Bibliotecar în Canada…o meserie bună

Acum câteva zile am fost descoperiţi de către Mihaela Ardeleanu, masteranta la EBSI in Montreal, Canada. Ea şi-a făcut un blog Bibliotecar în Canada pentru a putea comunica cu alţi studenţi romani din Canada care studiază în acest domeniu. Se pare că sunt destui compatrioţi de-ai noştri care studiază biblioteconomie(în anul Mihaelei sunt 4). După cum mi-a spus Mihaela, parte din ei au făcut studii de specialitate din România dar nu le sunt recunoscute aşa că se întorc la şcoala. Oricum diferenţele tehnologice sunt mari între noi şi canadieni aşa că  suntnecesare aceste cursuri. Ceea  ce e interesant însă este faptul ca sunt şi studenţi care se reprofilează: aleg să facă un master de biblioteconomie pentru că le place şi pentru că oferă posibilitatea unei slujbe bune. La noi câţi consideră că a face biblioteconomie îţi va aduce o slujbă bună după?

Ce are Mihaela pe blog imi place şi mi se pare ca blogul e foarte interesant structurat. Pe lângă posturi mai are linkuri sper cataloagele unor biblioteci, asociaţii profesionale şi, ceea ce mi-a plăcut mie foarte mult, linkuri spre anunţuri cu locuri de muncă. Unde se găsesc anunţuri asemănătoare pentru locurile disponibile din bibliotecile din România?

Mă bucur mult că există acest blog şi aşteptăm semnalări cât mai interesante.

Reclame

REbuilding Baghdad’s National Library

http://www.loc.gov/locvideo/missionbaghdad/

Daca vreţi să încercaţi şi altceva…

Institutul Cultural Român scoate la concurs mai multe posturi, printre care câteva mi se par a fi potrivite pentru cei cu pregătire sau experienţă în biblioteconomie şi ştiinţa informării:

2 posturi REFERENT DE SPECIALITATE grad III la DIRECŢIA CENTRUL NAŢIONAL AL CĂRŢII
Atribuţii:
– asistă coordonatorii de program în programarea şi planificarea activităţilor specifice (corespondenţă cu editurile din România şi din străinătate, convocarea juriilor de specialitate etc.), proiectelor culturale şi programelor derulate de Direcţia Centrul Naţional al Cărţii (“Translation and Publication Support Programme” – TPS, Programul „20 de autori”, „Publishing Romania”, programul de burse pentru traducători străini);
– întocmeşte documente pentru proiectele Centrului;
– asistă coordonatorii de program în organizarea activităţilor specifice din cadrul departamentului;
– participă la monitorizarea şi evaluarea programelor de finanţare ale Centrului Naţional al Cărţii.

1 post REFERENT DE SPECIALITATE grad IV la DIRECŢIA CENTRUL NAŢIONAL AL CĂRŢII. SERVICIUL PROGRAME DE PROMOVARE A CĂRŢII
Atribuţii:
– asistă coordonatorii de program în programarea şi planificarea activităţilor specifice (corespondenţă cu editurile din România şi din străinătate, convocarea juriilor de specialitate etc.), proiectelor culturale şi programelor derulate de Direcţia Centrul Naţional al Cărţii (“Translation and Publication Support Programme” – TPS, Programul „20 de autori”, „Publishing Romania”, programul de burse pentru traducători străini);
– întocmeşte documente pentru proiectele Centrului;
– asistă coordonatorii de program în organizarea activităţilor specifice din cadrul departamentului;
– participă la monitorizarea şi evaluarea programelor de finanţare la care participă.
2 posturi REFERENT treapta IA la DIRECŢIA MONITORIZARE ACHIZIŢII PUBLICE. SERVICIUL ACHIZIŢII PUBLICE
Atribuţii:
– asigură operativitatea în circuitul informaţiilor şi documentelor între Serviciul Achiziţii Publice şi celelalte compartimente din Institutul Cultural Român;
– întocmeşte documente primare necesare derulării procedurilor de achiziţie şi a cumpărărilor directe;
– colaborează cu personalul tuturor direcţiilor din Institut în vederea realizării achiziţiilor publice (asigura strangerea datelor referitoare la procedurile de achizitii de la directii);
– asigură păstrarea conform legislaţiei în vigoare a dosarelor de achiziţie întocmite de către referenţii de specialitate şi experţi;
– verifică introducerea în dosare a tuturor pieselor solicitate de reglementările în vigoare.

Termenul limită de depunere a dosarului este 4 iunie. Mai multe informaţii găsiţi aici: http://www.icr.ro/concurs_mai2

“FAMILIA ROMÂNĂ”

Eveniment de cultura si spiritualitate la Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” din Baia Mare: lansarea nr.1 al revistei mentionata in titlu, marti, 27.05. 2008 (puteţi descărca acest număr de aici).

Este o revista de solidaritate pentru romanii de pretutindeni care, din motive financiare nu va mai aparea la Oradea , ci la Baia Mare.

Iata cum, un colectiv harnic si daruit comunitatii , nu numai celei locale, dar, iata de pe intreg mapamondul, scoate de sub tipar a doua revista. Poate v-ati intrebat de ce Ioana Dragota nu v-a mai scris in ultimul timp – pai, iata ce a ispravit colega noastra: este redactor sef adjunct al revistei! O felicitam si-i dorim sanatate sa poata duce aceasta revista la aceleasi standarde la care se prezinta primul numar.

Revista se prezinta singura, cu truditorii ei cu tot si cu toti colaboratorii. O gasiti pe site-ul www.bibliotecamm.ro.

Eu am sa va mai spun doar , ca am avut privilegiul de a fi invitata la lansare si am petrecut doua ore cu o incarcatura emotionala greu de descris, intr-o companie foarte selecta. S-au spus lucruri cu greutate stiintifica pentru ca a fost prezenta “crema” intelectualitatii maramuresene, precum si personalitati de pe alte meleaguri: profesori universitari, presedinti de asociatii romanesti din tara si din tari vecine unde vietuiesc romani.

Eu va invit la lectura!

Spatiul din interiorul legii bibliotecilor (scurt inventar)

Legea bibliotecilor (nr.334 din 31/05/2002), republicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 132 din 11/02/2005, face, direct si indirect, cu buna stiinta sau intamplator, referiri la spatiul de biblioteca in urmatorea ordine:

1. Prima observatie, indirecta, oferita de Legea bibliotecilor poate fi gasita in Capitolul I, Art.1, sub aceasta forma:

a) bibliotecă – instituţia, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii, alte documente specifice şi baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; în cadrul societăţii informaţionale biblioteca are rol de importanţă strategică;

La baza observatiei sta termenul recreere. Definitia de dictionar a verbului a (se) recrea este urmatoarea:

RECREÁ1, recreez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) destinde, a (se) odihni, a (se) reface, a (se) relaxa (după un efort susţinut); a (se) înviora, a (se) distra. [Pr.: -cre-a] – Din fr. récréer, lat. recreare.

Actiunea de destindere, inviorare in sine, necesita un spatiu adecvat, insa detaliile care sa descrie acest spatiu lipsesc din “meniul” Legii bibliotecilor.

2. Urmatoarea observatie privitoare la spatiu apare in Capitolul 3, intitulat Patrimoniul bibliotecilor:

Art. 42.(1) Colecţiile bibliotecilor se păstrează în depozite şi/sau în săli cu acces liber special amenajate, asigurându-se condiţii de conservare şi securitate adecvate.

De aceasta data observatia este mult mai practica si mai putin abstracta.

3. Cea mai tangibila observatie, ca informatie practica si cu posibile rezultate in realitatea imediata, fizica, se gaseste in Capitolul VI, intitulat Comisia Naţională a Bibliotecilor, Art 62:

e) elaborează standarde privitoare la suprafaţa minimă a bibliotecilor finanţate din fonduri publice, care nu poate fi sub 0,05 m2 pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de până la 10.000 de locuitori, şi sub 0,015 m2 pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de peste 10.000 de locuitori;

4. In Capitolul 4, Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor, Legea bibliotecilor ofera o informatie ce aduce a Americans with Disabilities Act of 1990:

Art. 66. – Bibliotecile de drept public pot organiza servicii speciale pentru persoanele cu handicap vizual, precum şi servicii la domiciliu pentru persoanele cu handicap locomotor.

Aici legatura cu idea de spatiu se poate crea pe baza ideii ca biblioteca ar fi dispusa sa ofere servicii in afara propriului spatiu.

Americans with Disabilities Act of 1990 (Actul cetatenilor americani cu dizabilitati, aparut in 1990), mentionat anterior, este o forma a drepturilor civile, ce prevede discriminarea pe baza dizabilitatilor.

Unul dintre capitolele acestui act, cel de-al treilea, prevede comfortul public (Public Accommodations ) – in ce priveste acest capitol si procesele intentate de persoane cu dezabilitati, pe baza lucrurilor sustinute aici, aveau ca motive accesibilitatea si/sau conditiile unor locatii publice.

5. Capitolul 8 al Legii bibliotecilor, contine trei observatii directe la adresa spatiului de biblioteca:

Art.70, (5) Fondul constituit se utilizează pentru construirea, amenajarea şi dezvoltarea spaţiilor de bibliotecă, inclusiv pentru informatizarea şi dotarea cu documente şi echipamente specifice.

Art.70, (7) Documentaţia tehnică şi materialele pentru construcţii destinate bibliotecilor din sistemul naţional, precum şi achiziţiile de tehnologie a informaţiei, fond de documente specifice, dotări pentru serviciul lecturii publice sunt scutite de taxe vamale şi li se aplică T.V.A. de 0%.*)

Art. 72.(1) Schimbarea destinaţiei imobilelor în care funcţionează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de funcţionare, conform prezentei legi.

Unde sunt oare aceste standarde optime de functionare? In lege nu apar.

6. Ultima referire la spatiu, se face in Anexa, in partea ce are in vedere personalul de întreţinere şi de deservire:

îngrijitor – un post la 500 m2;

In urma unei simple radiografieri a spatiului din interiorul Legii Bibliotecilor, una dintre posibilele intrebari care ar putea aparea este si De ce ar trebui sa existe mai multe informatii in legatura cu spatiul de biblioteca in Legea Bibiliotecilor ? Scopul acestei intrebari nu ar fi unul care sa scuze Legea si dimpotriva, sa indice faptul ca existenta legii este, pe de o parte nu foarte utila, sau pe de alta parte, daca este gasita utila, nu este completa sau destul de complexa.

Desi, ca orice tanar din ziua de azi, exista sanse sa ma insel incercand sa gasesc partea buna si raspunsul in/la orice.

Blog nou

Pentru că tot veni vorba de bibliotecari cu talent literar, Gabriela Toma, Coordonator Programe pentru Copii şi Tineret, Biblioteca Metropolitana Bucuresti, şi-a deschis un blog literar aici:

http://elisadorar.blogspot.com/

Din acest ciclu de poezii pe care a început să le publice pe blog, poeme la rădacina gâtului. de unde se aude celălalt, puteţi citi şi în acest număr din suplimentul cultural Cofa de Vigía pe care îl scoatem la Valencia şi în realizarea căruia contăm pe contribuţiile Gabrielei şi în viitor.

LIVES-Ro

Acum văd şi eu pe blogul ABR în raportul foarte bun al lui Viki Frâncu că de ceva vreme Biblioteca Naţională a publicat deja traducerea RAMEAU. Este vorba de fisiere .doc deocamdată, dar cu siguranţă se lucrează şi la ceva mai evoluat (de altfel, după cate ştiu eu, au un astfel de soft dedicat acestei baze de date). În română tezaurul se numeşte LIVES-Ro, adică „Lista de vedete de subiect enciclopedică românească”. Listele de autorităţi pe domenii, însoţite de ghidurile de utilizare pot fi descărcate de aici.

Acest produs al Bibliotecii Naţionale este rezultatul unei colaborări ample, efortul principal de coordonare, verificare şi unificare a traducerilor revenind colegilor de la Biblioteca Naţională. După catalogul colectiv început de bibliotecile universitare, LIVES-Ro este un alt exemplu că se poate colabora în România în ciuda scepticismului tuturor. Deşi sunt doar exerciţii cu rezultate în acest moment cu impact redus, potenţialul lor în viitor poate fi mare datorită complementarităţii lor, iar eu mă bucur nespus pentru asta. Mi se pare mie că în România gândirea negativă, autodepreciativă, critica care dă bine la audienţă au devenit mai rele decât ceea ce inculpă. Haideţi să vedem şi partea bună care totuşi există, uite chiar şi la Biblioteca Naţională care trece printr-un moment foarte dificil.

Site-ul kosson ne-a luat-o înainte cu această informaţie.