Spatiul din interiorul legii bibliotecilor (scurt inventar)

Legea bibliotecilor (nr.334 din 31/05/2002), republicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 132 din 11/02/2005, face, direct si indirect, cu buna stiinta sau intamplator, referiri la spatiul de biblioteca in urmatorea ordine:

1. Prima observatie, indirecta, oferita de Legea bibliotecilor poate fi gasita in Capitolul I, Art.1, sub aceasta forma:

a) bibliotecă – instituţia, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii, alte documente specifice şi baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; în cadrul societăţii informaţionale biblioteca are rol de importanţă strategică;

La baza observatiei sta termenul recreere. Definitia de dictionar a verbului a (se) recrea este urmatoarea:

RECREÁ1, recreez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) destinde, a (se) odihni, a (se) reface, a (se) relaxa (după un efort susţinut); a (se) înviora, a (se) distra. [Pr.: -cre-a] – Din fr. récréer, lat. recreare.

Actiunea de destindere, inviorare in sine, necesita un spatiu adecvat, insa detaliile care sa descrie acest spatiu lipsesc din “meniul” Legii bibliotecilor.

2. Urmatoarea observatie privitoare la spatiu apare in Capitolul 3, intitulat Patrimoniul bibliotecilor:

Art. 42.(1) Colecţiile bibliotecilor se păstrează în depozite şi/sau în săli cu acces liber special amenajate, asigurându-se condiţii de conservare şi securitate adecvate.

De aceasta data observatia este mult mai practica si mai putin abstracta.

3. Cea mai tangibila observatie, ca informatie practica si cu posibile rezultate in realitatea imediata, fizica, se gaseste in Capitolul VI, intitulat Comisia Naţională a Bibliotecilor, Art 62:

e) elaborează standarde privitoare la suprafaţa minimă a bibliotecilor finanţate din fonduri publice, care nu poate fi sub 0,05 m2 pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de până la 10.000 de locuitori, şi sub 0,015 m2 pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de peste 10.000 de locuitori;

4. In Capitolul 4, Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor, Legea bibliotecilor ofera o informatie ce aduce a Americans with Disabilities Act of 1990:

Art. 66. – Bibliotecile de drept public pot organiza servicii speciale pentru persoanele cu handicap vizual, precum şi servicii la domiciliu pentru persoanele cu handicap locomotor.

Aici legatura cu idea de spatiu se poate crea pe baza ideii ca biblioteca ar fi dispusa sa ofere servicii in afara propriului spatiu.

Americans with Disabilities Act of 1990 (Actul cetatenilor americani cu dizabilitati, aparut in 1990), mentionat anterior, este o forma a drepturilor civile, ce prevede discriminarea pe baza dizabilitatilor.

Unul dintre capitolele acestui act, cel de-al treilea, prevede comfortul public (Public Accommodations ) – in ce priveste acest capitol si procesele intentate de persoane cu dezabilitati, pe baza lucrurilor sustinute aici, aveau ca motive accesibilitatea si/sau conditiile unor locatii publice.

5. Capitolul 8 al Legii bibliotecilor, contine trei observatii directe la adresa spatiului de biblioteca:

Art.70, (5) Fondul constituit se utilizează pentru construirea, amenajarea şi dezvoltarea spaţiilor de bibliotecă, inclusiv pentru informatizarea şi dotarea cu documente şi echipamente specifice.

Art.70, (7) Documentaţia tehnică şi materialele pentru construcţii destinate bibliotecilor din sistemul naţional, precum şi achiziţiile de tehnologie a informaţiei, fond de documente specifice, dotări pentru serviciul lecturii publice sunt scutite de taxe vamale şi li se aplică T.V.A. de 0%.*)

Art. 72.(1) Schimbarea destinaţiei imobilelor în care funcţionează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de funcţionare, conform prezentei legi.

Unde sunt oare aceste standarde optime de functionare? In lege nu apar.

6. Ultima referire la spatiu, se face in Anexa, in partea ce are in vedere personalul de întreţinere şi de deservire:

îngrijitor – un post la 500 m2;

In urma unei simple radiografieri a spatiului din interiorul Legii Bibliotecilor, una dintre posibilele intrebari care ar putea aparea este si De ce ar trebui sa existe mai multe informatii in legatura cu spatiul de biblioteca in Legea Bibiliotecilor ? Scopul acestei intrebari nu ar fi unul care sa scuze Legea si dimpotriva, sa indice faptul ca existenta legii este, pe de o parte nu foarte utila, sau pe de alta parte, daca este gasita utila, nu este completa sau destul de complexa.

Desi, ca orice tanar din ziua de azi, exista sanse sa ma insel incercand sa gasesc partea buna si raspunsul in/la orice.

%d blogeri au apreciat asta: