inceput de an universitar…

Inceput de an universitar… emotii, suparare, surprize. In principal emotii din cauza revenirii in Romania dupa un an petrecut in Olanda (cu bursa Erasmus), un an care mi-a schimbat mult viziunea despre invatamant, educatie, organizatie si cultura. Am revenit ca sa gasesc un haos si multa birocratie. Orarele pentru noul an scolar inca nu erau disponibile, inscrierile s-au facut foarte tarziu si asa au aparut diverse probleme in ce priveste transportul, inscrierea la biblioteca si altele. Trecand peste toate astea am ajuns la o intalnire a corpului profesoral cu studentii sectiei de Bibliologie. Alaturi de aceasta intalnire erau anuntate la avizier si alte activitati ce urmau sa se desfasoare in prima saptamana de studiu. Si in nestiinta mea dupa cum am spus m-am prezentat la intalnirea cu profesorii ca sa descopar ca era organizata doar pentru anul I, deci nu strict necesar pentru mine, studenta in anul IV deja.

Fericirea a fost de a-i vedea pe domnii profesori ale caror cursuri le-am frecventat timp de doi ani, si am fost incantata sa vorbesc cu dumnealor despre experienta din anul univesitar anterior.

Intrunirea a inceput cu multi studenti de an I mai tineri si timizi sau persoane deja din cadrul bibliotecii care au optat sa studieze din nou domeniul sub indrumarea celor care poate le-au fost colegi in biblioteca.

A fost un gest foarte frumos din partea corpului profesoral de a stabilii aceasta intrunire si chiar daca eram acolo la un nivel de cunostinte mai mare in domeniul biblioteconomic decat multi incepatori din sala toate cuvintele spuse de catre profesori m-au impresionat foarte placut si mi-au adus o noua incredere in domeniul caruia m-am dedicat in ultimii ani, domeniu ce are in centru scrisul si cartea.

Sper ca macar cativa dintre studentii incepatori sa fi simtit emotie in urma cuvintelor pe care le-au auzit. Eu, pot spune ca mare parte din discursurile tinute mi-au dat noi sperante si ambitii.

Un răspuns

  1. ca sa fim corecti, birocratie exista si in Occident, ca doar traim in societati birocratice – desi Castoriadis, care cred ca a facut celebra sintagma, comenta astfel societatea comunista rusa, condusa de nomenclatura care instaurase un regim de teroare birocratica. problema in Romania cred ca nu este atat existenta in sine a birocratiei, cat, cum spui, haosul care te absoarbe cand esti acolo si violenta birocratiei fata de cetateni (poate asta sa fie o mostenire din comunism; Sorin Adam Matei in cartea lui spune insa, daca imi amintesc bine, ca e o caracteristica a societatilor paramoderne dominate de „boierii mintii” printre care cred ca ii introduce si pe functionari). oricum, miscatoare relatarea ta.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: