Sa nu confundam Bibliotecarii cu Gardienii

http://www.gardianul.ro/2008/04/04/editorial-c27/biblioteca_scolara_sau_casa_de_corectie-s111880.html

Bibliotecarii nu sunt gardienii nimanui, cu atat mai putin ai copiilor problema care merita pedepsiti. In articolul de la capatul linkului de mai sus, bibliotecarul din bibliotecile scolare, are nevoie de un costum de piele neagra (aka armata lui Big-Brother -> 1984), o sapca de politai si un baston de cauciuc. Sa nu ignoram faptul ca un asemenea context are nevoie de coregrafie, costume, scenografie etc, astfel ca: de ce nu se sudeaza bare de otel la ferestrele bibliotecilor?, de ce nu exista camere de interogatoriu, cu oglinzi duble in bibliotecile scolare? de ce nu urmeaza bibliotecarii cursuri de arte martiale si trageri la tinta?…. Trebuie sa recunosc ca ma tem de oameni precum domnul Alexandru Calmacu.  Nu mi-as dori sa ajunga vreodata, imaginand astfel un context distopic,  director de biblioteca.

Si pe langa toate astea cum sa-ti permiti, astazi sa oferi publicului larg o reteta clar comunista de „EDUCARE”, recunoscuta de insusi autorul articolului, reteta ce a dat, cica, roade inainte de 1990.  Baieti tunsi la zero, fete ca ajutor al femeii de servici?  Ce fel de cosmaruri sunt acestea si ale cui sunt, si mai ales, de ce sa le pui pe hartie?

Daca asta este prezentul societatii romane, ma tem ca viitorul va transforma Teatrul, Opera,  salile de cinematograf in adevarate centre de munca silnica.

Daca nu ne dorim asta, haideti sa nu confundam bibliotecarii cu gardienii. Nu e sanatos.

16 Răspunsuri

  1. Incredibil articol! Poate ca daca s-ar face mai multa educatie in ce priveste bibliotecile scolare, si s-ar investi mai mult in reamenajarea lor, elevii s-ar duce de bunavoie in biblioteca fara sa fie pedepsiti sau alte grozavii de genul.

    Nu stiu care este exact situatia actuala a bibliotecilor scolare (banuiesc ca un procent mic din acestea chiar au dotari multumitoare), dar eu nu am avut noroc nici in scoala generala nici in liceu de biblioteci spatioase si cu bibliotecari draguti si comunicativi, astfel ca imi era greu sa ajung acolo fara sa consider ca o prefer pe profa de romana de la etajul 1 (care, fie vorba intre noi, avea o colectie ce depasea strictul necesar pentru ce se studia la vremea aceea). Asa ca cei care doresc inchizitie in biblioteca ar trebui mai bine sa promoveze biblioteca si sa incurajeze vizitele dese in lumea cartilor.

    Cat despre pedepsirea elevilor – daca ei nu au primit o educatie in famile care sa le ‘inspire’ bunul simt, nu stiu cum ar putea sa o ofere un sistem inchizitoriu, probabil astfel de conditii ar provoca si mai multa revolta din partea lor dar si a parintilor:D

  2. Articolul e groaznic. Nu numai pentru imaginea bibliotecii dar pentru ce inseamna educatia si „a acorda o a doua sansa” in Romania. Cel mai grav e ca „autorul ” Alexandru Calmacu se pare ca este expert in ale educatiei pentru Gardianul. Ceea ce e cu adevarat ingrijorator e ca mare parte a comentariilor (cu exceptia comentariului tau) nu par sa fie ingroziti de o astfel de posibilitate…

    Mi s-ar parea normal ca sectiunea bibliotecilor scolare din ABR sa trimita o scrisoare de protest ziarului, poate chiar sa ceara un drept la replica.

  3. Daca tratez articolul din Gardianul la un nivel decent de abordare a oricarei probleme nou aparute in noua societate pe care o traim, atunci imi pun un mare semn de intrebare fata de cum inteleg unii dintre noi menirea unei biblioteci, fie ea fizica sau virtuala, pentru cultura unei comunitati, dar mai mult decat atat, ma intreb, cati dintre noi asimileaza corect rolul unui bibliotecar, cat la
    suta din educatia acestuia inseamna sa presteze munca de functionar cu publicul, si cat la suta relatiile publice.

    Cat de mult te perfectionezi tu ca si bibliotecar, bun comunicator, promotor, IT professional, psiholog, inclusion agent, pedagog, toate la un loc pentru un bibliotecar al zilelor noastre, inainte sa ai pretentia ca poti trasa drumul corect in educatia altora.

    Nu stiu daca ma deplasez prea mult de la intelesul de baza al articolului dat dar nu stiu de ce simt ca aici pe blog se trateaza efectul articolului si nu cauza aparitiei lui.
    Oare sa ne fie teama de introspectie? sa nu acceptam si o alta parere?

    Din pacate, fum fara foc nicioadata nu iese iar cateodata un exemplu izolat dintr-un domeniu, fie el si din cel biblioteconomic, poate capata amploarea unui articol de jurnal, ca acesta, atat de blamat pe acest blog.

    Oare educatia comunista pe care multi din generatia noastra au primit-o, fara voie, la vremea scolii generale si/ sau a liceului sa justifice uniformitatea parerilor de fata cum ca un bibliotecar este sfant in locul ales si de neinlocuit?! ca el are marea sansa sa contribuie la educarea in masa a utilizatorilor acelei bibioteci? ma indoiesc foarte mult in a gasi un raspuns afimativ la aceste intrebari.
    De ce? pentru ca primul pas il facem de aici, prin intelegerea si a unui articol de teapa asta, pentru ca, asa cum am invatat eu la scoala romaneasca de comunicare, fiecare interactiune a noastra cu altcineva, fara calificative (proasta sau buna) ne imbogateste si din blind spots devenim mai vizibili, avem o perspectiva mai buna asupra noastra, ne putem cunoaste mai bine si ne putem indrepta neajunsurile vazute atat de bine dinafara…
    Cu respect…

  4. LB multumim de analiza si de comentariu. Ai citit si postul despre Inchizitie care se leaga de acest articol?
    Nu pot sa imi dau seama de unde ai ramas cu impresia ca pe acest blog se sustine ca „un bibliotecar este sfant in locul ales si de neinlocuit”? Si mai e ceva interesant la acest blog: parerile nu sunt uniforme, doar sperantele in ceea ce priveste viitorul bibliotecilor din Romania converg.

  5. Indirect, citind comentariile de pe blog, am tras concluzia ca ” bibliotecarul este sfant in locul ales si de neinlocuit”.

    Sa ma fac inteleasa, reperele dupa care ne ghidam sa tragem o concluzie referitoare la acest articol, sunt doar parerile bibliotecarilor? daca da, atunci acestia isi asuma un rol maret si anume deplina cunoastere a fenomenului numit „biblioteca”, si daca este asa parerile lor devin litera de lege, excluzand aici orice forma de observatie venita din afara.

    Citez:
    „Articolul e groaznic. Nu numai pentru imaginea bibliotecii dar pentru ce inseamna educatia si „a acorda o a doua sansa” in Romania….Mi s-ar parea normal ca sectiunea bibliotecilor scolare din ABR sa trimita o scrisoare de protest ziarului, poate chiar sa ceara un drept la replica.”

    Oare nu aduce asta a comunism? frica de exprimare inca ne mai umbla prin vene de teama ca vom fi pedepsiti? de ce oare bibliotecarii s-au simtit atacati in propriul lor teren si simt nevoia sa reactioneze in afara deontologiei profesionale?! si aici nu ma refer la dreptul la replica cerut si care este un drept legal ci la atacarea moralitatii persoanei care a scris articolul, se stiu ei care…

    Articolul din Gardianul (si aici fac afirmatii strict legate de articol si nu cu atac la moralitatea autorului) desi insipid pe alocuri si fara legatura intre idei, sau cu o legatura fortata si incoerenta, are meritul ca m-a adus intr-un punct sensibil si deloc simplist de tratat (desi poate nu e meritul lui) : conceptul de biblioteca este in schimbare desi nu si misiunea ei, dar multi bibliotecari raman la acelasi nivel demodat de abordare a meseriei lor si nu se implica mai mult.

    Nu foarte departe de mine gandul de a vedea un bibliotecar ca si un gardian al educatiei, pentru ca rolul lui ar trebui sa fie mult mai complex decat acela de a oferi cartea la sala sau de a face regasibila informatia pe PC si punct.
    (cineva spunea ca asta e rolul pedagogului numai, in a educa, vezi articolul….asta numai in Romania se mai intampla unde bibliotecarii isi delimiteaza atat de drastic atributiile…)

    Ca o concluzie, este o mica mare diferenta intre inchizitie si utilitate ca si intre libera exprimare si a bate campii…

    Stiu ca voi starni valuri si valuri insa dreptul la exprimare l-am castigat cu totii prin nastere si ni l-am dezvoltat prin experienta personala si o cunoastere foarte indeaproape a subiectului tratat…

    „Sperantele despre viitorul bibliotecilor din Romania converg,” despre ce sperante este vorba aici?
    cele tratate in cartile de specialitate sau cele care au in vedere si o biblioteca dintr-un sat pierit din Moldova sau Ardeal?

  6. Draga LB,
    nu exista nici o diferenta intre a bate campii si libera exprimare.
    Din pacate tin sa subliniez faptul ca aceste doua expresii sunt congruente, atat la nivel semantic, cat si ca valoare artistica (considerand ca tot ce „vorbim” sunt cuvinte cu diferite valori literare) … (da, LB asta inseamna sa bati campii, si evident, in acelasi timp, iata: ma exprim liber)😉 (referinte in acest sens: see the music of John Cage) (sau orice piesa de Samuel Beckett).

    Dar nu numai despre asta vreau sa scriu, ci despre biblioteca vazuta din perspectiva idei de a bate campii. Citez: „conceptul de biblioteca este in schimbare desi nu si misiunea ei, dar multi bibliotecari raman la acelasi nivel demodat de abordare a meseriei lor si nu se implica mai mult.”
    Draga LB, in urma celor postate de tine pe ProLibro, mi-am format o imagine despre tine ca autor si am impresia ca nu inteleg ce vrei sa spui. Cred ca nu ai o parere si cred ca te invarti in jurul unor cuvinte foarte frumoase, uneori citrice (ca sa nu le spunem acide) si aproape de fiecare data ratezi a avea o tinta.
    Daca as fi putin si mai ignorant decat sunt, si egoist pe deasupra, as spune ca esti de acord cu articolul din Gardianul.
    Unde in acel articol se spune ceva despre calitatea sau lipsa de calitate a unei biblioteci, a unui bibliotecar…etc? Am impresia ca pentru multa lume, inclusiv tu LB, acel articol este o gluma, sau daca nu, un motiv de cearta si rascolire a propriului „pamant”. Astfel draga LB ajungem la felul in care tu bati campii, exprimandu-te liber, bineinteles: acel articol este INUMAN fata de copii si in acelasi timp transforma biblioteca intr-o unealta de tortura. Tu, LB folosesti aceasta ocazie pentru a arata ca omul avea motive. Crezi ca-mi pasa ca omul avea motive? Carei persoane ii pasa de faptul ca acest individ a avut un motiv pentru a scrie ceea ce a scris?
    Misiunea bibliotecii in schimbare? Oare cand a avut biblioteca o misiune negativa, care ar trebui sa se schimbe? Nu misiunea, draga LB, ci MENTALITATEA, atat a BIBLIOTECARULUI cat si a ZIARISTULUI, si in general al celor care cred ca ei NU bat campii. Domnul Alexandru, de la Gardianul, nu da dovada ca ar crede ca bate campii.

    Astfel, draga LB, intr-o incheiere deloc concluziva, iti spun ca ceea ce face o biblioteca sa fie un organizm viu, sunt utilizatorii, si nu bibliotecarii si din pacate autorul articolului este unul dintre ei.

    (va urma)😉

  7. LB, speranţele mele încep cu bibliotecile din sate dar sunt, e drept, oameni care au speranţele puse doar în cărţi de specialitate. Idee e că pe blog ne întâlnim şi discutăm.

    Hai să iau pe rînd observaţiile tale:)

    Părerile personale ale unor bibliotecari sau viitori bibliotecari exprimate pe un blog nu sunt literă de lege…de unde până unde ţi-a venit ideea asta? Fiecare e liber să îşi exprime părerea şi o face prin prisma propriilor experienţe. Vezi la Despre noi…

    Eu aduc cu mine pe acest blog ani buni de frustrare de utilizator de bibliotecă din România, 3 ani de bucurie şi mirare la descoperirea bibliotecilor publice din State şi un an de master in biblioteconomie. Având această experienţă în spate (multă, puţină, diferită) eu cred foarte mult în exprimarea liberă şi în faptul că bibliotecile trebuie să îşi facă auzite vocea în societate (Asta pe lângă alte schimbări necesare:). Dacă cineva atacă bibliotecile, fie şi indirect, ele trebuie să aibă o reacţie. Nu din frică de pedeapsă (nu prea înţeleg cine să le pedepsească) ci pentru a sublinia, pentru că se pare că e nevoie, care le e rolul în societate.

    Despre atacarea moralei autorului…te rog să îmi spui unde şi ce s-a spus că se pare că mi-a scăpat.

    În legătură cu atribuţiile bibliotecarului şi eu cred că bibliotecarul trebuie să fie un educator. Acolo însă eu vorbeam numai de cum ar trebui biblioteca să reacţioneze la acest moment, în acest caz….mai ales biblioteca şcolară. Ţie chiar ţi se pare că imaginea publică a bibliotecarilor în România este aceea de educatori? M-aş mira. Şi atunci cum ar arăta un comunicat din partea bibliotecilor şcolare care să se plângă de erorile/ororile legate de educaţie propuse în articol? Mie mi se pare corect ca bibliotecile să răspundă deocamdată doar de biblioteca lor. După ce imaginea lor se va îmbunătăţii mai vorbim. Deşi probabil că atunci şansele ca articole ca acesta să fie scrie vor fi destul de mici.

    Mi se pare foarte interesant că aperi, pe drept cuvând, dreptul de exprimare al autorului din Gardianul dar îl îngrădeşti pe cel al bibliotecarilor…Dacă eşti bibliotecar trebuie să fi atotştiutor ca să îţi exprimi o părere? Sau poate trebuie sa te publice Gardianul ca sa transformi părerile tale din baterea cîmpilor în liberă exprimare?

  8. LB,

    si eu cred in radicalisme de genul celui pe care il expui, dar ceea ce nu reusesc sa „grasp” in cele spuse de tine e IDEA. te contrazici si nu inteleg pe cine condamni si la ce., daca asta e ceea ce faci. Individualismul nu trebuie sa fie o caracteristica a bibliotecii , ca institutie, dar ar trebui sa fie o caracteristica a bibliotecarului atunci cand astfel de articole ajung sub ochii populatiei. Crezi ca populatia Romaniei nu stie care e rolul bibliotecii? Daca asta crezi, atunci draga LB, trebui spus ca, facand parte dintre bibliotecari, porti si tu vina acelui articol.
    Asta e imaginea ce o construiesti, draga bibliotecarule, pentru mine utilizatorul, caci eu, LB, nu sunt inca bibliotecar.

  9. Din pacate imi lipseste timpul acum sa iau fiecare replica in parte si sa o analizez la nivelul la care mi se cere si sa revin cu argumente care sa sustina de ce „bat campii”!

    Dar nu pot inchide inainte de-i adresa domnului lingvist Padurean o intrebare: Draga domnule Padurean, dumneata ai auzit de sinonimie partiala? si mai mult de atat, ai auzit de sensurile de baza si sensurile peiorative ale expresiilor din limba romana? ai auzit de lingvistica diacronica?

    In contextul lingvistic creat de mine cum ti se pare dumitale ceea ce eu am spus mai devreme ca ” a bate campii” si ” exprimare libera” raportate d.p.d.v. semantic? ca un studiu de caz d.p.d.v. al lingvisticii diacronice?

    In contextul evolutiei limbii noastre romane, expresia „a bate campii” demult si-a capatat sensul peiorativ cu si fara contributia dumitale sau a mea…si mai mult, este un idiom pe care ai face bine sa il stapanesti cum trebuie in cazul in care vei preda limba romana unui vorbitor de alta limba..

    Slava Domnului ca nu vei fi un profesor de limba romana sa sacrifici niste generatii de studenti pe care sa ii inveti dumneata lingvistica…
    Lingvistica are o mare calitate domnule ca nu se trateaza ca pe o stiinta reala, ca matematica ci ca pe un organism viu care mai pierde, mai castiga din intelesul de baza…
    Desi dumneata ai luat-o ca la matematica desi in filozofie (daca mai retin din scoala nu prea se aplica, era acolo o explicatie care imi scapa acum) daca A egal cu B si B egal cu C atunci A egal cu C…

    Domnule, dumneata poti „sa te exprimi liber”, ai acest drept si imi face placere sa te citesc, desi nu pot sa te ascult dar daca incepi „sa bati campii” m-ai pierdut ca si unicul dumitale cititor, ce m-am aflat…

    Din lipsa de argumente care cer spatiu si timp, de care momentan nu dispun, pot numai sa iti spun domnule P. : nu sunt de acord cu articolul din Gardianul, nu mi se pare o gluma si nu sunt impotriva bibliotecarilor. Si da, domnisoara Claudia S. nu mai sunt bibliotecar desi numar 9 ani de „ucenicie” in acest domeniu si nu, un master in afara granitelor nu spune nimic in conditiile in care nu face mai mult decat o face un master din tara si pentru tara…ca pana la urma asta conteaza, finalitatea si nu drumul ales….si da, este un drum pe care si eu il experimentez , asta daca are vreo importanta care sa sustina cuvintele mele de mai sus…

    In incheiere domunule Paduraru cum pot cartile dumitale pe care le studiezi sa te lumineze atata in ale bibliotecii, eu care in cei noua ani ai mei nu ma pot lauda cu asa ceva?
    Sa fii dumneata oare criticul de muzica din poveste care este afon din nastere?

    pe curand!

    PS: Si pentru ca acum nu pot scrie mai mult desi voi reveni, ca sa nu raman restantiera vreunei replici tin sa spun ca da, blogul este interesant, prin faptul ca exista si asta spune suficient de mult.
    Restul sunt doar vorbe.

  10. Nu urmaresc sa cunosc definitii si teorii care nu ma pot ajuta sa ii ajut pe altii si da, intr-adevar as fi un groaznic profesor de lingvistica, si nu numai de lingvistica. Faptul ca am folosit cuvantul „SEMANTIC” nu ar trebui sa va forteze imaginatia pe taramurile Academiei, si eu incultul si afonul din nastere, pe „fundul” amfiteatrului.
    Este prima oara cand aud de „lingvistica diacronica” si REALLY it doesn’t say much to me si nu vad sensul si eventualul context in care mentionarea lingvisticii diacronice ar trebui sa ma faca sa ma simt inferior. Chiar dimpotriva. Sper sa nu trebuiasca sa folosesc vreodata aceste doua cuvinte si cred ca d-voastra expuneti rautate si nu altceva. Acest blog este deschis tuturor si oricarui context cultural, de aceea cred ca e posibila o disputa precum aceasta: intre un afon din nastere si un expert in lingvistica. O fabula care sa ne aiba ca personaje principale s-ar intitula: Lingvistul si Afonul. 😉 Restul, intr-adevar, sunt doar vorbe.

  11. Nici nu va puteti imagina (L.B.) cat de mult ma bucura astfel de prezente pe acest Blog. Parca Bibliotecarii au luat brusc viata. 🙂

  12. Si inca ceva domnule P.:
    Am spus eu: ” Conceptul de biblioteca este in schimbare desi nu si misiunea ei”
    Argumentare: notiunea de biblioteca „acum” fata de „ieri” inseamna o valoare adaugata la definitia de baza a „conceptului” de biblioteca….dupa unii inseamna evolutie, dupa altii inseamna un pericol la adresa bibliotecii…

    Aceasta valoare adaugata inseamna: biblioteca inteleasa acum si ca spatiu virtual, technologii noi de lucru, standardizare la nivel european si nu numai, inseamna si integrare profesionala europeana, inseamna globalizare a informatiei, inseamna dezvoltarea colectiilor raportat la noua comunitate mixta careia i se adreseaza, inseamna interdisciplinaritate in studierea biblioteconomiei si nu numai ce se studia in 1934 cand a fost introdusa la Cluj, de exemplu..sa continui??

    Cati din bibliotecarii care au prins in acele locuri, de pe vremea de dinainte de Revolutie tin pasul cu nevoia continua de perfectionare in domeniu?si aici nu iau in calcul spuma ci fac o medie..

    Misiunea bibliotecii insa este aceasi ca si la inceputurile introducerii bibliotecii in societate si anume dintotdeauna a fost o institutie auxiliara scolii, o stiinta auxiliara pedagogului ajutand la formarea si educarea comunitatii careia i se adreseaza…si aici nu intru in tipurile de bibioteci si statutul lor ca ma lungesc si nu vreau…

    pe curand…

  13. De ce simti nevoia de a va crea o „galerie de imagini” cu ale d-voastra cunostinte? Va cred „pe cuvant”, adica prin lectura a ceea ce postati aici, ca va aflati in posesia unui mare bagaj teoretic. Insa nu ma puteti convinge ca d-voastra si cunostintele d-voastra, in orice domeniu ar fi ele, initial lingvistica, acum biblioteconomie se pare, va fac viata fericita. (d-voastra imi atribuiti statutul de afon, iar eu vorbesc despre fericire)(stam bine, nu?). Miodalitatile d-voastra de expunere ma duc cu gandul la manifestele expresionistilor austriaci, de la inceputul secolului 20. Probabil ati vazut ca pun la cale un proiect intitulatThe Reading Manifesto si astfel imi indicati ce si cum sa fac, ce ton sa folosesc si cum sa-mi expun cunostintele.😉 Daca e asa, va multumesc. Incep sa invat.

    Mi-ar face foarte mare placere sa stam la o masa si sa discutam tot acest „white-noise” deasupra aburului unei cafele.

  14. for LB – corectie la postul anterior -> (De ce SIMTITI nevoia……)

  15. Din dictionar: (gr) dia-peste, chronos – timp…lingvistica studiata din punctul de vedere al evolutiei sale ; in antiteza avem lingvistica sincronica (cea care studiaza faptele de limba cum se prezinta ele la un moment dat)…

    Nu sunt lingvist si nici nu am pretentia de asemenea titulaturi pompoase, insa, cand mi se raspunde de la un nivel, pe care, din pacate, partenerul de discutie nici macar nu il stapaneste indeajuns cat sa se avante in afirmatii, nefondate pana la urma, atunci si numai atunci imi permit sa imi apar onoarea de „lingvist ad-hoc”,
    Este onoarea de bun simt a unui vorbitor de limba romana, care stie sa faca deosebirea semantica dintre sensurile unei expresii. Atat si nimic mai mult.

    Inainte sa inchei vreau sa mentioneaz un singur lucru si anume ca simt in replica dumitale o mare transformare, dintr-o pledoarie demna de un avocat, argumentata solid a devenit doar un simplu eseu, ce-i drept plin de talent…

    Te-as sfatui sa iti canalizezi cariera spre una de scriitor, poet, visator si sa lasi pe cea de bibliotecar pe mana unor oameni mai experimentati si caliti…nu de alta, dar risti, in timp, sa iti pierzi si talentul de scriitor si sa nici nu demonstrezi ceva in librarianship.

    Din respect pentru profilul si misiunea acestui blog imi cer scuze pentru ca o polemica pe un subiect profesional s-a transformat intr-un continuu atac la persoana.
    Nu asta e scopul ce ne mana pe noi in lupta, pe noi bibliotecarii, nu?
    Eu sunt prima care intind mana pentru un pact al solidaritatii celor din bransa dar imi mentin dreptul la „libera exprimare” si nu „la a bate campii”…

  16. Oameni experimentati si caliti? Oare acestia nu au fost niciodata tineri? S-au nascut experimentati (🙂 ) si caliti?
    NU cred in latura aceasta de OTELARIE sau TURNATORIE a unei biblioteci. Nu ma cunoasteti si nu aveti repere la cunostintele mele de biblioteconomie , iar eventuala lor existenta / inexistenta nu se testeaza prin ceea ce va pot spune eu despre mine, ci ce ar putea spune altii despre mine🙂
    Tot ce sper eu e sa ajungem si in contexte in care Afonul : ) si Lingvistul🙂 sa poata gusta aceeasi „nota” impreuna, recunoscand fiecare o diferita calitate a „muzicii” si un diferit scop al ei.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: