Bibliotecile publice nordice în societatea cunoaşterii

Bibliotecile nordice sunt printre cele mai prompte în implementarea strategiilor pentru societatea informaţională şi cea a cunoaşterii, au ca particularitate interesul pentru bibliotecă manifestat la nivel naţional prin reţeaua naţională de biblioteci şi la nivel guvernamental prin felul în care se reflectă în sistemul legislativ de bibliotecă şi în bugetul naţional pentru dezvoltare şi infrastructură. Aceste biblioteci sunt, potrivit statisticilor, cele mai frecventate din lume, dispunând şi de bugetele cele mai bune, având prestanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciilor, a clădirilor şi a colecţiilor. Promovarea acestora este intensă, ca şi prezenţa lor în planurile social şi politic. Discuţiile actuale se poartă în jurul unei mai bune cooperări între biblioteci, arhive, muzee, precum şi între serviciile web, mai precis, între cataloagele electronice ale bibliotecilor şi Google.

Accesul la colecţiile electronice – texte, muzică, precum şi serviciile e-ask (întrebări electronice adresate de public unui bibliotecar) impun un ritm mai alert al transformării documentelor tradiţionale în colecţii virtuale. Bibliotecile nordice mizează pe faptul că cei care resping şi cei care nu folosesc serviciile electronice se vor adapta.

Consolidarea şi intensificarea educaţiei şi cercetării, contribuţii aduse inovaţiei la toate nivelele societăţii, încurajarea coerenţei culturale şi extinderea accesului la resurse electronice relevante pentru publicul larg. Accesul gratuit la împrumutul de muzică pe Ipod a fost posibil datorită unui acord încheiat între biblioteci şi cei care deţin drepturile asupra acestora.

Dialogul dintre bibliotecari şi utilizatori este îmbunătăţit prin serviciile de chat şi cele de e-mail-întreabă-bibliotecarul. Acestea au la bază o vizibilitate mai mare a bibliotecii, dar funcţionează şi ca sondaje privind nevoile publicului care pot avea ca rezultate înfiinţarea unor noi servicii.

În privinţa literaturii actuale, statul finanţează achiziţionarea a 1000 de exemplare pentru distribuirea lor în biblioteci, această înţelegere cuprinzând şi o anumită parte de non-ficţiune. Promovarea culturii şi plăcerii de a citi în şcoli este o iniţiativă din 2003 în cadrul cooperării ci şcolile. Elevii se întâlnesc cu persoane care au charisma necesară pentru a creşte interesul lor faţă de lectură. Un alt program finanţat de stat este Cultural Rucksack, prin care se oferă elevilor experienţe culturale şi artistice care să le stârnească interesul.

Danemarca

Discuţiile legate de integrarea imigranţilor în spaţiul danez sunt în permanenţă pe agenda de lucru. Biblioteca are un rol major în crearea serviciilor necesare acestora, precum literatură în limbile vorbite de ei, oferirea unor servicii de comunicare electronică cu cei de acasă. Biblioteca a luat în considerare, de asemenea, şi faptul că femeile de minoritate etnică sunt izolate, deşi ele au un rol foarte important în integrarea familiei în societatea daneză. Proiectele care s-au derulat au avut în vedere nevoile imediate ale femeilor, contactul social, activităţile cotidiene, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi socializare şi asistenţă. Biblioteca Publică din Rodovre în colaborare cu un grup de femei somaleze au colaborat într-un proiect de gătit mâncare daneză întrucât acest grup şi-a manifestat interesul de a găti acasă ceea ce copiii lor mănâncă în creşele şi grădiniţele din Danemarca. Un alt proiect a fost dezvoltat de Biblioteca Centrală din Odense şi are în vedere alfabetizarea informaţională a unui grup etnic minoritar, prin citirea împreună a ziarelor. Rolul bibliotecii subliniat în nenumărate rânduri este acela de a micşora discrepanţele care apar între indivizii societăţii.

Societatea cunoaşterii pregăteşte un alt profil bibliotecarului prin educaţia permanentă, pe tot parcursul vieţii pornind de la o educaţie formală, certificată printr-un examen, educaţia non-formală, experienţa la locul de muncă şi educaţia informală adică înveţi acolo unde a învăţa nu este principalul scop al activităţii.

Biblioteca începe să aibă o semnificaţie specială în viaţa de zi cu zi a oamenilor, îndeplinind rolul unui loc de întâlnire (meeting place), indiferent de generaţii, subculturi, domenii de activitate etc. O persoană care caută o carte pe Internet, de acasă, nu are aceeaşi experienţă şi nu trăieşte în atmosfera şi sensul apartenenţei, precum cel care vizitează biblioteca şi împrumută cartea de pe raft.

Împrumutul de muzică online în bibliotecile publice daneze circulă sub sloganul „Împrumută şi ascultă – este uşor şi este legal”. Muzica este variată, de la rock la muzică clasică, de la Anastasia la Amadeus.

În ceea ce priveşte spaţiul bibliotecii, în ultimii 15 ani au fost închise în jur de 1.500 de biblioteci mici cu resurse reduse şi cu un program cu publicul destul de limitat. Cererea se îndreaptă spre spaţiile largi. Creşterea importanţei documentelor electronice duce la şi o reconsiderare a spaţiului, acesta devenind multifuncţional în sensul în care cuprinde expoziţii, cursuri de calculatoare, spaţiu pentru relaxare, studiu şi întâlnire. La nivel naţional se prevede o creştere a serviciilor virtuale, în timp ce biblioteca locală va deveni un centru cultural, un punct de lucru pentru serviciile naţionale. Campaniile de promovare a lecturii – adresate copiilor şi adolescenţilor – cuprind competiţii, alegerea cărţii anului, concursuri de citit şi povestit.

Serviciile de împrumut par ameninţate, având în vedere că muzica, filmul şi documentele multimedia se impun puternic în oferta bibliotecilor, îndeplinind şi una dintre misiunile acestora, aceea de a susţine activitatea culturală şi educaţională.

Tendinţa actuală, potrivit statisticilor, este aceea de descreştere a serviciului de împrumut în contextul transformării bibliotecii dintr-o instituţie bazată pe colecţii şi depozitarea acestora într-un sistem coerent de bibliotecă din ce în ce mai digital. Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei a creat posibilitatea de a cumpăra cărţi în loc de a le împrumuta. Cu toate acestea, promovarea împrumutului de bibliotecă a fost şi este una dintre priorităţile de pe agenda Ministerului Culturii.

Cataloagele şi împrumut la nivel naţional sunt o altă formă de cooperare. Până la sfârşitul anului 2000, Danemarca avea la dispoziţie un catalog comun pentru bibliotecile publice şi cele de cercetare. A urmat o bază de date care oferea acces oricărui cetăţean să comande orice tip de document din orice bibliotecă publică. Din punct de vedere financiar, transportul este asigurat jumătate de utilizatori şi jumătate de stat. Biblioteca Värmland face parte dintr-o reţea de biblioteci care include biblioteci publice, biblioteci de spital şi universitare, în cadrul căreia există acelaşi permis, iar cărţile se pot returna în oricare dintre acestea. Împrumutul nu ţine cont de graniţe, între Østfold şi Värmland.

Plecând de la ideea că cititul este distractiv indiferent de vârstă, Autoritatea Naţională Daneză de Bibliotecă a invitat bibliotecile publice să colaboreze cu Radio Denmark P2. Printre obiective a fost şi organizarea unor cluburi literare în biblioteci, iar discuţiile în urma alegerii unui roman al lunii urmau a fi difuzate la radio în cadrul emisiunii Revista literară Alphabet. Au avut loc şapte înregistrări astfel încât toate regiunile au fost reprezentate. Copiii şi literatura este un proiect iniţiat la nivelul Ministerului Culturii în 2003 şi a devenit interministerial din 2004, o campanie pro lectură la care au participat Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Familiei. Proiectul îşi propune întâlnirea dintre cărţile bune, cititorii isteţi şi experienţa adecvată. Premiul Orla 2006 este unic şi este rezultatul desemnării de către copii şi adolescenţi a câştigătorilor celor patru categorii: cărţi ilustrate, cărţi pentru copii, cărţi pentru adolescenţi şi desene animate. Ideea centrală a alegerii unui premiu este aceea de a obţine un interes al copiilor pentru cărţi, ei putând vota pe site-ul http://www.dr.dk/orla. O altă posibilitate o reprezintă concursurile cine-ştie-câştigă organizate în spaţiul bibliotecii care au parte de o atenţie mare din partea media şi a autorităţilor locale.

Proiectul BIBCAST la care colaborează bibliotecile din Copenhaga, Arhus, Randers şi Silkeborg este finanţat de Autoritatea Daneză de Bibliotecă. Prin intermediul permisului de bibliotecă, utilizatorii au acces gratuit şi legal la filme şi documentare, iar scopul acestui proiect este ca utilizatorii să poată viziona filmele acasă prin intermediul permisului de bibliotecă.

60 de biblioteci publice colaborează la realizarea revistei electronice daneze Literaturesite.dk, iar 160 de bibliotecari produc conţinutul acesteia. Site-ul este finanţat de bibliotecile participante şi de Autoritatea Naţională Daneză de Bibliotecă. Există colaboratori externi, fapt ce a determinat şi bunele relaţii cu canalul TV dk4 în ceea ce priveşte interviurile cu autori.

Spaţiul fizic al bibliotecii şi funcţionalitatea postmodernă sunt două aspecte care au devenit, în discuţiile actuale ale bibliotecarilor, contradictorii. Şi aceasta pentru că nevoia de spaţiu este tot mai mare, cărţile şi lectura lor sunt totuşi importante, competenţele tradiţionale de citit şi scris sunt esenţiale, experienţele lecturii îmbogăţesc vieţile oamenilor, librările ţin cărţile pe rafturi. Arhitecţii îşi concep planurile pentru noile construcţii de bibliotecă urmărind cum se mişcă în spaţiul deja existent personalul şi utilizatorii. Ei au observat că multe persoane citesc şi caută informaţii ascultând muzică la CD-player în spaţiul bibliotecii. Interiorul trebuie să ţină cont de prezenţa calculatoarelor, de nevoia de dialog. Bibliotecile tind să-şi facă cunoscută prezenţa în centrele mari de cumpărături, în apropierea sau chiar în şcoală, considerându-se că biblioteca este un vecin plăcut şi dorit.

În noul context social, Biblioteca Publică din Frederikshaven din Danemarca şi-a mărit spaţiul cu ajutorul financiar al Autorităţii Naţionale Daneze de Bibliotecă. În noile spaţii se pot proiecta desene animate, există un loc pentru lectura ziarelor şi a revistelor, un loc de joacă şi Hyper Căluţul unde poţi spune o poveste frumoasă şi alte elemente de decor. Camera rotundă nu este tocmai o cameră dar este definită prin elemente spaţiale şi luminoase, iar efectul dorit este ca forma să interacţioneze cu toţi copiii curioşi. Diseminarea informaţiei culturale, diverse şi actuale este un proces democratic în municipalitatea Frederikshaven.

Round2 este un proiect experimental în Hjørring care se adresează copiilor. Cartea a fost transformată într-un centru vizual al experienţei plăcute. Camera este asemenea unei săli de teatru. Efectele speciale sunt create de scheme de culoare, design cu elemente fantastice după sloganul: „Te poţi juca, poţi învăţa şi poţi sta”.

În Aalborg, Biblioteca Haraldslund are în apropiere o piscină, un centru de fitness şi de întâlnire şi alte facilităţi care înfrumuseţează împrejurările. Programul de lucru a fost extins, iar numărul de vizitatori şi de împrumuturi au crescut considerabil. Inaugurarea spaţiului nou intitulat Zona este un loc de întâlnire, un spaţiu de inspiraţie, un punct de referinţă în jurul marii biblioteci. În bibliotecă, resursele digitale, evenimentele şi trăsăturile locale sunt prezentate pe două megaecrane în holul mare şi prin intermediul unor monitoare mai mici din plasmă în bibliotecă, precum şi în bibliotecile locale.

În bibliotecile publice din Aarhus se intenţionează înfiinţarea unui centru multimedia până în 2010. Foyerul este permanent modificat în funcţie de mai multe elemente: încăperea, utilizatorii, personalul, obiectele fizice şi noua tehnologie.

Biblioteca din Næstved este situată la etajul unui mare supermarket. Ea cuprinde o zonă spaţioasă pentru lectura ziarelor. Instruirea şi asistenţa utilizatorilor în folosirea calculatorului şi a resurselor digitale este o coordonată comună în bibliotecile nordice.

În Kolding, obiectivele sunt axate pe studiu, joc, activităţi educaţionale, întâlniri şi experienţe culturale. Arhitecţii au construit o clădire din patru etaje, conţinând şi hotel şi apartamente private, cu un ambient curat şi standardizat. De reţinut este departamentul pentru copii – Children X – o cameră-atelier cu un ecran imens, proiector, computere şi accesorii legate de un anumit subiect. Alături se află un laborator IT cu 25 de computere cu diferite programe şi două săli de întâlnire care comunică cu zona unde se circulă intens.

Norvegia

În perioada în care în România se pregătea o revoluţie, în Karasjok, Norvegia, a fost ales în 1989 Parlamentul Sámi care contribuie la un tratament mai corect al publicului Sámi, minoritar în Norvegia, Suedia, Finlanda şi Rusia, consolidând poziţia politică a acestei minorităţi etnice şi totodată cetăţeni norvegieni cum sunt consideraţi.

Galerii de artă, biblioteca şi teatrele care să-i reprezinte sunt absolut necesare într-un cadru democratic. Obiectivele bibliotecii sunt achiziţionarea, stocarea, organizarea şi promovarea accesului la cărţi şi alte materiale în limba sámi. Scriitori vorbitori de sámi sunt încurajaţi să scrie în propria limbă astfel încât aceştia au intrat într-o adevărată competiţie cu literatura majoră în librării şi biblioteci. Prin intermediul celor şase bibliobuze, biblioteca serveşte populaţia sámi dincolo de graniţele Suediei, Norvegiei şi Finlandei.

Biblioteca este şi un spaţiu pentru promovarea literaturii actuale şi asta se întâmplă cu precădere în Norvegia. Spaţiul permite întâlnirea generaţiilor în dialog şi schimbul de opinii. Se pare că literatura părăseşte uneori cartea tipărită şi poate fi citită pe uşile toaletelor publice şi pereţii metroului, pe CD-uri şi iPod-uri. Şi cu toate astea, apare întrebarea la ce bun bibliotecile când informaţia este disponibilă în jurul nostru prin intermediul atâtor metode? Răspunsul îl oferă profesorul Jon Bing care spune că a pune astfel problema coincide cu a te întreba la ce mai folosesc hărţile drumurilor dacă sunt atâtea drumuri.

Internetul este folosit, în principiu, pentru localizarea cărţilor. În acest sens, a fost creat un program – o versiune norvegiană a programului britanic whichbook.net – în care cititorul alege cât de înfricoşătoare o carte ar trebui să fie sau unde şi în cadrul cărei lumi ar trebui plasată povestea.

La nivel guvernamental, în Norvegia, accentul este pus pe calitatea cantităţii, pe numărul celor care sunt convinşi că a citi este plăcut şi util, că este o necesitate a societăţii cunoaşterii fără de care nu putem evolua. Din experienţa bibliotecarilor norvegieni putem învăţa cum să promovăm cultura, nu simplul permis de bibliotecă, întrucât biletul la un spectacol nu înseamnă în mod necesar şi înţelegerea acestuia!

Proiectul de digitizare a întregii colecţii a Bibliotecii Naţionale din Norvegia indiferent de suport este o reacţie la programul iniţiat de Google şi de Comisia Europeană pentru realizarea Bibliotecii Digitale Europene. Potrivit statisticilor realizate în fiecare an, atenţia publicului se îndreaptă mai ales spre bibliotecile virtuale decât spre cele fizice. Bibliotecarul devine un custode cultural, realizând intermedierea între resurse şi utilizatorul final. Atunci când motoarele de căutare vor răspunde cu „Textul dumneavoastră – …- nu a fost găsit în nici un document” atunci utilizatorul va apela un bibliotecar pentru a-i oferi răspunsul în marea cantitate de resurse digitale. O problemă cu care se confruntă ţările nordice este găsirea unei soluţii de apărare faţă de influenţa agresivă a englezei în aproape oricare dintre aspectele vieţii moderne. Vivian Reding, membru al Comisiei Europene responsabilă de Societatea Informaţională şi Media, atrăgea atenţia acum doi ani asupra nevoii de a îmbunătăţi instrumentele de digitizare şi indexare a textelor pentru limbile non-engleze şi pentru fonturile necesare materialelor vechi.

Reţeaua de bibliotecă de muzică – peste 300.000 de compoziţii muzicale – funcţionează la nivel naţional şi permite împrumutul de muzică digitizată (pentru şapte zile), fapt posibil prin colaborarea consorţiului biblioteconomic şi Phonofile. Muzica are protecţia asigurată de Managementul Drepturilor Digitale, creat de Microsoft. Alături de aceasta, Norvegia dezvoltă reţeaua arhivei digitale de film Kinoteket. În bibliotecile care au aderat la schema aceasta, utilizatorul, pe baza permisului de acces, poate viziona filme la alegere în foyerul bibliotecii sau poate închiria propria sală de spectacol. Utilizatorii nu plătesc nimic, ţinând cont că bibliotecile au plătit deja către Arhiva de Film. Sunt promovate în special filmele norvegiene, dar şi cele mai importante filme străine. Unele ţări şi-au arătat interesul de oferi servicii similare şi de a colabora. Institutul Norvegian de Film îşi propune pe termen lung să ofere acces la arhiva de film către toate bibliotecile şi şcolile din Norvegia.

Suedia

Pentru tinerii din regiunea de sud-est a Suediei s-a conceput proiectul Demotek. Acesta oferă posibilitatea tinerilor de a se exprima şi de a crea folosind textul, filmul şi sunetele înregistrate. Colaborarea cu bibliotecile prin promovarea lucrărilor tinerilor către publicul larg. Bibliotecile află despre noile modalităţi de comunicare ale tinerilor – blogurile, SMS-urile, jocurile, site-uri web.

Biblioteca este definită ca un forum cultural deschis al societăţii, un spaţiu divers pentru dezvoltarea identităţii şi contextului fiecărui individ, precum şi a societăţii în general.

O bibliotecă de copii sau o bibliotecă pentru copii este întrebarea la care a găsit răspunsul Stockholmul. O bibliotecă specializată pentru copii nu este o bibliotecă pentru adulţi în miniatură. Trebuie creat un spaţiu în care copilul nu trebuie permanent supravegheat, unde i se poate da voie să fie copil. În instituţiile vechi se poate observa cum copiii de vârste diferite nu pot sta împreună pentru că au opţiuni diferite şi pentru aceasta s-au creat trei secţii. Prima este destinată copiilor între 0 şi 3 ani însoţiţi de adulţi, unde se află jucării moi, mobilă de înălţime foarte mică şi posibilitatea de a găsi cărţi în cele mai neaşteptate locuri. Aici adulţii pot găsi cărţi care li se adresează pentru a se putea bucura împreună cu copiii lor. În cea de-a doua sală, destinată copiilor între 4 şi 7 ani, cărţile sunt fie aproape de podea, fie aproape de tavan, ele pot fi citite cu un far într-o bojdeucă sau printr-un telescop dintr-un mic observator. Rafturile cuprind toate o imagine, iar aşezarea lor la raft este în funcţie de subiectul poveştilor: cărţi cu sirene, cărţi haioase, cărţi despre stele. Nici un alt sistem de clasificare nu poate fi mai limpede şi mai coerent pentru copii! În a treia sală care se adresează copiilor de la 8 la 11 ani este mai multă linişte. Aici cărţile au următoarea clasificare: cărţi vitale, interesante, întregul univers şi caii. Camera înstelată este pentru lectura poveştilor. Jocurile sunt disponibile în permanenţă. Aici nu se află computere din două motive: copiii nu au nevoie să se familiarizeze cu calculatorul de la o vârstă atât de mică pentru a-l studia mai târziu şi mulţi dintre ei au computere acasă.

Ce-şi doreşte Suedia în 2010? Să devină o societate în care cetăţenii să dispună de o mare mobilitate, să fie participanţi activi, iar persoanele cu dizabilităţi să pătrundă în toate sectoarele societăţii.

În Suedia, Biblioteca din Kortedala achiziţionează cărţi în albaneză, arabă, daneză, engleză, finlandeză, franceză, chineză, croată, kurdiş, norvegiană, persană, poloneză, rusă, sârbă, somaleză, spaniolă, germană. Accentul este pus pe documente non-ficţiune, manuale de zi cu zi cum ar fi cărţi medicale, cărţi de bucate, ghiduri de creştere a copilului, psihologie, istorie, altase etc. Engleza şi franceza reprezintă pentru imigranţii din lumea a treia principala limbă de citit şi studiu. Obiectivul este nu numai integrarea în societatea daneză, ci adaptarea serviciilor biblioteci la realităţile locale, la nevoile celor care trăiesc şi lucrează în zona deservită. A ajuta imigranţii să decodifice codurile culturale ale societăţii suedeze şi în acelaşi timp să păstreze contactul cu propria cultura şi civilizaţie în care s-au născut sunt doua obiective majore pe agenda de lucru a bibliotecilor din Suedia.

Islanda

Sistemul de biblioteci publice în Islanda deţine un management comun pentru catalogare şi circulaţie. Utilizatorii bibliotecii folosesc acelaşi permis, dar ei pot avea sau nu aceleaşi privilegii în funcţie de achitarea taxei anuale unice la nivel de ţară pentru împrumut, un tarif unic pentru împrumutul interbibliotecar (cererea se poate face online).

Finlanda

Serviciile online pentru copii au ca prioritate îndemnul la lectură. Aceştia dispun de o interfaţă diferită, colorată, cu opţiuni de căutare diferite, cu subiecte precum: „evul mediu şi cavalerii” sau „de unde vin copiii”. Bibliotecarii împreună cu profesorii au creat un portal pentru dezvoltarea competenţelor de lectură. Părerea unanimă este că aceste servicii sunt inutile dacă publicul nu ştie de existenţa lor, de aceea este necesară o campanie permanentă de promovare a acestora. Statisticile indică faptul că, în navigarea pe Internet, site-urile bibliotecile se situează pe primul loc ca importanţă pentru cetăţeni. Viziunea Bibliotecii Municipale din Helsinki este de a servi local şi de a acţiona la nivel naţional.

Creşterea volumului de informaţii impun motoarelor de căutare găsirea unor soluţii pentru organizarea informaţiilor. Pagina semantică de web creează dosare în care domeniile cunoaşterii sunt clasificate pentru precizia localizării informaţiei necesare.

SFL – Search*Find*Locate (Caută*Găseşte*Localizează) este o reţea în care funcţionează un serviciu independent de căutare a informaţiei, conţine peste 20.000 de cuvinte-cheie care corespund sistemului de clasificare al Bibliotecii Municipale din Helsinki. Întrebările pot fi adresate bibliotecarului prin e-mail, chat sau telefon.

Catalogul Bibliotecii Metropolitane din Finlanda a devenit al doilea cel mai respectat brand online după Google datorită succesului serviciilor electronice. Serviciile de telefonie mobilă, SMS şi conexiunile WAP sunt folosite pentru a verifica şi prelungi împrumutul, pentru specificarea datei de returnare sau de rezervare, chiar şi pentru plata taxelor online. Portalul este finanţat de Ministerul Educaţiei şi este coordonat de membrii Bibliotecii Municipale din Helsinki şi ai Bibliotecii Centrale pentru Bibliotecile Publice. Ultima dezvoltare în domeniu este reprezentată de trecerea la televiziunea digitală. Servicii de bibliotecă interactive prin intermediul televiziunii digitale implică informaţii legate de bibliotecă, noutăţi, accesarea arhivelor şi serviciul întreabă-un-bibliotecar. Baza de date statistică este un serviciu naţional pe Internet unde sunt centralizate informaţii anuale de la toate bibliotecile publice de către Ministerul Educaţiei. Sistemul de bibliotecă permite căutarea materialelor, postarea unor întrebări, prelungirea şi rezervarea acestora, precum şi propunerea unor noi achiziţii. În 97% dintre biblioteci se poate face prelungirea prin intermediul telefoanelor mobile folosind mesaje scrise sau prin conexiunea WAP. Baza de date despre autori din Biblioteca Municipală Turku conţine date biografice, bibliografice şi fragmente de text. În căutarea unui autor, utilizatorul poate accesa link-uri către lucrările autorului din catalogul bibliotecii şi către oricare dintre articolele despre autor.

Biblioteca este văzută şi ca un spaţiu neutru, non-comercial, deschis pentru viaţa culturală locală, un forum pentru gând şi opinie. Rolul bibiobuzelor care traversează oraşele finlandeze completează reţeaua naţională de bibliotecă. Multe dintre acestea se află în permanent contact cu un calculator al bibliotecilor şi urmează a fi dotate cu aer condiţionat, echipament de CD-ROM, video, posibilitatea de a asculta muzică etc. Majoritatea acestor bibliobuze opresc la creşe, şcoli şi furnizează material educaţional suplimentar, se opresc şi în zonele rurale, în spitale, în închisori şi în azile pentru cei bătrâni. Cunoaşterea literaturii devine vie prin ora de lectură şi prin teatrul de păpuşi care stârnesc un adevărat interes din partea copiilor. Aceste bibliobuze lucrează intens în special în perioadele de vacanţă.

Propunerea de cooperare şi fuziune a unei biblioteci municipale, a uneia judeţene, a uneia de stat şi a unei biblioteci private a fost primită cu scepticism. Coordonatorii proiectului au remarcat avantajele situării în aceeaşi bibliotecă a mai multor tipuri de servicii printre care remarca o mai bună utilizare a resurselor şi îmbunătăţirea serviciilor pentru toate vârstele.

Un răspuns

  1. si cand ma gandesc ca o MAAAAAAAAAAAAARE redactie de MAAAAAAAAAAAAAAAAAARE ziar a zis ca nu are nici o relevanta un material pe tema asta…

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: