Ce-am mai răsfoit

MĂLINAŞ, Constantin. Sfragistica de bibliotecă. Oradea: Asociaţia Română pentru Ex Libris, 2006. 118 p. ISBN (10) 973-0-04455-4; ISBN (13) 978-973-0-04455-3

Pasionat cercetător al cărţii, bibliofil şi om de bibliotecă (a condus ani buni destinele Bibliotecii Judeţene „Gh, Şincai” din Oradea), profesorul Constantin Mălinaş îşi propune să întemeieze, prin lucrarea Sfragistica de bibliotecă, o nouă ramură de studiu a sigilografiei, aflată la intersecţia cu biblioteconomia, şi care este dedicată sigiliilor, ştampilelor, mărcilor şi siglelor care s-au folosit şi se folosesc pe cărţile aflate în colecţiile unei biblioteci. Conform autorului, ar fi vorba de prima încercare de sistematizare în acest domeniu din bibliografia românească şi chiar din cea internaţională: „Socotim că a venit timpul şi este motivat de evoluţia din biblioteci ca să realizăm procesul de trecere de la căutarea emoţională şi ocazională la culegerea şi studiul însemnelor de bibliotecă, între care sigiliile, ştampilele şi mărcile ocupă un rol preponderent” (p.5).
Destinată în principal studenţilor de la specializarea Biblioteconomie a Facultăţii de Litere a Universităţii din Oradea, unde conf. dr. Constantin Mălinaş îşi desfăşoară activitatea didactică, lucrarea poate prezenta un interes deosebit pentru toţi cei legaţi într-un fel sau altul de aventura cărţii pe traseul acesteia de la editor la cititor, via bibliotecă. În special bibliofilii, cei pentru care orice însemn de pe o carte poate reprezenta începutul unor reflecţii cu orizont cultural larg, cred că pot aprecia mai bine efortul autorului de a clasifica şi prinde într-o viziune unitară aceste mărci ale vieţii ei.
Pe lângă argumentaţia teoretică şi clasificările propuse, Sfragistica de bibliotecă include un număr mare de planşe cu exemple sfragistice extrase din cărţile unor biblioteci din ţară şi străinătate.

Bocşa culturală. Revistă trimestrială de cultură. Anul VII, nr. 4(55), 2006
Este o publicaţie editată în condiţii grafice rezonabile de Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” şi Primăria oraşului Bocşa, al cărei suflet este directoarea bibliotecii, Gabriela Şerban. Ca să culeg şi eu din fructele succeselor altuia🙂, precizez că Gabi Şerban mi-a fost colegă în prima promoţie – 1994 – a Colegiului de Biblioteconomie. După terminarea facultăţii, Gabi nu s-a agăţat de ideea rămânerii în Bucureşti şi s-a întors acasă, la Bocşa, unde a făcut şi face o treabă formidabilă cu aceasta bibliotecă orăşenească, implicată, datorită ei, în tot ceea ce înseamnă activitate comunitară sau culturală locală. Deocamdată nu îi cunosc realizările decât din citite (semnătura ei poate fi întâlnită deseori în revista Biblioteca) şi din cuvintele de laudă pe care le are la adresa ei scriitorul Nicolae Sârbu, directorul Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa, insituţie tutelară din punct de vedere metodologic, dar mi-am propus să îi fac cât de curând o vizită la Bocşa, aşa că voi reveni cu detalii.

%d blogeri au apreciat asta: