Am primit un mesaj ce conținea trimiterea spre articolul Antonescu către Băsescu: A fi bibliotecar nu înseamnă să fii un fel de boschetar. Evident că titlul acesta m-a făcut să citesc și am aflat astfel că la discuția de la Cluj dintre candidații la președenție Crin Antonescu și Traian Băsescu s-a pomenit  meseria de bibliotecar. Antonescu are în acest articol o întreagă descriere a ce  a vrut să spună Băsescu atunci când, vorbind despre educație, a făcut o greșeală și a spus ca PNL-isul ar fi fost bibliotecar (și nu muzeograf).  Astfel aflăm ce crede  Băsescu, confrom lui Antonescu:

“Ce-i bibliotecarul? Un fitecine care câştigă bani foarte puţini, care nu are bani să-şi cumpere Jeep, care nu are bani să-şi cumpere poşetă Luis Vuitton, care nu are bani să-şi etaleze perle, dacă e doamnă, pe decolteuri, care nu are cum să ne sfideze ca domnul Berceanu, ca toţi ceilalţi domni din anturajul domnului Băsescu. Bibliotecarul e un fel de nimic.”

După asemenea afirmații a trebuit să merg să văd ce anume s-a spus la acea discuție. Aveți aici fragmentul cu pricina:

Nu înțeleg de unde se poate obține interpretarea domnului Antonescu însă cred că sunt câteva lucruri demne de ținut minte din acest fragment. Rolul informației și a celor care știu să o caute, să o găsească și să îi învețe pe ceilalți să o caute par a deveni centrale în procesul educațional spre care tindem. Acest lucru va face ca automat rolul bibliotecarilor, documentariștilor și arhiviștilor să devină important în acest context.

Poate nu ar fi rău însă, până una alta, ca bibliotecarii să îi contacteze pe cei din staff-ul președintelui și să încerce să clarifice pentru ei diferențele dintre calculator, Google și informație. Nu de alta dar nu dă bine ca șeful lor să repete aceste concepte în relație cu educația și să facă iar și iar aceleași confuzii.

De pe site-ul comunității Kosson aflu că doamna Angela Repanovici este autoarea unei teze de doctorat cu o temă care ne interesează: Strategii de marketing pentru promovarea si vizibilitatea producției științifice a universității prin depozite digitale.

Teza mi se pare o lucrare importanta pentru mai multe motive. Unul, pentru că abordează subiecte actuale ocolite sau tratate succint, insuficient, cred, in bibliografia românească de specialitate: marketingul cercetării, accesul deschis, depozitele digitale sau scientometria (este uimitoare facilitatea cu care se misca autoarea in aria scientometriei). Este o sincronizare tematică, un aer proaspăt în biblioteconomia românească. Doi, pentru că include o cercetare practică privind comportamentul mediului universitar vis/a/vis de depozitele digitale. Zona conservatoare a fost identificată ca aparținând cercetătorilor înșiși, reticenți în a/și publica studiile în acces deschis. Aceștia par să nu înțeleagă că ei înșiși, fiind cei mai mari consumatori de informație științifică, sunt și cei mai mari beneficiari ai ridicării restricțiilor de acces, economice și juridice la informație. Trei, pentru că are o finalitate care depășește scrierea tezei și anume constituirea unui astfel de depozit digital bazat, exemplară consecvență!, pe soft liber și anume DSpace.

Scris si postat pe blog de  prof. Daniela Argatu Bibl. CCD Suceava

Reorientarea politicii culturale româneşti către educaţie şi cunoaştere, constituie pentru biblioteci şi pentru bibliotecarii şcolari o deschidere extraordinară, o posibilitate de valorificare a potenţialului cultural şi uman, a creativităţii personalului şi, nu în ultimul rând, o reaşezare în scara valorică cognitivă a lecturii şi a cunoştinţelor, acolo unde întotdeauna le-a fost locul. Iar dacă de rezultatele muncii de cercetare şi creaţie vor beneficia toţi membrii comunităţii, de la preşcolari la pensionari, impactul nu se va lăsa aşteptat, biblioteca a fost şi va rămâne o instituţie de cultură şi cunoaştere.

Într-un astfel de context, vineri, 30 octombrie 2009, Casa Corpului Didactic George Tofan Suceava, a reunit în aula Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei Rădăuţilor, într-o atmosferă caldă şi relaxată, iubitorii de carte, bibliotecă şi valori autentic româneşti, pentru a participa la un eveniment deosebit: Sesiunea interjudeţeană de referate şi comunicări ştiinţifice Comunicare şi cuminecare în bibliotecile şcolare sucevene.

Participanţii au urmărit cu interes cuvântul de bun venit al prof. Mihai Vitcu – inspector şcolar general adjunct ISJ Suceava, a doamnei prof. Eleonora Bulboacă – inspector de specialitate ISJ Suceava, a purtătoarei de cuvânt a Bibliotecii IG Sbiera Suceava – doamna Angela Furtună, a părintelui inspector Gheorghe Hostiuc, a doamnei bibliotecar Valentina Lupu – Casa Corpului Didactic Vaslui, Stela Sebe – bibliotecar CCD S. Mehedinţi Focşani, redactorului audio-vizual BPN I.C. Petrescu Bucureşti – Sorin Stratilat, precum şi comunicările profesorului Daniela Argatu – bibliotecar CCD. George Tofan Suceava – Contratimpi şi virtuţi în comunicare, bibliotecarei Maria Ghiţă –Colegiul Naţional Dragoş Vodă Câmpulung Moldovenesc- Rolul comunicării în activitatea bibliotecarului, profesorului Oana Jianu – bibl. CCD Gr. Tăbăcaru Bacău Campania pentru bibliotecile lumii l@ biblioteca ta prin ABR-ALA/IFLA, Angela Furtună – scriitor, Există fericire în afara spiritualităţii?, profesorului Adrian Gheţiu – BPN I. C Petrescu Bucureşti – Comunicare şi cuminecare în bibliotecile şcolare, Valentina Lupu – Prima Carte, psihopedagogului Maria Hancea – CJRAEd Suceava – Bibliotecarul şcolar – consilier al elevilor, a maicii Gabriela – ghid la Mănăstirea Voroneţ, a profesorului Ibolya Negoiţă, profesor Anişoara Teodorescu – Colegiul Economic Mangalia, a profesorului I. Roman, profesor Rodica Roman, bibliotecar Mariana Crăciun – Bălan, Harghita cu Proiectul comun Balan-Mangalia împărtăşirea unei experienţe unice.

În partea a II-a a sesiunii, care s-a desfăşurat în frumoasa bibliotecă a Colegiului Naţional Mihai Eminescu Suceava, bibliotecara Lăcrămioara Andrei a coordonat sub genericul De la biblioteca tradiţională la biblioteca informatizată, un atelier de lucru completat de workshop-ul profesorului metodist Daniela Zup – CCD George Tofan Suceava cu tema Educaţia pentru valori spirituale în bibliotecă. Deopotrivă, invitaţi şi participanţi,  au avut revelaţia artei verbale ca tonalitatea dominantă a comunicării, ca instrument necesar accederii la un nivel al maturităţii şi al autonomiei intelectuale a unor copii deosebit de talentaţi, care le-a permis autodefinirea identităţii lor spirituale şi realizarea inserţiei culturale în mod activ şi creator, aşa încât pot afirma pur şi simplu caracterul formativ al demersului nostru.

Am un sentiment de respect pentru aceia care, înfrangându-şi timiditatea, au participat la micul dialog al acestei comunităţi profesionale, cu intervenţii valoroase. Credem că s-a atins miza sau punctul de fugă al strategiei propuse – întâlnirea cu sinele prin comunicare / cuminecare/ comuniune.

Iată ce scrie poeta Letiţia Ilea în răspunsul Nokia, Blackberry şi Horia, dat la ancheta Cum staţi cu banii? a revistei Apostrof, nr. 10 (233) din 2009, Cluj:

[...]
Stau pe terasa Cofee Hours, în spatele Universităţii. De ce tocmai acolo? Pentru impecabila reţea wireless a UBB-ului, necodată, care bate până aici.
[...]
Şi acum telefonul Nokia N82. El e deschis şi foarte sunător, ba chiar se poate conecta la pomenita reţea Wireless a UBB-ului. Sau a primăriei, sau a barului Insomnia sau a cafenelei Out-wear etc. Pentru neofiţi: pomenitele reţele sunt free.

Cum punem asta în statistica utilizatorilor?

În aşteptarea primei conferinţe internaţionale dedicate “Culturii informaţionale”, organizată de Universitatea Lucian Blaga Sibiu (21-23 aprilie 2010), suntem invitaţi în  Second Life, în perioada 9 – 15 noiembrie 2009, la SĂPTĂMÂNA ALFABETIZĂRII INFORMAŢIONALE (Information Literacy).
Organizatorii evenimentului provin din SUA, Columbia şi Marea Britanie, şi au folosit pentru promovarea acestui eveniment logo-ul internaţional pentru “Information literacy” dezvoltat de IFLA şi UNESCO.
Pentru a putea participa aveţi nevoie de un avatar SL şi de browser-ul SL
instalat pe computer (aveţi nevoie de această bucată specială a software-ul liber de la
secondlife.com)

Site-ul dedicat acestui eveniment este disponibil la http://infolit-week-in-SL.ning.com/

Din dorința de a ne putea împărtăși mai bine munca și ideile cu ceilalți bibliotecari ProLibro și-a creat un cont pe Slide Share – aplicație web care permite publicarea online a prezentărilor și documentelor.  Delia Pantea a fost prima care și-a pus la bătaie prezentarea din acest an de la conferința ANBPR.

Postarea pe Slide Share permite prezentării să își continue viață și, de ce nu, să “vorbească” unui public mai larg decât cel care a luat parte la conferință.

Dacă doriți ca prezentările voastre să fie postate în contul Prolibro de pe SlideShare trimiteți-ne un email cu prezentarea (menționând când a fost făcută prezentarea și pentru ce eveniment).

Puteți însă să vă creați și singuri un cont în care să vă postați lucrările.  Victoria Frâncu sau Nicolaie Constantinescu au de ceva timp propriile conturi. Pașii care trebuie urmați nu sunt grei: vă faceți un cont; o să primiți un email de confirmare; va autentificați și vă puneți pe uploadat. SlideShare accepta multe tipuri de fișiere (cu extensia: ppt, pps, pot, pptx, potx, ppsx odp, pdf,key, zip, pentru prezentări și  doc, docx, rtf, xls, odt, ods, pdf pentru documente).

SlideShare încurajează împărtășirea de înformații prin posibilitatea de a “urmări” un prezentator și a fi informat atunci când acesta mai postează ceva nou dar și prin posibilitatea de a-ți marca prezentările favorite. Am găsit și marcat ca favorite ale Prolibro  câteva prezentări în română care ar putea fi de înteres pentru bbliotecari.

Așteptăm cu interes și alte prezentări!

Atenție însă:  Slide Share, ca de altfel mai toate aplicațiile online, vă găzduiește doar prezentările și nu constituie o arhivă a lor. SlideShare ajută la distribuirea informației nu la prezervarea ei. De asta se ocupă…bibliotecarii și arhiviștii.

Cei interesaţi, pot să consulte lucrările seminarului “Classification at a Crossroads – multiple directions to usability”, care a avut loc la Haga, 29-30 octombrie.

Este vorba de un proiect iniţiat de colega noastră Corina Şandor Martin, care a antrenat Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Baia Mare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi Învăţământ Preuniversitar. Cei interesaţi pot găsi detalii pe pagina web a bibliotecii noastre.
Tot acolo pot fi găsite zece intervenţii ale participanţilor la conferinţa organizată cu acest prilej (doi psihologi, cadre didactice, un informatician, un bibliotecar) în care sunt prezentate riscurile, efectele abuzului şi câteva alternative.
De asemenea, un chestionar cu 11 întrebări aplicat unui eşantion de 1500 de copii şi adolescenţi băimăreni şi graficele deosebit de interesante rezultate.
Unul dintre efecte a fost şi deschiderea unei secţiuni “Pentru copii”, tot pe pagina web a bibliotecii, în care sunt prezentate oferte locale de petrecere a timpului liber.

Se poate spune că iniţiativa şi acţiunile intreprinse au stârnit mare interes. Campania continuă…

Viitorul număr al revistei “Familia română” va fi dedicat bibliotecilor româneşti din afara graniţelor ţării. Cunoaştem numeroase iniţiative de acest fel în rândul bibliotecilor publice de la noi. Am contactat colaboratori şi biblioteci şi am primit materiale. Lucrând la configurarea sumarului, s-a născut ideea că ar fi interesant un puzzle pe aceasta temă, adică mici flash-uri despre biblioteci (edituri, librării, bibliotecari şi tot ce poate ţine de cartea românească în lume). Un membru al redacţiei răscoleşte deja internetul. Dar totul ar putea fi mai frumos cu ajutorul bibliotecarilor. De aceea vă scriu, să vă solicit ajutorul. Dacă deţineţi informaţii sau imagini de gen aşteptăm cu drag să contribuiţi la realizarea acestui puzzle.
Aşteptăm informaţii până pe data de 20 noiembrie a.c., la adresa redacţiei.
Vă mulţumim!

PS. Numărul editat anterior a fost dedicat bisericilor maramureşene de lemn şi poate fi vizualizat din pagina web a bibliotecii noastre.

Dacă viața bicicliștilor nu e așa de ușoară în România și mai avem până când o să vedem prin orașe biciclete cu cărți, iată că dorință de a citi și de a încuraja lectura se poate manifesta și la…metrou.

Lecturi urbane este un proiect iniţiat de civika.ro ce are scopul “de-a promova lectura în locurile publice şi în mijloacele de transport în comun”. La ediția din 3 noiembrie s-au distribuit 150 de cărți călătorilor de la metrou.

Felicitări organizatorilor! Spor la citit călătorilor!

Mie mi se pare foarte frumos modul în care se dorește ca aceste cărți să circule și faptul că cititorul român e deja obișnuit cu ideea de autoservire și de împărtășire a bucuriei lecturii …  Ar fi frumos dacă biblioteca Metropolitană (și nu numai) ar lua legătura cu acești tineri să discute posibilități de colaborare.