Data fiind perioada propice invitatiilor si lansarilor importante pentru dezvoltarea profesiei de bibliotecar, Biblioteca Nationala a Romaniei supune atentiei profesionistilor domeniului si nu numai, ”Ghidul de digitizare – pilonul tematic ”Biblioteci”, versiunea 01/30.10.2009 . Acest ghid a fost realizat in cadrul Comisiei de Specialitate pentru Digitizare, prin contributia bibliotecilor din tara,detinatoare de colectii digitale si/sau patrimoniu cultural scris: B.C.U ”Eugen Todoran” Timisoara, B.C.U. ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca, BCU ”Mihai Eminescu” Iasi, BCU ”Carol I” Bucuresti, Asociatia Nationala a Bibliotecilor Publice din Romania, Biblioteca Academiei Romane si Biblioteca Nationala a Romaniei. Documentul disponibil pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României la sectiunea dedicata Activitatii Comisiei de Digitizare constituie un punct de plecare si o invitatie la colaborare catre toate bibliotecile implicate în activitati de digitizare a colectiilor detinute.

De asemenea, Biblioteca Nationala ofera spre consultare Lista Inventar actualizata,  cu rugămintea expresă către toate bibliotecile care detin colectii digitizate, si care datorita politicii proprii nu fac disponibile aceste obiecte pe pagina web, sa contribuie cu informatii pentru va pune la dispozitie un document de actualitate.

Până avem imagini de la lansarea de astăzi a primelor servicii de internet gratuit oferite prin programul Biblionet haideţi să urmărim mesajul doamnei Deborah Jacobs, directoare a programului Global Libraries din cadrul Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, cu ocazia lansării programului Biblionetului în aprilie 2009.

Stimati colegi,

Lansăm către dumneavoastră invitaţia de a contribui la construirea unui Ghid pentru bibliotecari, pe o platformă wiki.

Scopul acestei platforme colaborative web 2.0 este de a crea un ghid pentru bibliotecari, orientat mai ales către bibliotecarii din bibliotecile mici. Această iniţiativă aparţine Grupului de lucru ANBPR pentru formare și dezvoltare profesională, ce a luat fiinţă în septembrie şi lucrează pentru realizarea unei strategii de asigurare a pregătirii continue a bibliotecarilor care să-și servească comunitățile cât mai bine și totodată se ocupă de punerea ei în practică.

Considerăm că o astfel de resursă cu informaţii profesionale de bază este necesară şi utilă pentru a obţine continuitate, uniformitate şi performanţă în activitatea de bibliotecă. De asemenea, utilizarea unei platforme colaborative este un pas important pentru întărirea identității de grup a bibliotecarilor din România și construirea unei comunităţi active de specialiști.

Vă invităm să vă raliaţi scopului comun de a consolida formarea și dezvoltarea profesională a bibliotecarilor din România şi să contribuiţi activ la construirea acestei resurse.

Cum pot contribui?

Sunt două căi pentru a vă alătura eforturilor noastre:

1. Să contribuiţi la crearea conţinutului ghidului;
2. Să ajutaţi la managementul şi organizarea conţinutului ghidului.

Pentru a contribui nu trebuie decât să transmiteţi un e-mail la ghid.pentru.bibliotecari@gmail.com să specificând următoarele:

Nume, prenume; adresă de e-mail validă; specializare; tip de contribuţie

(Ex: “Doresc să contribui cu conţinut legat de …”; “Doresc să verific şi să corectez conţinut legat de …”; “Doresc să ma implic în organizarea de conţinut”.)

În urma acestei “înscrieri” veţi primi un mesaj cu detalii legate de viitoarea colaborare.

Ghidul, în forma lui actuală poate fi accesat la adresa: http://ghid-pentru-bibliotecari.arc-software.ro/doku.php

În speranţa că vă veţi alătura acestei iniţiative vă mulţumim şi aşteptăm răspunsurile dvs. până la data de 20 decembrie 2009, la ghid.pentru.bibliotecari@gmail.com.

De asemenea, vă rugăm să diseminaţi această invitaţie către cei interesaţi!

Cu stimă,

Grupul de lucru ANBPR pentru formare și dezvoltare profesională

În perioada 25-29 noiembrie 2009, în Pavilionul Central ROMEXPO va avea loc cea de-a XVI-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat de Societatea Română de Radiodifuziune. Biblioteca Naţională a României vă invită la standul ei, aflat la nivelul 7.70 stand 361. Vor fi expuse (inclusiv spre cumpărare) o serie de publicaţii editate de BNR: Bibliografia Naţională a României, Revista Bibliotecii Naţionale a României, Informare şi documentare etc. şi vor putea fi vizionate, în format PowerPoint, expoziţiile L’ami lointain: Eugen Ionescu şi generaţia sa şi Pitoresc şi gastronomie: meniu-uri şi dineuri oficiale din perioada interbelică existente în colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale a României. Cele două expoziţii vor constitui, de altfel, subiectul, unui interviu acordat TVR Cultural, chiar în ziua deschiderii târgului (miercuri, ora 12). Vizitatorii târgului vor putea viziona, de asemenea în format PowerPoint, două materiale privind agenda culturală şi profesională a Bibliotecii Naţionale a României, precum şi agenda editării din anul 2009. (Delia Chiru – Compartimentul Editorial şi de Promovare)

Parte  din bibliotecile particpante la Biblionet pornesc în curând pe un drum important de-a lungul căruia  vor ajuta publicul  larg să devină participant de drept în societatea informațională. 25 noiembrie se anunță o zi în care cetateni din 12 județe  vor avea acces gratuit la internet în  235 de biblioteci publice.

Dorothea Ionescu Vânău publică pe presa.nu articolul  Incluziunea digitală ridică industrii casnice la nivel global. Moromete află, știe, vrea, nu vrea pe care aș vrea să vi-l recomand. Mie mi se pare un articol bine scris  depre relația dintre tehnologie și societate în context global dar și în cel european. Cred că articole ca acesta pot să ajute la înțelegera cadrului general în care bibliotecile își desfășoară activitatea și la identifiarea de parteneri locali sau naționali pentru realizarea de proiecte pe viitor.

Doamna Vânău vorbește despre cum tehnologia are  puterea să  ajute populația defavorizată (mai ale cea de la sat)  dar în același timp să își ia ca plată automată libertatea să înfluențeze  schimbarea culturii.

Cum anume putem  (și deja guvernul încearcă acest lucru prin proiectele pe care le derulează) să fim toți e-integați? Iată ce aflăm din articol:

• putem să ajungem pe acelaşi plan de putirinţă mentală cu cei de la oraş
• începem să credem în şansele noastre, să ne schimbăm atitudinea de excluşi
• putem să ne vindem mai uşor şi mai bine produsele
• putem să înţelegem mai bine lumea în care trăim
• putem să-i convingem pe alţii să investească in noi
• într-un fel sau altul, îi putem trage la răspundere pe cei care ne conduc
• putem să vedem, dacă suntem orbi
• putem să auzim, dacă suntem surzi
• putem să comunicăm, daca nu putem vorbi
• putem să ne facem prieteni, dacă suntem stigmatizaţi
• putem să ne reabilităm, daca am fost deţinuţi
• putem să ne reorientam business-ul, dacă am fost falimentari
• putem să ne îndulcim bătrâneţea, dacă suntem singuri
• putem să ne asociem, pentru că împreună suntem eligibili
• putem sa ne găsim un job, dacă suntem şomeri
• putem să scoatem profit din mileuri şi bricolaje, dacă suntem casnice
• putem să avem acces la alternative
• putem să scăpăm de ruşinea de a nu sti

Bibliotecile pot ajuta în multe din aceste puncte sensibile și în multe altele. Important e să știm cum anume ne  putem conecta serviciile de celelalte existente pentru a servi publicul  cum merită.

Programul BiblioNet începe să-și arate roadele și să schimbe pozitiv imaginea bibliotecilor. Deduc asta după citirea articolului Premiera! Ocnele Mari – centrul național Biblionet din Monitorul de Vâlcea. În mai multe locuri de pe Internet se găsește informația și arată toată speranța și iluzia pe care bibliotecarii și cititorii le-au depus în  ianugurarea primului “biblionet” la Ocnele Mari. Ambiția celor de la Vâlcea este ca participând și la a doua sesiune a competiției de proiecte să realizeze o informatizare completă a rețelei județene de biblioteci publice. Valentin, ca întotdeauna, memorabil: „Informatizarea bibliotecilor rurale este cel mai important pas de la tiparniță încoace.”

eIFL.net  anunta cu placere deschiderea sesiunii de propuneri de proiecte ce va declansa dezvoltarea serviciilor inovative oferite de bibliotecile publice folosind tehnologia, in tarile aflate in dezvoltare sau tranzitie.

Programul de Inovatii in Bibliotecile Publice (http://plip.eifl.net) va incuraja bibliotecile sa fie mai deschise fata de comunitate, prin parteneriatele cu oficialitatile, firmele si organizatiile locale ce vor ajuta la evaluarea nevoilor locale si dezvoltarea unor noi servicii.

Tehnologia a transformat bibliotecile publice din intreaga lume si totusi, in multe din tarile in curs de dezvoltare – unde nevoia este foarte mare -, bibliotecile publice sunt lipsite de resurse.

Aceasta sesiune de propuneri de proiecte este menita sa adune idei marete care folosesc tehnologia pentru a satisface nevoile utilizatorilor si pentru a ajuta comunitatea sa-si imbunatateasca nivelul de trai. Zece dintre cele mai bune propuneri vor primi finantare de pana la 30.000 de dolari pentru un proiect de un an.

Sesiunea de propuneri de proiecte  e deschisa intre 16 noiembrie 2009 si  28 februarie 2010.

Romania este una dintre tarile eligiblile. Propunerile trebuie scrise in limba engleza. Pentru formulare si detalii suplimentare: http://plip.eifl.net

Am primit un mesaj ce conținea trimiterea spre articolul Antonescu către Băsescu: A fi bibliotecar nu înseamnă să fii un fel de boschetar. Evident că titlul acesta m-a făcut să citesc și am aflat astfel că la discuția de la Cluj dintre candidații la președenție Crin Antonescu și Traian Băsescu s-a pomenit  meseria de bibliotecar. Antonescu are în acest articol o întreagă descriere a ce  a vrut să spună Băsescu atunci când, vorbind despre educație, a făcut o greșeală și a spus ca PNL-isul ar fi fost bibliotecar (și nu muzeograf).  Astfel aflăm ce crede  Băsescu, confrom lui Antonescu:

“Ce-i bibliotecarul? Un fitecine care câştigă bani foarte puţini, care nu are bani să-şi cumpere Jeep, care nu are bani să-şi cumpere poşetă Luis Vuitton, care nu are bani să-şi etaleze perle, dacă e doamnă, pe decolteuri, care nu are cum să ne sfideze ca domnul Berceanu, ca toţi ceilalţi domni din anturajul domnului Băsescu. Bibliotecarul e un fel de nimic.”

După asemenea afirmații a trebuit să merg să văd ce anume s-a spus la acea discuție. Aveți aici fragmentul cu pricina:

Nu înțeleg de unde se poate obține interpretarea domnului Antonescu însă cred că sunt câteva lucruri demne de ținut minte din acest fragment. Rolul informației și a celor care știu să o caute, să o găsească și să îi învețe pe ceilalți să o caute par a deveni centrale în procesul educațional spre care tindem. Acest lucru va face ca automat rolul bibliotecarilor, documentariștilor și arhiviștilor să devină important în acest context.

Poate nu ar fi rău însă, până una alta, ca bibliotecarii să îi contacteze pe cei din staff-ul președintelui și să încerce să clarifice pentru ei diferențele dintre calculator, Google și informație. Nu de alta dar nu dă bine ca șeful lor să repete aceste concepte în relație cu educația și să facă iar și iar aceleași confuzii.

De pe site-ul comunității Kosson aflu că doamna Angela Repanovici este autoarea unei teze de doctorat cu o temă care ne interesează: Strategii de marketing pentru promovarea si vizibilitatea producției științifice a universității prin depozite digitale.

Teza mi se pare o lucrare importanta pentru mai multe motive. Unul, pentru că abordează subiecte actuale ocolite sau tratate succint, insuficient, cred, in bibliografia românească de specialitate: marketingul cercetării, accesul deschis, depozitele digitale sau scientometria (este uimitoare facilitatea cu care se misca autoarea in aria scientometriei). Este o sincronizare tematică, un aer proaspăt în biblioteconomia românească. Doi, pentru că include o cercetare practică privind comportamentul mediului universitar vis/a/vis de depozitele digitale. Zona conservatoare a fost identificată ca aparținând cercetătorilor înșiși, reticenți în a/și publica studiile în acces deschis. Aceștia par să nu înțeleagă că ei înșiși, fiind cei mai mari consumatori de informație științifică, sunt și cei mai mari beneficiari ai ridicării restricțiilor de acces, economice și juridice la informație. Trei, pentru că are o finalitate care depășește scrierea tezei și anume constituirea unui astfel de depozit digital bazat, exemplară consecvență!, pe soft liber și anume DSpace.

Scris si postat pe blog de  prof. Daniela Argatu Bibl. CCD Suceava

Reorientarea politicii culturale româneşti către educaţie şi cunoaştere, constituie pentru biblioteci şi pentru bibliotecarii şcolari o deschidere extraordinară, o posibilitate de valorificare a potenţialului cultural şi uman, a creativităţii personalului şi, nu în ultimul rând, o reaşezare în scara valorică cognitivă a lecturii şi a cunoştinţelor, acolo unde întotdeauna le-a fost locul. Iar dacă de rezultatele muncii de cercetare şi creaţie vor beneficia toţi membrii comunităţii, de la preşcolari la pensionari, impactul nu se va lăsa aşteptat, biblioteca a fost şi va rămâne o instituţie de cultură şi cunoaştere.

Într-un astfel de context, vineri, 30 octombrie 2009, Casa Corpului Didactic George Tofan Suceava, a reunit în aula Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei Rădăuţilor, într-o atmosferă caldă şi relaxată, iubitorii de carte, bibliotecă şi valori autentic româneşti, pentru a participa la un eveniment deosebit: Sesiunea interjudeţeană de referate şi comunicări ştiinţifice Comunicare şi cuminecare în bibliotecile şcolare sucevene.

Participanţii au urmărit cu interes cuvântul de bun venit al prof. Mihai Vitcu – inspector şcolar general adjunct ISJ Suceava, a doamnei prof. Eleonora Bulboacă – inspector de specialitate ISJ Suceava, a purtătoarei de cuvânt a Bibliotecii IG Sbiera Suceava – doamna Angela Furtună, a părintelui inspector Gheorghe Hostiuc, a doamnei bibliotecar Valentina Lupu – Casa Corpului Didactic Vaslui, Stela Sebe – bibliotecar CCD S. Mehedinţi Focşani, redactorului audio-vizual BPN I.C. Petrescu Bucureşti – Sorin Stratilat, precum şi comunicările profesorului Daniela Argatu – bibliotecar CCD. George Tofan Suceava – Contratimpi şi virtuţi în comunicare, bibliotecarei Maria Ghiţă –Colegiul Naţional Dragoş Vodă Câmpulung Moldovenesc- Rolul comunicării în activitatea bibliotecarului, profesorului Oana Jianu – bibl. CCD Gr. Tăbăcaru Bacău Campania pentru bibliotecile lumii l@ biblioteca ta prin ABR-ALA/IFLA, Angela Furtună – scriitor, Există fericire în afara spiritualităţii?, profesorului Adrian Gheţiu – BPN I. C Petrescu Bucureşti – Comunicare şi cuminecare în bibliotecile şcolare, Valentina Lupu – Prima Carte, psihopedagogului Maria Hancea – CJRAEd Suceava – Bibliotecarul şcolar – consilier al elevilor, a maicii Gabriela – ghid la Mănăstirea Voroneţ, a profesorului Ibolya Negoiţă, profesor Anişoara Teodorescu – Colegiul Economic Mangalia, a profesorului I. Roman, profesor Rodica Roman, bibliotecar Mariana Crăciun – Bălan, Harghita cu Proiectul comun Balan-Mangalia împărtăşirea unei experienţe unice.

În partea a II-a a sesiunii, care s-a desfăşurat în frumoasa bibliotecă a Colegiului Naţional Mihai Eminescu Suceava, bibliotecara Lăcrămioara Andrei a coordonat sub genericul De la biblioteca tradiţională la biblioteca informatizată, un atelier de lucru completat de workshop-ul profesorului metodist Daniela Zup – CCD George Tofan Suceava cu tema Educaţia pentru valori spirituale în bibliotecă. Deopotrivă, invitaţi şi participanţi,  au avut revelaţia artei verbale ca tonalitatea dominantă a comunicării, ca instrument necesar accederii la un nivel al maturităţii şi al autonomiei intelectuale a unor copii deosebit de talentaţi, care le-a permis autodefinirea identităţii lor spirituale şi realizarea inserţiei culturale în mod activ şi creator, aşa încât pot afirma pur şi simplu caracterul formativ al demersului nostru.

Am un sentiment de respect pentru aceia care, înfrangându-şi timiditatea, au participat la micul dialog al acestei comunităţi profesionale, cu intervenţii valoroase. Credem că s-a atins miza sau punctul de fugă al strategiei propuse – întâlnirea cu sinele prin comunicare / cuminecare/ comuniune.