Simpozion Bogdan Petriceicu Hasdeu

Sectia de Biblioteconomie si Stiinta Informarii a Facultatii de Litere, Universitatea Bucuresti a organizat astazi un surprinzator de reusit simpozion dedicat comemorarii lui Bogdan Petriceicu Hasdeu care a fost, printre altele, bibliotecar al universitatii iesene si director al Arhivelor Statului din Bucuresti. Gheorghe Mihaila a vorbit despre Cuvente den batrani, fiind si ingrijitorul editiei din anii ’80. G. Mihaila, care stie multe detalii putand sa recompuna pe zile si ore istoria culturala si nu numai a mediului academic al perioadei, face observatia ca pana la Hasdeu filologia si lingvistica fusesera practicate doar de ardeleni si de munteni, Hasdeu fiind primul basarabean, fara diploma universitara (sic!). Grigore Brancusi, cercetator asiduu de aemenea al operei hasdeiene, editor al Etymologicum Magnum Romaniae, l-a aparat pe Hasdeu ca fiind cel care a elaborat teoria circulatiei cuvintelor. G. Brancusi a facut si observatii privind latinitatea romanei plecand de la frecventa circulatiei cuvintelor de origine latina si a faptului ca este o limba care in mod esential este „supusa trasaturilor evolutive de tip latin”. Un lucru care ma intereseaza in mod particular, spus in treacat de conferentiar: ESPLA (Editura de Stat pentru Literatura si Arta) provine din Editura Fundatiilor Regale. Un paralelism socant cu Humanitasul care mosteneste Editura Politica. Ceea ce arata inca odata ca editurile si bibliotecile au fost institutii fundamentale pentru politicile culturale ale secolului XX. Cornel Oprisan a vorbit despre timbrul liric al operei poetice a lui Hasdeu, se pare destul de valoroasa si care merita a fi reconsiderata. C. Oprisan urmeaza sa publice o carte pe aceasta tema. Vasile Sandu a vorbit despre cum si-a gasit sfarsitul B.P. Hasdeu, care a fost un personaj controversat in epoca si abandonat de toti spre sfarsitul vietii. Ioana Ruxandra Fruntelata a amintit de contributiile etnologice ale lui Hasdeu si incadrarea lui din aceasta perspectiva. Olga Balanescu ne-a prezentat un Hasdeu in ipostaze inedite asa cum rezulta din „cea mai subiectiva scriitura”, corespondenta cu cele doua Iulii (sotia si fiica, dar in special cu fiica, Lilicuta). Jenica Tabacu, directoarea Muzeului „Iulia Hasdeu” din Campina, unde se pastreaza o parte importanta a „corespondentei spiritiste”, a vorbit despre Etymologicum Magnum Romaniae, iar Maria Petre de la Arhivele Nationale a spus cateva cuvinte despre activitatea lui Hasdeu la Arhivele Statului unde se si mutase la un moment dat. In fine, profesoara Adina Berciu, care a fost amfitrioana acestui simpozion, a prezentat pasiunea necrutatoare a lui Hasdeu pentru carti si documente.

Bine, bine, am putea spune noi, cei sedusi de cultura online, dar pe cand un proiect de digitizare a operei si a arhivei batranului Hasdeu?

%d blogeri au apreciat asta: