Secţiunea de Catalogare-Indexare, Conferinţa Naţională ABR, Braşov, 19-21 septembrie 2007

I. Consideraţiuni generale despre conferinţă

Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR) din 19-21 septembrie 2007, prima dintr-o serie pe care o dorim cât mai lungă de întruniri de asemenea anvergură şi ţinută intelectuală, a fost găzduită de Universitatea „Transilvania” din Braşov. Numărul mare de participanţi din toate tipurile de biblioteci din România, al invitaţilor care au reprezentat oficialităţile în materie de biblioteci, dar şi numărul invitaţilor din străinătate aşează această conferinţă într-un loc aparte. La toate acestea se adaugă faptul că noua asociaţie cu acoperire naţională a avut onoarea să inaugureze o locaţie nouă, eleganta aulă a Universităţii „Transilvania” care a găzduit lucrările conferinţei.

Tema anunţată a fost „statutul profesional al bibliotecarului în România”, o temă discutată şi prezentată în cadru general dar şi în contextul întrunirilor secţiunilor specializate ale noii asociaţii. Prezentă în discursul reprezentantului Asociaţiei Bibliotecarilor din Franţa, Dominique Arot, care a vorbit despre ceea ce se cheamă Code de déontologie de l’Association des bibliothécaires de France, tema a fost „atacată” şi de Anne Hustad, preşedinta Asociaţiei Bibliotecarilor din Norvegia.

Printre alţi invitaţi din străinătate care au salutat conferinţa naţională a ABR i-aş menţiona pe Anders Ørom din Danemarca, vechi prieten al bibliotecarilor români, Sanda Bercovici din Israel, autoarea unei recente cărţi ce a rezultat în urma studiilor doctorale ale D-sale, şi Claudia Balaban din Moldova, care, după ce a menţionat legăturile strânse dintre bibliotecarii din România şi cei din Moldova, a subliniat problemele întâmpinate de aceştia din urmă cu obţinerea vizei de călătorie în România.

Un program artistic susţinut de un grup de studenţi ai Facultăţii de Muzică din Braşov a avut menirea să destindă atmosfera adăugând o nuanţă distinctă reuniunii.

Înapoi la tema conferinţei, Mihaela Zecheru a citit proiectul de cod deontologic al bibliotecarilor din România, proiect care comportă îmbunătăţiri şi va fi comentat şi discutat înainte de a deveni definitiv.

Din Statele Unite ale Americii, Colin Guard, reprezentant al companiei International Research and Exchanges Board (IREX), a vorbit despre proiectul Global Libraries in Romania, proiect ce va fi lansat în luna noiembrie 2007, având menirea de a introduce Internet-ul în bibliotecile româneşti neinformatizate.

Despre „iluzia cunoaşterii via Internet” şi modul în care se poate combate acest sindrom a vorbit Tiberius Ignat de la Informa Management. Acesta a readus în centrul atenţiei valoarea surselor electronice de informare şi documentare prin prezentarea unor produse ca Scopus, ProQuest sau SpringerLink, baze de date de periodice ştiinţifice care oferă acces la informaţie prin abstract şi index sau chiar prin text integral. Una dintre aceste surse, extrem de atractivă, este ScienceDirect, pusă la dispoziţie de Elsevier (www.sciencedirect.com). ScienceDirect oferă online mai mult de un sfert din informaţia ştiinţifică, medicală şi tehnică din lume. Oferta introductivă de cărţi electronice de la începutul acestui an universitar constă într-un număr de 1634 de e-books cu o reducere fabuloasă de 75% .

În cadrul Diviziunii de Biblioteci Universitare s-au făcut propuneri pentru achiziţionarea noilor standarde de bibliotecă de la ASRO (Asociaţia de Standardizare din România) şi, mai important, pentru înfiinţarea unui Consorţiu al bibliotecilor universitare pentru achiziţionarea unor baze de date online. De asemenea, s-a discutat aprins pe tema proiectelor cu finanţare din fonduri ale Uniunii Europene. Subiectul a stârnit controverse întrucât există foarte puţină experienţă în domeniu şi nu există cadrul adecvat pentru împărtăşirea acesteia. În plus, pentru astfel de proiecte se impun cerinţe severe şi competenţe academice care să permită ca în final, dintr-un proiect de această anvergură să rezulte un produs nou sau o teză de doctorat.

Un moment inedit al conferinţei a fost prezentarea cărţii intitulate „Biblioteca universitară între tradiţie şi mondializare uniformizantă” de către autoarea acesteia, Sanda Bercovici. Atât subiectul cât şi prezentarea sa au stârnit interesul auditoriului, iar momentul „laudatio” al coordonatorului de doctorat, Prof. Ion Stoica, ne-a dat măsura deosebitului ataşament şi devotament al autoarei faţă de studiul pe care l-a presupus doctoratul. Recordul de timp (numai 2 ani!) dar şi faptul semnificativ că lucrarea a fost prezentată şi apreciată în cadrul unei conferinţe a American Library Association a stârnit respect şi admiraţie.

Nu voi încheia aceste consideraţii generale fără a aminti despre faptul notabil că Prof. Ion Stoica, personalitate remarcabilă a bibliologiei româneşti de câteva decenii, a fost propus şi a acceptat să devină preşedinte de onoare al ABR. Cunoştinţele sale, experienţa şi viziunea sa, modul în care contextualizează şi îşi asumă tot ce e nou în domeniul bibliologiei şi ştiinţei informării ne vor fi utile tuturor dar şi asociaţiei nou înfiinţate.

II. Raport asupra lucrărilor Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR

În conformitate cu programul preliminar al întrunirii Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR (vezi Anexa 1), prezentarea celor 4 lucrări a deschis ziua a doua a conferinţei. Conform tradiţiei, numărul participanţilor (vezi Anexa 2) a depăşit capacitatea sălii care a fost desemnată să găzduiască întrunirea, ceea ce a creat oarecari disfuncţii în primele momente şi a avut ca rezultat receptarea defectuoasă a mesajului primei lucrări prezentate.

Dana Dinu, de la BCU Timişoara, a prezentat lucrarea intitulată „Reflecţii din spatele scenei : asupra unor aspecte de organizare în serviciul de catalogare”. Am reţinut două idei din lucrarea colegei nostre de la Timişoara: diversificarea disciplinelor predate la universităţi care au secţii de Bibliologie şi Ştiinţa Informării şi introducerea unor discipline specifice bibliologiei în alte catedre universitare. Ceea ce nu face decât să ne apropie de ţări cu tradiţie îndelungată în învăţământul biblioteconomic unde, abilităţile de căutare, descoperire şi integrare a informaţiei sunt educate şi perfecţionate metodic, indiferent de disciplina universitară despre care vorbim.

Vali Constantinescu, de la Biblioteca Naţională a României, a făcut o prezentare didactico-sintetică a metodelor de indexare folosite în majoritatea bibliotecilor de oriunde, în lucrarea intitulată “Indexarea sistematică şi indexarea analitică, două metode de lucru complementare”. Şi pentru că era singura reprezentantă a agenţiei bibliografice naţionale din sală, a fost asaltată de întrebări cu privire la stadiul în care se află proiectul de traducere a limbajului de indexare RAMEAU, instument mult aşteptat de întreaga comunitate bibliotecară românească. Ni s-a răspuns că Ghidul de indexare este gata de pus online iar repertoriul de vedete de subiect în limba română – constând într-un număr de circa 20.000 de fişiere Word – este supus unei verificări exhaustive, înainte de a fi disponibil.

Victoria Frâncu, de la BCU „Carol I” Bucureşti, a prezentat un punct de vedere personal asupra temei conferinţei naţionale de anul acesta în lucrarea „Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul bibliotecii şi ciberspaţiu”. Lucrarea evidenţiază modalităţile în care bibliotecarii contemporani trebuie să adapteze proceduri, structuri, servicii, mentalităţi în funcţie de comportamentul şi cerinţele utilizatorilor de bibliotecă şi de nivelul noilor tehnologii. Provocările Internetului cu motoarele de căutare ca Google şi/sau Amazon obligă la apropierea cataloagelor online de acestea pentru satisfacerea nevoilor tinerilor furioşi aparţinând „generaţiei copy-paste”. Din cauza crizei de timp şi în totală independenţă de voinţa participanţilor sau a autorului, exemplele menite să ilustreze situaţii sau concepte care au intervenit în prezentarea lucrării au fost omise. În varianta pentru publicare a lucrării însă, acestea există şi sunt explicate în detaliu.

Dan Matei, de la CIMEC Bucureşti, ne-a surprins încă o dată cu nivelul tehnic şi minuţia abordării, prin lucrarea sa intitulată „Cum se reflectă modelele conceptuale FRBR [Functional Requirements for Bibliographic Records] şi CRM [Conceptual Reference Model] în formatul catalografic PML [Panizzi Markup Language], cu ilustrări”. Lucrarea a trecut în revistă pe scurt deficienţele formatelor MARC, a expus caracteristicile principale ale formatului PML (şi a schemei XML asociate), a comentat modul în care PML reflectă modelele conceptuale FRBR (al IFLA) şi CRM (Conceptual Reference Model) al CIDOC (International Council of Museums). Au fost prezentate exemple de metadate asociate unei entităţi bibliografice, unei piese de muzeu şi unei lucrări muzicale, toate exprimate în PML. În fine, pentru puţinii cunoscători, a ilustrat modul (contorsionat) în care se foloseşte un editor XML pentru a cataloga direct în PML.

Au urmat discuţii referitoare la lucrări şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţilor de catalogare şi indexare. Am reţinut propunerea Marianei Ignat de la Biblioteca Academiei Filiala Iaşi, de elaborare a unui ghid specializat pe activităţi de catalogare şi indexare. Eugenia Grecescu de la BU Craiova a propus organizarea unor cursuri de specializare pe activităţi odată la 5 ani, deoarece în profesiunea noastră procedurile şi instrumentele de lucru avansează în ritm rapid şi actualizarea abilităţilor este absolut necesară. Carmen Hălciug de la BCU Iaşi a propus orientarea către limbajul de indexare RAMEAU în activităţile de indexare ale bibliotecilor universitare, apariţia variantei în limba română a acestuia fiind iminentă.

În continuare s-a prezentat raportul Preşedintelui Secţiunii de Catalogare-Indexare cu privire la activitatea secţiunii pe perioada 2006-2007. Activitatea a fost apreciată, chiar dacă întrunirea grupului de lucru pe probleme privind descrierile analitice din Proiectul România nu a avut loc. Această activitate va fi preluată în planul pentru activităţi viitoare, în perioada 2006-2007.

Au urmat apoi alegerile noii conduceri a secţiunii. La propunerea participanţilor la întrunirea Secţiunii de Catalogare-Indexare, Victoria Frâncu de la BCU “Carol I” Bucureşti a fost realeasă în funcţia de preşedintă a secţiunii. De asemenea, pentru că problemele care necesită soluţii şi discuţii specializate se pot separa în probleme de catalogare şi probleme de indexare, s-a propus şi s-a aprobat ca la această secţiune să se aleagă doi vice-preşedinţi. Au fost alese Olga Beşchea, pentru catalogare şi Carmen Hălciug, pentru indexare, ambele de la BCU “Mihai Eminescu” Iaşi. În funcţia de secretar a fost aleasă Eugenia Grecescu de la BU Craiova.

În Comitetul permanent al secţiunii au fost propuse următoarele persoane:

  1. Mihaela Cristea – BCU Timişoara
  2. Monica Lazăr – BCU Cluj
  3. Mariana Ignat – Biblioteca Academiei – Filiala Iaşi
  4. Luminiţa Berechet – Biblioteca Academiei Române
  5. Constantinescu Vali – Biblioteca Naţională a României
  6. Trăistaru Rodica – BU Craiova
  7. Cătălina Petrescu – BCU Bucureşti
  8. Duţescu Victor (Florentina Chivu) – Biblioteca Naţională a României
  9. Suciu Lucia – Biblioteca Municipală Mediaş
  10. Ioana Dragotă – Biblioteca Judeţeană Baia Mare

În finalul întrunirii s-au făcut propuneri pentru activităţile viitoare şi anume:

proiectul unui ghid de catalogare şi indexare pentru care se vor organiza două întâlniri de lucru la Bucureşti şi la Iaşi

o întâlnire organizată de Biblioteca Naţională a României dedicată traducerii în limba română a limbajului RAMEAU

o întâlnire dedicată indexării în Proiectul România

Concluzii

I. Generale pentru conferinţă

1. conferinţa de anul acesta a fost foarte consistentă şi s-a bucurat de prezenţa unor oaspeţi internaţionali care în mod sigur contribuie la imaginea noii asociaţii a bibliotecrilor români

2. beneficiul de imagine rezultă şi din buna organizare a conferinţei, pentru care trebuie să le mulţumim colegilor de la Biblioteca Universităţii “Transilvania” din Braşov şi, în acelaşi context, din locaţia şi condiţiile excelente de desfăşurare a lucrărilor conferinţei

3. are loc o confuzie generală privind modul de abordare a tematicii conferinţelor naţionale ale asociaţiei bibliotecarilor i.e. nu se ştie precis dacă tema conferinţei trebuie abordată în lucrările pe secţiuni sau acolo se discută probleme specifice, indiferent de tema conferinţei

4. modul de organizare şi de desfăşurare a lucrărilor pe secţiuni ar trebui stabilit prin consens şi respectat de fiecare secţiune

5. timpul afectat întrunirilor pe secţiuni trebuie să ţină cont de numărul de participanţi, de programul preliminar întocmit de preşedintele secţiunii şi de numărul de lucrări ce urmează să fie prezentate

II. Speciale pentru Secţiunea de Catalogare-Indexare

1. numărul participanţilor a întrecut capacitatea sălii în care s-au desfăşurat lucrările Secţiunii de Catalogare-Indexare, mulţi bibliotecari din alte tipuri de biblioteci manifestându-şi dorinţa de colaborare, ceea ce ne bucură foarte mult

2. pentru a fi eficienţi, trebuie respectată o anumită disciplină a modului de desfăşurare a întrunirii, ceea ce se va institui în următoarele noastre întruniri

3. propunerile pentru cele 3 activităţi incluse în planul pentru perioada 2007-2008 sunt interesante şi nu putem decât să sperăm în implicarea tuturor celor interesaţi pentru realizarea lor

4. colectivul de conducere a Secţiunii de Catalogare-Indexare trebuie să fie conştient de importanţa contribuţiei fiecărui membru la succesul activităţilor viitoare.

Un răspuns

  1. […] alte opinii cu privire la desfăşurarea Conferinţei Naţionale de la Braşov sunt disponibile pe blogul Prolibro, sub semnătura doamnei Victoria Frâncu, preşedintele […]

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: