Conservarea colectiilor

Intr-un articol din nr. 1/2006 al revistei Biblioteka se examineaza problema conservarii colectiilor de carti in diferite perioade istorice.

Intr-o forma foarte captivanta, autorul, profesorul Universitatii de Stat de Cultura si Arta din Moscova, povesteste despre soarta dramatica a cartilor. Mai jos veti gasi exemple interesante, fapte istorice, fragmente din documente autentice care reflectă evenimentele (razboaie, incendii) produse in diferite perioade istorice.

Antichitatea si Evul Mediu. Biblioteca din Alexandria a ars pentru prima oara in anul 47 i.e.n. in decursul operatiunilor militare ale lui Iuliu Cezar. Pe timpurile imperatorului Diocletian (284–305) au fost distruse toate cartile care cuprindeau secretele de preparare a aurului si argintului. Dupa aceste evenimente biblioteca s-a reinnoit treptat, dar peste 250 de ani (in anul 646) a fost nimicita definitiv.Biblioteca Imparateasca din Constantinopol a ars pana la temelie in anul 477. Au ars 120 mii de volume intre care si “Iliada” lui Homer scrisa pe piele de sarpe. In anul 1392 bibliotecile arabe foarte pretioase au fost distruse de catre armata lui Tamerlan. In anul 1510 imperatorul Maksimilian I a dat ordin de a fi arse toate cartile evreiesti, in afara de Biblie. Regele Spaniei Filip II a introdus pedeapsa cu moartea pentru cumparare si citirea cartilor interzise. In timpul jefuirii Romei in anul 1527 a fost distrusa biblioteca Papei, iar biblioteca Vaticanului a ramas fara o parte considerabila de manuscrise si documente. Regele suedez Gustav II a scos din Dania si Polonia colectii pretioase de carti, printre altele colectia de carti ale astronomului Nicolaus Copernicus.

Epoca moderna. In anul 1666 la Londra au ars o multime de colectii bisericesti si private. Pentru a fi salvate cartile au fost transportate in Soborul Sfintului Paul, care a ars mai tarziu cu intregul continut. In anul 1713 au ars 114 manuscrise care constituiau baza fondului Bibliotecii Muzeului Britanic. Sunt cunoscute incendii mari din SUA in sec. XVIII, de exemplu : in anul 1754 au ars 500 de volume ale Bibliotecii din Harvard. In anul 1794 armata lui Napoleon a jefuit bibliotecile din Bruxelles si mai tarziu bibliotecile din Munchen, Strasbourg, Palermo, Madrid. In anul 1812, in Moscova, cotropita de armata franceza, incendiul a distrus mai mult de 20 mii de volume ale bibliotecii universitare. In timpul incendiului din Moscova a ars biblioteca de la Uspenski Sobor – cea mai bogata biblioteca la momentul dat. In anul 1827 incendiul a distrus cea mai mare biblioteca din Europa de Nord – Biblioteca Universitara si Nationala din Finlanda. Au ars mai mult de 40 mii de carti editate incepind cu anul 1640. S-au păstrat numai 800 de volume. Biblioteca publica din statul Illinois (SUA) a fost distrusa complet in timpul stingerei incendiului din 1888.

Epoca contemporana. In anii ‘30, in Berlin, Hitler a ars in mod public cartile progresiste. In acelasi mod a procedat si Augusto Pinochet in anii 1973-1974 in Chile. Intr-un muzeu din Varsovia se expune o vaza cu cenusa – ramasitele ale miilor de carti rare arse in capitala Varsoviei in timpul al II-lea Razboi mondial (1939–1945). In bibliotecile Uniunii Sovietice au fost distruse mai mult de 180 mln de volume. Germania, la rindul ei, a pierdut de la 25 pana la 75 mln de carti. Un incendiu foarte puternic a avut loc in Biblioteca Academiei de Stiinte din URSS (Leningrad) in anul 1988, dar, conform ultimelor date, la inceputul anului 2003 o treime din fondul distrus a fost restabilit. Si, la urma, inca doua exemple : 1966 – inundarea bibliotecilor si muzeelor din Florenta, Italia si in 1986 – incendiul din biblioteca municipala din Los Angeles, SUA.

Sursa : Stolearov, Iurii. Memorie intelectuala a omenirei si consecintele ale conflictelor armate // Библиотека. – 2006. – № 1. – C. 61-63; № 2. – С. 61-63; № 3. – С. 48-50.

%d blogeri au apreciat asta: