Biblioteca Publica din Madrid (2)

R A P O R T M A D R I D ‘08
Sergiu Găbureac

După ce treci de poarta electronică de securizare, ajungi la punctul de primire informare, unde lucrează minimum două persoane. Toate posturile de lucru sunt dotate cu IT de ultimă generaţie: calculator, lector electronic, care citeşte cardul eliberat la înscriere sau documentele împrumutate / restituite, plus alte periferice şi modemuri, dintre care şi o imprimantă multifuncţională).
Orice informaţie este livrată pe loc, timp de 14 ore pe zi, între 8,30 şi 21,30, de luni până vineri, de către personalul auxiliar, bibliotecarul public fiind solicitat doar în cazurile mai complicate. Acesta are responsabilităţi privind asistenţa biblioteconomică, de oferire a informaţiilor de referinţă online, organizarea manifestărilor, asigurarea relaţii cu personalităţi şi persoanele juridice din microcomunitate, dezvoltarea colecţiilor, eliminarea documentelor, intermedierea rezolvării problemelor de ordin administrativ ş.a. Inutil să mai spun că toate serviciile de bibliotecă publică oferite membrilor comunităţii madrilene sunt gratuite.
Sistemul informatizat generează date privind: a) existenţa documentelor de bibliotecă (catalogul); b) mişcarea documentelor de bibliotecă (la ce filială poate fi găsit un document, care nu se află în colecţii sau este împrumutat, temporar, la domiciliu la biblioteca unde este solicitat; la care uzario (utilizator) se află şi până când (poate fi reţinut, ca şi la noi, prin serviciu de precomandă); c) mişcarea utilizatorilor: unde mai
este înscris (înscrierea fiind centralizată), ce documente a împrumutat (maximum trei documente, la nivelul bibliotecii municipale, cu termen de două săptămâni, ce poate fi prelungit d) diverse statistici …
Întrebările privind gestiunea şi despre recuperarea documentelor de la utilizatorii restanţieri nu prea le-au înţeles, nefiind o preocupare majoră, restanţierii fiind sub 3%. La fel şi despre sindicat. Asociaţiile profesionale rezolvă totul. Documentele de bibliotecă au o rată de înlocuire de 46 ani. Se pune mare accent pe protejarea sănătăţii membrilor comunităţii. Cele uzate fizic sunt date la topit, iar cele în bună stare, după efectuarea formelor de ieşire din evidenţa bibliotecii (dezactivarea etichetei electronice) şi dezinfectare, sunt puse în casete speciale la intrare / ieşire pentru a fi luate, gratuit, de persoanele interesate. Nu se primesc donaţii de nici un fel, în schimb editurile pot acorda mari discounturi la achiziţia de documente.
Organizarea colecţiilor de documente este în acces liber la raft, indiferent de secţie sau adresabilitate. Nu există depozite. Normal, din moment ce biblioteca publică ste o bibliotecă de consum şi nu de stocare, pe timp îndelungat, a informaţiei. Doar filiala specializată în memorie comunitară madrilenă, numită Biblioteca Historica (173.000 de u.b.) are sarcini de stocare şi conservare. Mai există alte 8 biblioteci-filială specializate ale municipalităţii madrilene: muzică, servicii speciale … O bibliotecă-filială a Bibliotecii Municipale Madrid, este organizată, în general, pe minimum două niveluri, fiecare cu rampă de acces pentru persoanele cu handicap locomotor. Deşi în cele cinci zile, cât am bătut Madridul, 18 ore din 24, nu am văzut mai mult de 10 cărucioare de acest gen, în schimb, am văzut sute de cărucioare cu noua generaţie. Am înţeles că este dezvoltat un serviciu special pentru persoanele cu acest gen de disabilităţi subvenţionat de către comunitate.
La parter se află punctul de primire si informare, secţiile pentru copii (colecţii organizate pe grupe de vârstă: 25, 610, 1114 ani, minimum o sală de lectură, o ludotecă …; secţii împrumut documente pentru adulţi la domiciliu şi sală de periodice). 23 de biblioteci-filială au, fiecare, între 70 şi 177 de abonamente la periodice pe suport hârtie. Există, în paralel, şi acces online la presă, mai puţin utilizat. La alt nivel, se află sălile de lectură pentru adulţi, săli infodocumentare, săli polivalente …
Biblioteca publică madrilenă numără 3.720 de locuri la mese, pentru cercetare şi documentare în filiale, la care se adaugă 171 de locuri la staţii de lucru, conectate la internet, pentru utilizatori în sălile infodocumentare, din totalul de peste 300 de PCuri
ale bibliotecii, la care se adaugă locurile din sălile polivalente pentru manifestări de toate genurile, mai puţin politice. Aşa cum spuneam, un accent deosebit se pune, în societatea spaniolă, pe factorul socializare, la care biblioteca publică îşi aduce, din plin, partea sa de contribuţie. La fel, centrele socioculturale, teatrele, doar unul este al municipalităţii, restul fiind ale Ministerului Culturii şi foarte multe private, muzeele, stadioanele, arenele, cluburile de tot felul funcţionează cu motoarele în plin.
În rest, nu e nicio diferenţă. Între noi şi spanioli. Ca orice altă instituţie civilizatoare a comunităţii locale madrilene. Nimic nu este neglijat. Fiecare instituţie comunitară are rolul ei în dezvoltarea comunităţii şi nu se pune problema vreunei priorităţi. Totul este tratat în mod responsabil, egal. Mâinile drepte, civilizatoare, ale primarului madrilen funcţionează profesionist, într-un sistem la nivel european bine articulat. Nu întâmplător, Spania a evoluat atât de rapid în ultimii ani. Asta nu înseamnă ca nu sunt mândru de realizările ultimilor ani ale echipei Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, în condiţii de finanţare cu picătura şi a tot felul de piedici birocratice şi lentori dâmboviţene. Chiar pare un miracol, ce s-a putut face, într-un Bucureşti în care aproape nimeni nu pare interesat de asigurarea serviciului public de informare şi lectură pentru toţi membrii comunităţii, discriminările între sectoare fiind mai mult decât evidente !
Cât de simplu ar fi, şi la noi, dacă am avea o lege a bibliotecilor cu dinţi. Cu doar trei dinţi. Incisivi sau decisivi. Ne tot mirăm, ne tot plângem că legea nu e aplicată într-o ţară în care se mimează democraţia de atâţia ani, toţi aleşii declarând că vor binele ţării !

Anunțuri

3 Răspunsuri

  1. Foarte interesante relatarile. Din cate am inteles administratia locala si-a asumat rolul de sustinatoare a bibliotecilor in Madrid( si e ceva normal) . Ce-ar fi sa vedem cam ce planuri au candidatii la primaria Bucurestiului in legatura cu bibliotecile publice? Am cautat in fuga si am observat se pot lasa mesaje, intrebari pe majoritatea site-urilor candidatilor… Maine seara am sa trec sa las cate o intrebare doua despre biblioteci pe siturile catorva dintre ei. Ma gandeam sa intreb cam asa:

    Care este rolul pe care vi-l doriti ca bibliotecile publice sa si-l asume in Bucuresti si cum va sprijini primaria acest lucru?

    Astept sugestii si comentarii.

  2. Intrebarea a fost postata/timisa domnilor candidati:
    Blaga, Vasile
    Diaconescu, Cristian
    Oprescu, Sorin
    Orban, Ludovic
    Credeti ca e necesar sa mai intreb pe cineva?

  3. Excelenta initiativa ta, Claudia: chiar crezi insa, ca de la inaltimea domniilor lor, va catadicsi vreun viitor primar sa raspunda? Cunosc un candidat la o Primarie de sector , om fin de cultura, care insa este constient ca nu are nici cea mai mica sansa in fata acestor „catindati”. Lasciate ogni speranza voi ch’entrate qui!

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: