‘Pe urmele aurarului din Sopron’

Impresii dintr-o tabara de lectura

In perioada 11-16 august un grup de 5 copii si tineri din Gheorgheni, insotiti de o bibliotecara (subsemnata) am avut ocazia sa participam la o tabara de lectura organizata de catre Biblioteca Oraseneasca din Balatonfured (Ungaria). Participarea noastra a fost posibila datorita colaborarii Asociatiei Pro Libris (asociatie ce functioneaza pe langa biblioteca) si Fundatia Furedi Jatekszin din Balatonfured, aceasta din urma suportand cheltuielile sederii noastre la Sopron.

Tabara ne-a oferit atat posibilitatea de a ne deplasa in spatiu, si a descoperi frumusetile arhitecturale si naturale ale unei regiuni necunoscute de catre noi pana acum, dar si o excursie in timp, cautand urme de veghe ale trecutului, imbinand cunostintele acumulate prin lectura cu impresii vizuale fixate in amintiri – adevarat, ajutat putin si prin tehnica moderna. Am avut ocazia sa admiram cladiri si monumente istorice, vestigii ale trecutului, dar am cunoscut si vraja lacului Ferto, iar foisorul Karoly ne-a deschis orizontul pana la indepartatul Schneeberg. Nu lipsea din program nici cartea, seara fiind dedicata lecturii. Bibliografia pentru tabara a fost data dinainte, si cuprindea atat volumul de povestiri ‘A soproni otvos nyomaban’ (Pe urmele aurarului din Sopron – de altfel si titlul taberei) de Liptak Gabor, dar si enciclopedii, dictionare si carti de copii in care erau prezentate mestesuguri de odinioara. Programul oferea si indeletniciri practice: copiii au confectionat articole din piele, au tesut covorase, au insirat margele. In penultima zi de tabara isi puteau verifica cunostintele acumulate printr-un concurs, iar seara prin diploma de participare fiecarui participant i s-a acordat cate un titlu de ‘Cel mai…’ sau ‘Cea mai’, atribuit prin vot secret de catre ceilalti participanti. Dintre multitudinea de titluri acordate amintesc doar cateva: Cavalerul taberei, Domnisoara de onoare a taberei, Fata/Baiatul cu ochii cei mai frumosi, Cel mai tanar participant, etc. Subsemnatei fiind atribuit titlul de Cel mai informat participant, m-am gandit sa informez si colegii mei de acasa despre ce se mai organizeaza prin alte tari pe teme bibliotecaresti.

Bakai Magdalena

Biblioteca Municipala Gheorgheni

 

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

Concursul de Participare Comunitară pentru luna iulie

Cele 5 proiecte înscrise în CPC pentru luna iulie au fost postate pe situl biblioteca.ro. M-am uitat un pic prin ele şi am fost plăcut impresionată de programele pe care le propun:

Vreau să ştiu, vreau să navighez Biblioteca municipală Câmpulung Muscel este o reluare a propunerii de luna trecută. Nu am înţeles prea bine ce aduce nou în această lună.

„Moştenirea plaiurilor muscelene – conservare şi promovare prin intermediul noilor tehnologii ” tot Biblioteca Municipală Câmpulung Muscel. Ideea e interesanta dar nu este scris de ce este aşa importantă această conservare pentru comunitate. La una dintre discutiile de la IFLA s-a discutat despre coleţia de imagini pe care Library of Congress le-au pus pe Flickr şi s-a subliniat foarte mult faptul că alegând un loc din spaţiul virtual deja populat de utilizaori pentru a îşi expune colecţia s-a reuşit aducerea ei în atenţia oamenilor de pretutindeni. Mai mult decât atât nonutilizatorii bibliotecii au contribuit cu informaţii suplimentare la îmbogâţirea colecţiei. Poate că e o idee de care merită ţinut cont.

Internet, comunicare, lectură – biblioteca judeţeană Brăila Ideea de a oferi wireless în comunitate nu e rea în sine dar dacă nu e prezentată şi nevoia comunităţii care cere acest lucru mi se pare doar un moft.

Copilul din spatele ochilor – biblioteca judeţeană Iaşi propune un program prin care să sensibilizeze comunitatea în legătură cu persoanele cu sindromul Down. Problema este foarte delicată. Da, este nevoie de astfel de programe în comunităţile noastre însă trebuie să ne gândim bine cum anume vrem să le realizăm. Sincer eu nu aş vota un proiect care are printre rezultate promovarea unui astfel de CD în grădiniţele şi şcolile normale din Municipiul Iaşi. CD-ul ar trebui să cuprindă pentru fiecare copil cu sindromul Down participant la proiect, date despre aptitudinile şi performanţele sale precum si activităţi desfăşurate în procesul educativ-ului în scopul informării elevilor asupra dizabilităţilor copiilor cu sindrom Down dar şi a calităţilor acestora. Numai mie mi se pare că atitudinea şi tonul folosit când se vorbeşte despre cei pe care cică vrea să îi ajute acest program este jignitor şi superior? Dacă chiar se vrea ajutarea acestor copii poate ar merge o abordare a utilizării tehnologiei cum este sugerată în acest articolul.

Biblioteca pentru toţi – Biblioteca spitalului judeţean de urgenţă Zalău. Acest program  mi-a plăcut în mod deosebit. E foarte interesant că am ascultat la IFLA o prezentare a unui proiect oarecum smilar realizat în spitalele din Paris. Claude Guerin a vorbit săptămâna trecuta despre cititul în spitalele din Paris (Reading in hospitals and Information and Communication Technologies – din păcate textul articolului prezentat nu este încă postat pe situl IFLA) Există unele diferenţe între cele două programe: în Paris cărţile erau pentru pacienţi şi dacă unul dintre ei cerea o anumită carte, prin împrumut inter sau intra biblioteci o primea în cel mult 48 de ore. La Zalău cărţile sunt doar pentu cei care stau în zona spitalului nu şi pentru pacienţi – n-am prea înţeles de ce. La Paris calculatoarele cu internet au fost foarte apreciate de pacienţii spitalelor…spre surprinderea unor colegi de-ai nostri francezi.

Luna aceasta votul meu merge la Zalău pentru idee şi sper ca până îl vor pune în practică să îi mai aducă unele îmbunătăţiri necesare.

instrumente de lucru

Claudia ne recomanda o lucrare, Annette Defaveri – Biblioteca publică Vancouver şi  Andre Gagnon – Biblioteca publică Regina, Canada: Working together: community-led libraries toolkit

Am parcurs-o si am găsit-o extrem de interesantă şi de utilă.

Cartea este rezultatul unui proiect propus de biblioteca Vancouver Working Together în 2004, proiect pentru dezvotarea metodelor de lucru ale bibliotecilor cu comunităţile defavorizate , prin abordarea directă a acestora.

Premisele erau îmbogăţirea serviciilor bibliotecii în slujba întregii comunităţi, corelate cu realitatea pe care şi noi o putem observa că nu întreaga comunitate cunoaşte şi foloseşte aceste servicii. În acest proiect a fost aleasă pentru abordare populaţia zonelor urbane defavorizate atinse de fenomenul de excluziune socială .

Descrierea proiectului ne oferă instrumente de lucru valabile, bine descrise şi exemplificate care pot fi adaptate necesităţilor noastre.

Foarte interesante şi utile mi s-au părut  capitolele   Community maping, şi Relationship building.

Maparea comunităţii, instituţională şi cea socială, ca tehnică de adunare de informaţii,e foarte utilă pentru a şti pentru cine lucrăm şi dacă oferta noastră se suprapune peste necesităţile comunităţii unde funcţionăm.Desigur fiecare poate să-şi propună propia mapare urmărind un anumit grup ţintă, ca în proiect, sau să o facă generală, pe cartier, comună, oraş.Maparea socială mi s-a părut extrem de interesantă o adevărată provocare.

Crearea de relaţii e un instrument de ajutor pentru că oferă bibliotecarului pas cu pas tehnici şi metode pentru a se apropia de comunitate ca reprezentant al bibliotecii.Şi totul făcut în exteriorul bibliotecii, prin prezenţa în mijlocul celor pe care dorim să ne devină viitori utilizatori, prin câştigarea încrederii pas cu pas, crearea unor relaţii bazate pe respect reciproc, comunicare , ascultare ..   

Noţiunile luate separat nu-mi erau străine dar aici sunt adunate toate, explicate şi exemplificate, facând din lucrare un instrument de lucru foarte util.

Vouă cum vi se pare?