Invatamantul biblioteconomic

Ultimul numar al Revistei Romane de Biblioteconomie si Stiinta Informarii e dedicat invatamantului biblioteconomic. In fiecare an exista, firesc, printre cele patru numere cate un numar mai bun (in 2005, daca ne luam dupa vanzari, a fost nr. 3, iar in 2006 cred ca nr. 4 va starni cel mai mare interes).

Foarte necrutatoare constatarile pe care le face profesorul Vasile Tara: „In cele cateva mii de biblioteci scolare, universitare si publice din Romania lucreaza, in majoritate absoluta, bibliotecari amatori si de ocazie…”. Domnul profesor propune o tipologie proprie a bibliotecarilor romani: bibliotecarul specialist, bibliotecarul diletant si bibliotecarul de ocazie. Eu, inainte sa stiu de clasificarea dansului, mi-am facut o alta, cu mai multe categorii. Atractiva ideea realizarii unei „biblioteci virtuale de biblioteconomie”. Subscriu. Sa facem o biblioteca cum e, sa zicem, dlist. Deschid o lista de lucrari susceptibile sa fie digitizate si sa intre in aceasta biblioteca aici (puteti completa editand pagina).

De altfel, destul de putine date statistice generale in aceste analize si putine propuneri concrete de ameliorare a situatiei care este considerata, consensual, a nu fi prea roza. Din panorama prezentarilor centrelor importante de formare profesionala din tara, remarc si absente notabile (Clujul sau Iasiul). O singura abordare comparativa, intr-o viziune diacronica mai ampla, articolul profesorului Mircea Regneala.

Lectura acestui numar ne permite sa ne facem o idee despre ce s-a realizat pornindu-se de la aproape nimic (intre 1970 si 1990 nu a existat scoala de biblioteconomie in Tarile Romane!) si cam ce ar mai fi de facut astfel incat produsul finit al invatamantului biblioteconomic romanesc sa se apropie de acest portret: „Concluzionand, un bibliotecar competent ar trebui sa aiba urmatoarele calitati: sa fie bine informat, sa aiba experienta culturala semnificativa, sa manifeste solicitudine fata de cititori, sa fie erudit… sa aiba initiativa, spirit creativ si discernamant, sa fie un bun psiholog” (ENACHE, Ionel. Marketingul in structurile infodocumentare. Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 2006, p. 120)

2 Răspunsuri

  1. E intr-adevar regretabil ca nu am avut si articole referitoare la invatamantul de specialitate de la Iasi si Cluj. Din cate stiu, Angela Repanovici, coordonatoarea numarului, a solicitat contributii din toate partile. Oricum, cred ca acest numar ramane de referinta pentru cineva care vrea sa aiba o privire asupra evolutiei invatamanantului biblioteconomic romanesc dupa 1990.
    Interesanta discutia privind tipologia bibliotecarului si mai ales cea propusa de Marian. Cred ca discutia privind aceasta tipologie poate fi largita prin analiza motivatiilor celor care aleg aceasta profesie si, mai tarziu, opteaza sa ramana in interiorul ei, in ciuda tuturor „vicisitudinilor” legate de salarii, conditii de lucru, perceptie sociala etc.

  2. […] Bloggen  har eksistert siden januar 2007 – og åpnet faktisk med en post om (den mangelfulle) bibliotekutdanningen i […]

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: