BIP şi CIP

Asociaţia Editorilor din România intenţionează să realizeze un site de „books in print”. Biblioteca Naţională are un program asemănător de bibliografie a cărţilor în curs de apariţie care funcţionează destul de bine de mai multă vreme. Programul Bibliotecii Naţionale se numeşte CIP (catalograre înaintea publicării) iar bibliografiile respective sunt editate pe hârtie şi au un indice de consultare extrem de redus după câte mi-am dat eu seama. De ce nu le-ar lua Biblioteca Naţională înaintea celor de la AER şi să pună CIP-ul online? În România uneori sunt destule resurse şi câteodată se munceşte bine, problema este adesea cu exploatarea rezultatelor.

6 Răspunsuri

  1. Era timpul! Nu cred ca Biblioteca Nationala are cum sa sustina un astfel de proiect…pentru ca CIP-ul nu e gandit sa fie facut disponibil online si acum nu cred ca au de unde sa finanteze o schimbare a lui. Asociatia editurilor insa, se poate sa fie mai generoasa cu acest proiect. Si mi se pare normal sa fie asa. Pana la urma este in interesul lor ca informatiile despre aceste carti si materiale sa fie cat mai usor accesibile. In State exista Books in print . Si este creat si sustinul de corporatia Bowker. Bibliotecile isi pot face cont si au preturi reduse la carti, le pot comanda din timp, inainte sa ajunga in librarii. Multe edituri isi regreaza tirajul catilor in functie de cererea lor in Books in print inainte de a fi lansate pe piata…

    Cei de la Biblioteca Nationala se plangeau ca, desi au legea de partea lor, editurile adesea nu o respecta…Oare cat de complet este CIP-ul? Nu sunt cumva sanse mai mari ca books in print sa fie mai bogat si mai actual in informatiile oferite?

  2. „Books in Print” si „Bibliografia CIP” sunt 2 lucruri diferite.
    „Books in Print” se refera la cartile deja tiparite, iar „Bibliografia CIP” este o bibliografie a cartilor in curs de aparitie.
    Cele doua publicatii, complementare, dar nu identice, pot da impreuna o imagine asupra dimensiunii si continutului ofertei editoriale de carte din Romania.

    Referitor la utilizatorii „Bibliografiei CIP” si la gradul in care aceasta publicatie, cu aparitie lunara, este utila acestora, trebuie stiut faptul ca bibliotecile judetene, multe alte biblioteci din toate structurile sistemului national de biblioteci au abonament la aceasta publicatie (abonament pe care si-l reinnoiesc anual). De asemenea, publicatia este solicitata de partenerii de schimb international ca un bun instrument in procesul de achizitie. Nu in ultimul rand, editorii din Romania apreciaza „Bibliografia CIP” drept un instrument de lucru util in alcatuirea planului lor editorial.

    Intr-un viitor foarte apropiat, „Bibliografia CIP” va fi disponibila si online.

    Mai multe informatii despre Programul CIP si „Bibliografia CIP” sunt disponibile pe site-ul Bibliotecii Nationale a Romaniei, in sectiunea specifica, la adresa http://www.bibnat.ro/cip.php

  3. Cu siguranta ca stiti mai bine decat mine care sunt diferentele. Mi se pare ca Biblioteca Nationala e partenera si la BIP, e adevarat? Eu foloseam foarte mult CIP la selectie, dar aveam impresia ca nu era folosit la adevarata lui valoare nici de catre utilizatori si nici de catre colegi. Pot insa sa ma insel.

    Sa ne anuntati si pe noi cand va fi online. Va fi cu plata accesul?

    Nu inteleg insa cum adica editorii folosesc CIP „drept un instrument de lucru util in alcatuirea planului lor editorial”. In CIP nu sunt carti care deja apartin planurilor editoriale?

  4. Multumim de lamuriri.
    As avea si eu o intrebare, daca nu e cu suparare. Atunci cand CIP va fi online va exista posibilitatea ca bibliotecile sa isi pre- comande cartile prin el? O sa isi asume Biblioteca Nationala rolul de a negocia, in numele bibliotecilor, cu editurile , eventual pentru a obtine preturi reduse? Mi se pare incorect ca bibliotecile, indiferent din ce motiv, sa cumpere cartile din librarii. Eu stiu ca, cel putin la bibliotecile publice, se cam practica acest lucru.

  5. 1. Editorii isi pot orienta planul editorial utilizand informatia oferita prin „Bibliografia CIP” astfel: daca un editor doreste sa editeze intr-un viitor apropiat, sa zicem, „Povesti” de Ion Creanga, poate sa afle prin intermediul Bibliografiei CIP, fie ca acest titlu tocmai a fost editat sau se afla in intentia de editare a unui alt editor si atunci, luand in calcul si criteriul geografic, poate sa ia decizia de editare avand la indemana si aceste informatii. De asemenea, consultand colectia „Bibliografiei CIP”, corelat cu „Bibliografia Nationala Romana. Carti. albume, harti” poate afla ca titlul dorit nu a mai fost propus spre editare de mai mult timp, sau intr-o alta regiune geografica mult mai indepartata, deci intentia de editare se poate concretiza.

    2. Referitor la modalitatea de acces, cu sau fara plata, aceasta decizie va fi luata in discutie in momentul in care Bibliografia CIP va fi accesibila online. Pana atunci este prematur sa facem speculatii.

    3. Achizitia de carte se poate face si din librarii: traim intr-o societatecu o economie de piata, in care functioneaza cererea si oferta.Fiecare institutie este libera sa achizitioneze cartile de care are nevoie, din sursele care-i sunt la indemana. Si in sistemul national de biblioteci se aplica principiul descentralizarii. Prin functiile de care dispune, Biblioteca Nationala a Romaniei poate semnala aparitiile editoriale, poate da relatii despre editori (ceea ce se si intampla prin Catalogul Editurilor din Romania) dar nu se poate implica in activitati comerciale in numele altor institutii publice.

  6. Multumim de precizari. La punctul 3. totusi imi scapa totusi ceva. Ti se pare normal ca bibliotecile sa negocieze individual cu editurile pentru a obtine reduceri? Nu stiu cate biblioteci au incercat dar imi e destul de clara reactia editurilor…Este nevoie de o negociere pe plan national, de o intelegere intre biblioteci si edituri. Tu spui ca nu e treaba Bibliotecii Nationale sa conduca o astfel de negociere…atunci a cui e? Cine lucreaza in mod frecvent cu editurile si bibliotecile?
    ABR-ul sau ANBPR-ul ar putea incerca o astfel de negociere dar nu au o imagine publica suficient de vizibila si respectata…

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: