Referinţe de referinţă

ABR are o preocupare specială pentru problematica serviciului de referinţe. Mariana Ianuş, la solicitarea noastră, ne-a trimis următorul text în care ne informează despre cele întâmplate la întrunirea secţiunii de referinţe a acestei asociaţii, secţiune pe care o şi conduce. O variantă mai formală cu aproximativ aceleaşi date ale acestei relatări se găseşte şi pe blogul ABR.

In cadrul intalnirii anuale a Sectiunii Referinte, care s-a desfasurat la Iasi, in perioada 6-7 iunie, la Biblioteca Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi”, cu tema:” Utilizarea informatiei pe suport electronic in activitatea de referinte”, au fost prezentate 2 lucrari:

· Bazele de date oferite spre consultare de BCU „Mihai Eminescu” – Elena Antohi.

* Serviciul de referinţe cu aplicaţii în Biblioteca Multimedia din cadrul B.C.U.T. – Flavia Bembea

Au urmat discutii si exemplificari ale bazelor de date oferite spre consultare de alte biblioteci (Biblioteca U.T.Iasi, Bibl. Univ. din Galati).

Am amintit pe scurt despre Parteneriatul REM-RO (referinte prin e-mail Romania), http://www.lib.ugal.ro/remro , proiectat si realizat in cadrul Sectiunii, exemplificand functionarea lui prin prezentarea unui centralizator al cererilor utilizatorilor, respectiv al raspunsurilor oferite de colegii parteneri in proiect.

Am amintit si de cel mai mare catalog virtual ce exista deocamdata la nivel national, ROLiNeST (Romania Library Network Science and Technology), rezultat al colaborarii dintre reprezentanti ai firmei ExLKH – Ungaria si d-na Doina Ostafe- Dir.adj. BCU Timisoara, accesibil la adresa, http://rolinest.edu.ro, ce ofera posibilitatea de consultare simultana a cataloagelor on-line ale bibliotecilor partenere romanesti si straine si de acces la baze de date stiintifice, reviste electronice, ROMDOC.

Dar nu am uitat sa amintesc si de blogurile profesionale de biblioteconomie, de care ne bucuram ca exista, datorita eforturilor concertate ale unor colegi profesionisti, care-si dedica din timpul lor si acestui gen de activitate, de altfel foarte laborioasa, din dorinta de a furniza informatii si noutati celor ce sunt interesati de a fi permanent la curent cu ce se intimpla, bun sau rau, in breasla noastra.

Doresc sa felicit echipa de colaboratori profesionisti ai blogului Prolibro , https://prolibro.wordpress.com, si sa invit colegii sa-l popularizeze in biblioteci, pentru ca vom/vor avea doar de castigat.

De asemenea adresez felicitari colegilor care se implica in completarea si actualizarea blogului ABR, http://proiectabr.wordpress.com, ce furnizeaza informatii si noutati utile privind activitatea asociatiei bibliotecarilor din Romania.

Si prezentarea d-nei Mioara Voncila – Sefa Bibl. Univ. „Dunarea de Jos” din Galati, a soft-ului integrat de bibliotecă “KOHA” , a facilităţilor oferite de acest sistem modern open source pentru managementul bibliotecilor, a suscitat interesul colegilor . Detalii despre acest program se pot afla accesand pagina web : http://www.nemesisit.ro/solutions/open-source-1/koha

A urmat prezentarea de catre dl. Robert Coravu- Dir. gen. adj. la BCU Bucuresti, a template-ului si exemplificari a „Ghidului bibliotecilor universitare”, atat in formatul solicitat spre completare, cu rubricile dedicate, cat si formatul in care va aparea printat, obiectiv pe care Sectiunea Referinte si l-a propus in planul de activitati, considerand a fi un instrument util de informare despre situatia bibliotecilor universitare la acest moment.

Invit colegii care nu au trimis inca formularele completate sa o faca (deadline-ul era 1 iunie 2008), pentru a reusi impreuna sa finalizam si acest obiectiv.

A urmat un schimb de experienţă la BCU Iaşi, care a presupus vizitarea sălilor de lectură şi multimedia, prezentarea tehnicii OCR (Optical Character Recognition) de scanare a fişelor alfabetice – realizată în cadrul unui contract cu firma Content Conversion Specialists- şi vizualizarea acestora, dupa preluarea şi importul direct în formatul bibliografic din Aleph 500, activitate realizată de Serviciul de Automatizare al BCU Iaşi.

Grupul a fost insoţit de d-na Director gen. adj. Nicoleta Popescu, care ne-a condus şi explicat proiectele de anvergură în care s-a implicat BCU Iaşi şi d-na Carmen Alexandrescu – Şef Serviciu Automatizare, care a exemplificat aspectele prezentate teoretic de d-na Popescu.

Consider ca aceasta intalnire profesionala a fost utila participantilor din bibliotecile din tara si din Iasi, unde s-au discutat numeroase probleme care au raspuns temei actiunii, cu implicatii importante in activitatea de informare.

Mariana Ianus

Biblioteca U.T. Iasi

Sef Birou Informare-Documentare-Automatizare

Presedinte Sectiunea Referinte a ABR

Anunțuri

Povesti de succes

Interesanta baza date de pe site-ul IFLA http://www.ifla.org/success-stories/ care contine proiectele realizate in ultimii ani de catre diverse biblioteci din lume, in colaborare si cu sustinere financiara internationala. Mi-au placut transparenta organizarii, colaborarea internationala, alegerea obiectivelor (care poate fi o sursa de inspiratie si pentru bibliotecile romanesti interesate in crearea colectiilor digitale) si claritatea expunerii (precizie si concizie) in descrierea proiectelor.
Aceasta baza date este alimentata de catre bibliotecile care au realizat proiectele, asa ca poate constitui un pretios instrument de benchmarking de idei si posibili colaboratori (si nu concurenti).

Cele 138 proiecte prezentate pe site-ul IFLA sunt organizate pe categorii:
-Bibliotecile ca puncte de acces la documente
-Bibliotecile ca centre formative a noilor ICT (tehnologiile de informare si comunicare)
-Bibliotecile centre de educatie permanenta
-Bibliotecile centre de documentare specifica
-Bibliotecile centre de conservare a patrimoniului cultural national

Cautarea avanzata dupa diverse criterii (categorie, tara, provenienta finantarii, categoriile de utilizatori etc.) permite vizualizarea acestor proiecte.

Bibliotecile europene care au cele mai multe proiecte descrise, sunt in marea majoritate din Germania, apoi sunt si altele, mai putine, din Marea Britanne, Elvetia, Rusia, Italia, Franta, Finlanda, Albania, Croatia, Serbia, Polonia.
As cita doar doua din toate aceste proiecte, mai apropiate, cred eu, de situatia bibliotecilor romanesti.

Proiectul polonez “Kujawsko-Pomorska Digital Library “al celor 2 mari biblioteci universitare N. Copernic si K. Wielki, si-a propus ca in 2 ani sa digitizeze documente stiintifice, colectii speciale, colectii Grey Literature de interes regional, harti vechi si muzica, liber consultabile in Internet. Intreaga platforma tecnologica realizata in timpul acestui proiet a ramas utilizabila in continuare, la costuri scazute, pentru alte iniziative viitoare.

Un alt proiect, “International Children’s Digital Library”, coordonat de Maryland University e realizat de catre Biblioteca Nationala a Serbiei, ofera 10.000 e-books pentru copii, in 100 limbi.
Serbia a elaborat si proiectul partial “Serbian Children’s Digital Library”, care contine 150 opere digitizate din cele mai frumoase carti de literatura pentru copii.
Au fost create software speciale pentru consultarea de catre copii a acestor colectii (vizualizarea imaginilor, rasfoirea “paginilor”), si altele pentru alfabetizarea informatica a micilor utilizatori.
Personalul care a participat la proiect era format din bibliotecari, editori, profesori de literatura pentru copii, specialisti in informatica, autori si … copii!
Baza de date e consultabila online gratuit, dar si pe CD-ROM gratuit, pentru cei care traiesc in arii marginalizate, fara acces la Internet.

Sunt atat de frumoase toate proiectele din baza de date, si atat de usor de consultat pe scurt, conoscand limba engleza.