Codul deontologic al bibliotecarului din România

Consiliul de conducere al ABR a aprobat pe 13 decembrie 2007  Codul deontologic al bibliotecarului din România. A intrat în viguare de la 1 Ianuarie 2008 şi a fost publicat pe blogul ABR-ului.

Teoretic sună foarte bine. Vouă cum vi se pare?

5 Răspunsuri

  1. Eu cred ca acopera un gol si, cel putin la nivelul constientizarii unor datorii si explicitarii misiunilor profesiei, face un serviciu comunitatii profesionale.

    ABR (ex-ABIR)a avut mereu un avans fata de alte asociatii profesionale romanesti de profil in ceea ce priveste aceasta autoreflectie profesionala si crearea de instrumente necesare muncii in biblioteca. Un alt atu al acestei asociatii este ca reuseste sa creeze conditii pentru colaborare in cadrul unei mase enorme de bibliotecari (are, mi se pare, peste 1500 de membri cu adeziuni individuale ). Cu acest cod deontologic cred ca se continua efortul de consolidare a statului bibliotecarului.

    Cu siguranta ca, plecand de la acest cod, se poate scrie o carte de detalieri si completari (am impresia ca d-ul profesor Stoica definitiveaza o carte de etica vizand meseriile difuzarii informatiei). Cateva lucruri as vrea sa evidentiez in mod special:

    – inca din primul articol (art. 4) se exprima inechivoc vointa de a face din biblioteca un serviciu public de calitate, atat local cat si la distanta (ceea ce inseamna ca bibliotecarul roman intelege ca deja este la dispozitia unui public mondial)

    – art. 5 aduce in discutie una dintre provocarile cele mai dificile: necesitatea de a raspunde prompt unui mediu documentar extrem de dinamic

    -art. 8 solicita o atitudine activa a bibliotecarului impotriva oricarei forme de cenzura, angajament democratic salutar care este evocat si in alte parti ale codului

    – exigentele cooperarii si perfectionarii profesionala sunt si ele vizate de ultimele articole

    Doaman Gilda Draganescu, care este tot membru ABR, a tradus Codul de etica IFLA pentru persoanele care detin functii de conducere,document pe care l-am publicat si eu ( http://doxy.weblog.ro/2007-01-02/116509/Cod-de-etica-IFLA.html ). Exista si o versiune in romana pentru un cod de buna practica ALA privind achizitia de documente in biblioteci ( http://doxy.weblog.ro/2006-08-17/96174/Buna-practica-in-achizitia-de-documente-in-biblioteci-%28principii-ALA%29.html )

  2. Da, este un document asteptat de multa vreme.
    N-a fost chair asa de complicat. Era nevoie doar de putina vointa si de 3-5 oameni care sa se implice. Eu l-am pupularizat in filiala Maramures prin lista noastra de discutii.
    Este foarte important sa stim cine suntem si ce menire avem.

  3. Şi mie mi se pare că teoretic sună bine. Îmi place cum e scris şi e binevenită recomandarea de a fi ataşat regulamentelor de funcţionare. Poate le inspiră pentru că, prin multe din ele, răsună încă limbajul biblioteconomic de lemn.
    Intrasem deja la idei… Nu se mai vedeau nicăieri nici bibliotecarii şi nici cititorii, de atâta ştiinţă.

  4. Întrebarea care ar urma ar trebui să fie legată de modalităţi de punere în practică a bunelor teorii.

    Art.3 Nerespectarea prevederilor prezentului cod deontologic atrage răspunderea morală şi profesională a bibliotecarului.

    Despre răspunderea morală în intituţiile din România nu vreau să comentez. Aş vrea să întreb cum exact se manifesă răspunderea profesională mai ales în lipsa unei pregătiri profesionale? Mi se pare că, chiar dacă e foarte bine ca acest cod să fie ataşat regulamentelor de funcţionare, nu e nici pe departe suficient pentru bibliotecari. E un pahar cu apă după o lungă perioada de înfometare. Care e următorul pas?

  5. Problema este că în profesia noastră nu avem (şi nici nu cred că vom avea vreodată) o instituţie de genul Colegiului Medicilor, care să decidă (şi) în situaţii de încălcare a deontologiei profesionale. Colegiul Medicilor beneficiază de o legislaţie specifică, care-i conferă prerogative importante, ceea ce-i permite să treacă peste dependenţele administrative şi să decidă în asemenea situaţii în mod independent. Ce vreau să spun este că, dacă îţi propui să sancţionezi administrativ încălcările deontologiei, trebuie să ai un organism ale cărui atribuţii în acest sens să fie recunoscute prin lege. Totuşi, părerea mea este că în urma apariţiei Codului se poate contura cel puţin un mare câştig: utilizatorii noştri vor deveni mai conştienţi de drepturile lor, de ceea ce trebuie să aştepte de la comportamentul bibliotecarului.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: