Impresii ABR

La final de Conferinţă ABR, mi-am permis să aştern pe hârtie câteva impresii, pe care îndrăznesc acum să vi le împărtăşesc – evident, cu menţiunea că sunt impregnate de subiectivism.

În primul rând, este de apreciat faptul că la lucrările acestei conferinţe au participat opt invitaţi din străinătate, doi dintre aceştia fiind, după cum am înţeles, chiar preşedinţii asociaţiilor profesionale similare din Franţa şi Norvegia. Aş remarca însă cu regret faptul că, dacă anul acesta a fost prezent un reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor, a lipsit în schimb reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Tot la nivel de participare, salutară este anul acesta prezenţa la lucrările Diviziunii Biblioteci ale CCD şi Şcolare a unui reprezentant al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” – care are, teoretic, rol de coordonare şi îndrumare metodologică a bibliotecilor CCD şi şcolare la nivel naţional. M-a surpins în mod plăcut şi numărul mare de participanţi, datorat probabil şi faptului că Asociaţia în ansamblul ei numără în prezent mai mulţi membri decât în anii precedenţi.

Fiind bibliotecar CCD, dezamăgirile cele mai mari le-am avut în cadrul lucrărilor Diviziunii Biblioteci ale CCD şi Şcolare. Din păcate, trebuie să recunosc faptul că „lucrări” e prea mult spus. Unele colege se înscriseseră cu comunicări, dar acestea nu au mai fost prezentate din lipsă de timp, preferându-se să se treacă direct la vot. De fapt, nu s-a înţeles exact despre ce vot era vorba, aşa încât a fost chemat domnul preşedinte Mircea Regneală pentru explicaţii. În final, s-a înţeles că iniţial se dorise crearea uneia sau mai multor secţiuni în cadrul diviziunii şi alegerea conducerii acestora. Fusese vorba, dar…nu s-a mai creat nimic. Am votat insa ca un bibliotecar şcolar (nu CCD) să facă şi el parte din structurile de conducere ale ABR. Au fost propuse trei persoane, dintre care două s-au retras pe parcurs, în final fiind votată singura persoană rămasă în „competiţie”. Au fost citite si câteva propuneri pentru codul deontologic al bibliotecarului şi s-a votat care din aceste propuneri să fie propuse în plen şi adăugate ulterior celorlalte propuneri….. În concluzie, ar fi fost loc de mai bine in organizarea lucrărilor diviziunii iar atmosfera era bine sa fie mai colegiala, cu interventii mai pertinente.

De dezamăgiri, ca bibliotecar şcolar, am avut parte şi participând la lucrările unor secţiuni. Eu înţelesesem că diviziunile sunt structurate pe tipuri de biblioteci (scolare, universitare, publice,…) iar secţiunile pe tematică sau tipuri de activităţi. Aşa încât, credeam eu, dacă pentru lucrările pe diviziuni ne separăm, pentru lucrările pe secţiuni ne vom reuni toate tipurile de biblioteci în jurul unei teme anume Şi asta deoarece, indiferent de tipul de bibliotecă în care lucrăm, cu toţii facem achiziţie, catalogare, dezvoltarea colecţiilor, comunicarea documentelor – e drept, la nivel diferit. In plus, legislaţia e aceeaşi pentru toţi iar perfecţionarea profesională ne priveşte în aceeaşi măsură. Totuşi, am avut neplăcuta surpriză să constat că ceea ce se discută în cadrul secţiunilor nu are aplicabilitate pentru bibliotecarii şcolari, discuţiile purtându-se doar la nivel de biblioteci mari. Bibliotecarii şcolari nu-şi găsesc locul în cadrul secţiunilor. Este edificator (şi surpinzător) faptul că bibliotecarii şcolari nu se regăsesc în conducerile secţiunilor. Să nu uităm totuşi că noi suntem diviziunea cu cei mai mulţi membri în ABR!

În consecinţă, dacă ar fi să mă ia careva în seamă, aş avea o serie de propuneri:

– nesepararea participanţilor pe tipuri de biblioteci în cadrul secţiunilor. Nicăieri în Statutul ABR nu se specifică faptul că secţiunile se crează în interiorul diviziunilor, cum ni s-a sugerat uneori.

– discuţiile din cadrul secţiunilor să aibă în vedere problematica propusă atât din perspectiva bibliotecilor mari, cât şi din cea a bibliotecilor mici.

– includerea bibliotecarilor şcolari în conducerea unor secţiuni, în acest fel garantându-se reprezentarea şi a intereselor bibliotecilor mici.

-crearea unei noi secţiuni, în care să se regăsească prioritar bibliotecarii şcolari, dar la care să adere şi colegi din alte tipuri de biblioteci. O astfel de secţiune ar putea avea ca tematică, de exemplu, animaţia culturală în biblioteci. Aceasta este sau ar trebui să fie activitate de bază în bibliotecile şcolare, dar se regăseşte sau s-ar putea regăsi şi la biblioteci universitare sau publice.

– aştept cu nerăbdare vremea când, în cadrul prezentărilor, se va mai renunţa la lucrările gen referat pentru rotunjirea notei la final de semestru şi se va pune un accent mai mare pe schimbul de experienţă – evident, alături de comunicările ştiinţifice.

Dupa aceasta serie de observatii facute nu neaparat cu intentie critica, dar cu intentia de a imbunatati activitatea in asociatia noastra profesionala care este fara doar si poate cea mai importanta din tara in domeniu, am sa inchei intr-o nota optimista. Trebuie să recunosc faptul că organizarea generala precum si cea locala din Brasov, cu mici scăpări inerente si de inteles, merita, ca si altadata, cuvinte de laudă. Felicitări şi mulţumiri organizatorilor!

5 Răspunsuri

  1. mi se par foarte bune si curajoase comentariile oanei. semn ca a participat emotional si cognitiv la conferinta. aceasta sectiune a bibliotecarilor scolari pare a fi cu unele probleme, din toate relatarile de pana acum.
    acest raport intre sectiuni si diviziuni poate sa devina sensibil. eu intelesesem ca problemele generale, de achizitie de exemplu, se vor discuta in sectiuni, insa cele specifice, totusi in diviziune. adica arena de dezbatere pentru probleme concrete si care privesc doar tipul nostru de biblioteca este diviziunea, indiferent de natura problemelor. diviziunile stiu ca au destula autonomie si putere sa se organizeze cum vor, sa-si faca ateliere proprii pentru anumite dezbateri daca e cazul, sa constituie grupuri care sa lucreze la proiecte (sa zicem proiectul de monitorizare a activitatilor de animatie scolara), etc. sectiunile eu mi le reprezentam ca pe, sa zicem, partea de cercetare a asociatiei, de intersectie a experientelor eterogene si de amorsare a unor colaborari si planuri transdivizionale. aceasta este, cel putin, ce credeam eu despre organizarea ABR.

  2. Sesizez un posibil (mai mult, probabil) beneficiu al acestei împărţiri pe două axe: mai multe funcţii de conducere. Exagerez, desigur, da’ nu prea mult.

  3. Nu numarul functiilor de conducere ar fi problema, daca persoanele care ajung in ele s-ar implica cu adevarat.

  4. Situaţia mi se pare, oricum, problematică, mai ales pentru o organizaţie crudă, ca a noastră. Pentru că, dacă şefia înseamnă dreptul de a lua decizii care să fie şi respectate, iar arealele polurilor de autoritate se suprapun, atunci nu-i greu de dedus că e doar o chestie de timp până când decizii care emană de la poluri distincte se vor combina disensual. Şi-apoi să te ţii: comisii de arbitraj, comisii speciale comune etc.

  5. ionel, in teorie poate sa fie cum spui, in practica insa e necesar sa fie reliefate toate particularitatile printr-o asociatie multifatetata, cum cred ca i-ar placea dlui stoica sa spuna. abr-ul vrea, cred, sa fie o scena foarte larga pe care incap toate idiosincrasiile motiv pentru care, in anumite privinte, in special din perspectiva diviziunilor, organizarea pare a fi semifederativa, caracter atenuat de faptul ca aceste diviziuni se grefeaza pe trunchiul bine inchegat al fostului ABIR care era organizat pe sectiuni si filiale judetene. aceasta structurare multipla nu este insa deloc nemaintalnita, daca ne uitam la alte asociatii mari, de nivel national, de bibliotecari, o putem vedea si acolo. e prea mult insa sa vorbim de un risc disensual ca urmare a unui conflict al deciziilor. sa fim seriosi! disensiuni probabil ca sunt si vor exista, dar nu cred ca aici trebuie cautata explicatia. de altfel,intr-o anumita masura chiar e bine sa existe.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: