Top 10 biblioteci bucureştene

România Liberă a publicat un top al bibliotecilor din Bucureşti. Criteriile de evaluare par destul de copilăreşti din modul în care sunt prezentate, dar topul este cu atât mai valoros cu cât reprezintă o percepţie publica. Pe primul loc este fără îndoială Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Fiind biblioteca în care am lucrat 5 ani pot să spun ca nu e nici o greşeală aici. Cunosc această bibliotecă destul de bine şi ştiu că este performantă atât în ceea ce priveşte pregătirea personalului şi managementul cât şi serviciile şi echipamentul. Mă nedumeresc însă unele afirmaţii din evaluare: „Se simte lipsa unei mediateci extensive, frustreaza ca biblioteca digitala este axata doar pe carte romaneasca. Punctul tare al bibliotecii este fondul urias de carte pentru salile de lectura – insa fondul de imprumut pentru acasa e destul de subtire”. Eu ştiu că a început organizarea unei mediateci şi chiar că există un proiect de sală multimedia, deşi nu cred că e foarte util să evaluăm o bibliotecă universitară din acest punct de vedere. Biblioteca digitală este extraordinară, dar lipseşte cu desăvârşire (mă refer la fond digital propriu). Fondul uriaş de carte pentru sălile de lectură mie mi se pare groaznic de redus şi cred că aceasta a fost o greşeală de concepţie iniţială. Acasă se împrumută doar în filiale, adică în biliotecile de facultăţi care administrativ aparţin ce-i drept de Biblioteca Centrală Universitară. Dar aceste filiale ştiu că împrumută cam tot ce deţin (sau oricum destul de mult) studenţilor lor. Ceea ce se cunoaşte îndeobşte ca fiind BCU (adica „Centrala”) nu are fond de împrumut.

Urmează: Biblioteca British Council, Biblioteca Institutului Cultural Francez, Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Goethe Institut, Biblioteca Institutului Cervantes. Mi se pare că în România avem un sistem biblioteconomic extrem de debil dacă în capitala ţării din primele 6 biblioteci menţionate, patru sunt de centre culturale străine. Apoi se clasează Biblioteca Naţională şi Biblioteca Academiei care se remarcă doar prin criticile care li se aduc. Pe ultimile locuri se găsesc Biblioteca Ion Creangă (filială a Bibliotecii Metropolitane, ceea ce nu e prea corect deoarece şi BCU are filiale foarte bune, mai bune cu siguranţă decât Biblioteca Institutului Cultural Francez) şi Biblioteca Pedagogică.

Anunțuri

4 răspunsuri

  1. Nici nu stiu cum sa reactionez: sa ma bucur ca bibliotecile apare printre topurile pe care le face de ceva timp Romania libera sau sa ma minunez de „metodologia” folosita pentru realizarea lui. Topul in sine, din punctul meu de vedere, este irelevant. Chiar nu poti compara mere cu pere si apoi sa te bucuri ca au iesit capsuni.

    Ce poate fi interesant de urmarit este limbajul folosit de autorul anonim…dar mi-e teama ca nici asta nu ne e de foarte mare ajutor: nu de alta dar mai sunt cateva scopuri pe care bibliotecile din Bucuresti ar trebui sa le atinga pana sa isi puna in cap sa fie cool.

    Bibliotecile centrelor culturale straine sunt inchise pentru mare parte a populatiei Bucurestiului. Inclusiv a populatiei tinere. Nu vorbesc aici de costurile pentru plata abonamentelor (desi sunt si ele importante)…ci de ceea ce reprezinta si publicul pe care il servesc, rolurile pe care si le-au asumat. Aceste centre nu exista pentru un pusti din Ferentari care imprumuta carti de la filiala Vasile Alecsandri a bibliotecii metropolitane…Dar cine stie, poate pustiul citeste Romania Libera si se hotaraste intr-o zi frumoasa de primavara sa mearga sa viziteze bibliotecile de top ale Bucurestiului…

  2. Claudia, nu cred ca ar trebui sa te bucuri: din experienta mea cu presa romaneasca, ziarele habar nu au ce este o biblioteca, si cu ce se maninca ea. E adevarat ca BCU este cea mai buna biblioteca din tara, dar cei de la „Romania libera” au scris fiindca asa au auzit ei ca ar fi; in afara citorva reviste de cultura, in rest – mai ales pentru cotidiene – bibliotecile reprezinta un corp cosmic strain; de altfel si retinerile lui Marin sunt justificate.
    Si inca ceva – urmaresc de ceva vreme politicile de marketing ale ziarelor: dezastru! Schimbari de format si paginatie la mijlocul lunii, numerotatie aiurea, nu mai vorbesc de limba folosita – acestea sunt ziarele din Romania. Imi pare rau, dar nu pun baza pe informatia culturala din absolut nici un cotidian romanesc.
    Si citind articolul, am mai gasit o gaselnita: unul dintre criteriile de clasificare, este ca fondul sa „nu fie atit de divers, cit scump”!!!!!!

  3. Replica mea la replica mea: Pentru a nu fi suparata Biblioteca Academiei, spun ca BCU este cea mai buna Biblioteca Publica din tara.

  4. BCU este cea mai buna biblioteca universitara (si nu biblioteca publica) din tara, deci nu exista motiv de suparare nici pentru bibliotecile publice, nici pentru Biblioteca Nationala, nici pentru Biblioteca Academiei, tocmai pentru ca nu poti sa compari merele cu perele (v. Claudia).
    Cat despre topul Romaniei libere, nu te poti astepta la rezultate de mare precizie, cel mult se poate vedea perceptia publicului in general, destul de interesanta si aceasta. La fel de relevant este si nivelul de abordare al subiectului din partea ziarului, criteriile, limbajul utilizat.
    Bibliotecarii n-ar trebui sa se jeneze sa scoata in evidenta caracterul improvizat, diletantistic al initiativelor de acest fel, scriind articole critice la R.L. sau in altre ziare. Altfel, cum se poate reusi a face cunoscute valorile autentice ale bibliotecilor?
    Pentru a stabili un clasament specialistic, criteriile bibliometrice ar trebui avute in vedere si aplicate de catre specialistilor in masurare si evaluare a serviciilor pe tipuri de biblioteci, de activitati bibliotecare, a calitatii resurselor bibliografice, informatice etc. Aceste evaluari se fac in mod normal, dar nu in presa generala, ci in studii de specialitate sau in „grey literature”, si raman de obicei obscure marelui public.
    Pe de alta parte, articolele, studiile divulgative (de „popularizare”) sau topurile ar trebui sa contina in esenta rezultate ale unor evaluari corecte si coherente, char daca exprimate simplu, atractiv, popular.
    Poate ca presa ar trebui sa solicite deseori specialisti bibliotecari atunci cand vor sa publice topuri de calitate sau alte informatii despre biblioteci. Sau bibliotecarii insisi ar trebui sa se propuna in media de larga raspandire, cu interventii calificate si scrise bine.
    Nu mi se pare lipsita de interes nici opinia utilizatorilor, chiar daca nespecialisti, ba din contra, caci poate fi relevanta pentru ceea ce ar trebui sa isi propuna bibliotecile pentru a ameliora/valoriza propriile servicii si propria imagine publica.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: