• Ne-am mutat!

    Acest blog s-a mutat la www.prolibro.eu
  • Subscriem la:

  • Și eu sunt bibliotecar(ă)!
  • Ziua Eliberării Documentelor
  • Ne găsiți și pe:

  • RSS Calendar

  • RSS biblio_ro_feeds

  • RSS Presa despre biblioteci

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Selectie de linkuri

  • Foto ProLibro

  • Statistica blog

    • 594.163 accesari

Book Review

In mai 2006 se lansa revista Dilemateca, revista destinata exclusiv recenziilor si analizei lecturii. Iata ca din Ianuarie 2008 mai avem o revista de acest tip care este de fapt editia in limba romana a The New York Times Book Review. Incepand cu aceasta toamna este anuntata si o sectiune speciala cu recenzii ale cartilor aparute la editurile din Romania.

DC 2008-Berlin

Nu îmi dau seama cât de mult le e de un folos direct celor de la catalogare aceasta informare (vă rog să mă lămuriţi) dar cred ca merită văzut ce se mai discută în domeniu şi, de ce nu, cum sunt oferite informaţiile prezentate la conferinţă şi celor care nu au putut fi în sală.

Aşadar Conferinţa Internaţională despre aplicaţii Dublin Core şi Metadata(DC 2008) a avut loc între 22 şi 26 septembrie la Berlin. Pe situl dedicat acestui eveniment putem accesa acum şi prezentările din timpul conferinţei în format pdf.  Câteva exemple: tutoriale şi noutăţi despre Dublin Core, prezentări de proiecte, generare de metatada, ulitizarea ei pentru reţelele sociale online, workshopuri.

Ştiu că se pierde mult din farmec deoarece lipseşte prezentarea audio dar şi asa e destul de multă informaţie de digerat 🙂 Spor la citit celor interesaţi

Sătulul nu crede celui flămând

Nu e asa ca nu v-ar fi interesat să ştiţi de simpozionul internaţional intitulat „Cartea. România. Europa. 500 de ani de la tipărirea primei cărţi pe teritoriul României” organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Biblioteca Centrală Universitară Carol I sub Înaltul Patronaj al Patriarhiei Române, Academiei Române şi al Primariei Municipiului Bucureşti?

V-ar fi interesat cred, foarte putin, să ştiţi care ar fi secţiunile în cadrul simpozionului (Istoria cărţii europene; Biblioteca tradiţională şi ciberbiblioteca; Romanitate Orientală. Cultură şi civilizaţie.), cine este invitat să participe la acest simpozion http://www.bmms.ro/continut/xhtml/ro/Cartea_romania_europa-2.html sau care ar fi programul.

Total neinteresanta vi s-ar fi părut o astfel de informaţie. Nu?
Sper sincer ca nu! 

Oricum, indiferent de cum vi s-ar fi părut vouă, acest simpozion tocmai s-a incheiat cu succes. Puteti accesa imagini de la simpozion aici: http://bcub.ro/continut/aula/simpozion2008.html

Din ceea ce am reuşit să aflu despre acest simpozion se pare că s-a participat pe baza de invitaţie şi că,  pentru participanţi, toate cheltuielile legate de transport si cazare ai fost suportate de către organizatori.Şi noi care ne plângem că bibliotecile noastre nu au bani…

Acum ceva timp am răspuns pe Biblos unui email al doamnei Vali Constantinescu care,  puţinul de informaţie pe care îl avea îl împărţea cu noi cu bucurie. Acum însa, impresia pe care o am este ca marea majoritate a oamenilor din aceasta profesie suntem ca niste sărăntoci ce aşteaptăm să cada firmituri de la masa bogatului numai ca, vedeti dvs., acesta nici măcar nu lasă firmiturile să cadă pe jos. Le strănge şi le păstrează că nu se ştie niciodată…

Oameni buni, mi se pare inadmisibil ca sala să fie pe jumătate goală la o astfel de manifestare sau bibliotecari din bibliotecile organizatoare să nu ştie despre ea macar aşa, informativ. Cunosc cel puţin 3 profesionişti care ar fi dorit si ar fi putut să vadă expoziţia de carte veche organizată cu această ocazie. http://www.unibuc.ro/ro/anunturi_main_ro?wid=31442&func=viewSubmission&sid=2588…daca ar fi stiut de ea.

Trist si lipsit de profesionalism.

Postuniversitarul care te face documentarist

ABR anunţa acum ceva timp pe blogul său înscrierile pentru cursurile de profesori documentarişti la Universitatea din Bucureşti, secţia BSI. Această este, se spune acolo,

este singura instituţie de învăţământ superior care organizează cursuri de formare postuniversitară pentru profesorii documentarişti avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Ştiind foarte puţine despre această meserie de profesor documentarist şi fiind intrigată de descrierea cursurilor m-am hotărât să mă mai informez un pic.

Aşadar în anunţ despre cursuri se spune doar atât:

Cursurile, conform legii, au o durată de 3 semestre. Semestrial, vor avea loc două convocări a câte 10 zile fiecare. Taxa de şcolarizare este de 700 lei pe semestru.

Am contactat-o pe doamna Florentina  Soare pentru a afla mai multe detalii şi dânsa, foarte amabilă, mi le-a dat. Orientativ, cum arată cursurile în una din sesiunile de 10 zile? Păi sunt organizate cam aşa: dimineaţa cursul, după-amiază testarea. Titlurile unor claselor dintr-un  an anterior ar fi:

  • Dezvoltarea colecţiilor în CDI: Achiziţia documentelor (5 ore)
  • Introducere în ştiinţa informării (5 ore)
  • Resurse documentare şi instituţionalizate comunitare (5 ore)
  • Cultură şi civilizaţie românească şi universală (5 ore)
  • Metode şi tehnici de cercetare în structuri documentare (5 ore)
  • Noile tehnologii ale informării şi documentării în învăţământ (5 ore)
  • Catalogarea şi indexarea documentelor în CDI (5 ore)
  • Comunicarea colecţiilor în CDI (3 ore)
  • Forme de animaţie culturală în CDI (3 ore)
  • Lectura – repere psihopedagogice (5 ore)
  • Internetul în structurile documentare. Pagini web (3 ore)

Pentru neiniţiaţi CDI înseamnă Centrul de Documentare şi Informare (câteodată Publică).
Aşadar, cu 2100RON si două luni de şcoală poţi avea pe hârtie o specializare nouă (certificată) care în curând va avea mare căutare.

Deşi titlurile cursurilor sună destul de bine şi printre cei care le predau sunt nume cunoscute ale BSI româneşti modul de organizare a lor lasă mut de dorit. Nu cred că poţi sta 5 ore la un curs, apoi să completezi cu succes o evaluare a lui şi peste câtva timp să îţi mai aduci aminte ce ai făcut…Uman nu este posibil să dai randament în aceste condiţii. Unde mai pui că în 3 sau 5 ore abia dacă poţi să te dezmeticeşti şi să înţelegi despre ce se vorbeşte acolo…Dar poate că nu acestea sunt scopurile acestui curs…
Voi ce părere aveţi de documentarişti?

Ca o notă aparte, în Franţa, dacă îi spui unui documenatrist că e biblotecar ai încurcat-o rău de tot. Orgolii sunt imense de ambele părţi. La noi, copia modelului sistemului de informare nu pare a fi luat cu ea şi orgoliile…sau poate mă înşel?

Concursul de participare comunitară – luna august

În luna august au fost înscrise în concurs 5 proiecte. M-am uitat un pic peste ele  şi iată observaţiile mele:

Biblioteca Municipală Hunedoara cu Biblioteca – centru cultural-educaţional al comunităţii
Titlul spune tot. Cultural-educaţionalul nu este atât de legat de folosirea tehnologiei sau de implicarea comunităţii ca să aibă şanse în acest concurs. Totuşi mare parte dintre activităţile propuse (dacă nu toate) sunt foarte bune şi ar trebui puse în practică chiar şi fără acest grant.

Biblioteca Grădiştea, Vâlcea cu Biblioteca Publica Locala Grădistea – Centrul Cultural al Comunității

Promovarea patrimoniului cultural, istoric, etnografic, natural si turistic al zonei in scopul cunoasterii si valorificarii precum si cresterea capacitații de comunicare si exprimare artistică a membrilor comunității

Proiectul e simpatic însă nu cred că are şanse. Implicarea comunităţii este minimă şi nu pare să se schimbe în viitor. E trist deoarece, deşi se vede clar cum un astel de proiect realizat de oameni inimoşi ar putea chiar să-i încurajeze pe oameni să folosească noile tehnologii, el nu reuseşte să convingă.

Biblioteca municipală Săcele, Braşov cu  Program de EDUcaţie destinat Cetăţenilor de Etnie ROmă(EDUCERO)

Dacă nu mă înşel acesta este primul proiect care are ca populaţie o comunitate de romi. Activităţile propuse sunt gândite destul de bine însă, deoarece nu se povesteşte prea mult despre comunitatea ţintă, tare îmi e că nu pot fi puse în practică.  În proiect se spune de 8 voluntari care ar învăţa şi apoi i-ar învăţa pe ceilalţi ceea ce ştiu dar nu se spune nicăieri dacă aceşti voluntari există, dacă cei din comunitate şi-au exprimat dorinţa să participe la un astfel de proiect. Unde mai pui că daca voluntarul acela este de etine romă nu înseamnă automat că o să ştie să prezinte informaţia mai bine comunităţii lui…

Biblioteca judeţeană Iaşi cu  Iaşul COOLtural- Hai să îndreptăm imaginea!

Printre obiective:

realizarea unei baze de date cu informaţii despre istoricul obiectivelor, informaţii despre evenimente la zi: expoziţii, concerte, seminarii, târguri, informaţii privind programul de funcţionare, adresă, telefon, persoane de contact etc.

+ materiale foto,video, prezentări Powerpoint.

Nimic nou, surprinzător . Poate faptul că a existat deja o preocupare în acest sens http://www.iasulcooltural.blogspot.com/

Centru de plasament Tătăraşi, Iaşi cu Pro – educaţia, o şansă pentru fiecare copil instituţionalizat

Cu aducerea tehnologiei  în punctul de împumut al bibliotecii judeţene din centrul de plasament se doreşte:

  • Organizarea unor cursuri de initiere, în utilizarea calculatoarelor (pe categorii de vârstă) şi de navigare pe internet.
  • Redactarea unor webliografii pe diverse teme solicitate de catre copii, folosind Internetul si resursele bibliotecii
  • Stimularea creativitatii ( dezvoltarea unor aptitudini ), a relatiilor de grup

Pot să înţeleg foarte bine nevoia acestui proiect şi comunitatea se poate implica destul de mult dacă doreşte. Programele propuse sunt interesante şi utile deşi unele sunt nerealiste.

Cred că juriul va avea o misiune grea deoarece propunerile din Săcele şi Iaşi (Tătăraşi) sunt bune. Eu aş merge pe proiectul celor de la centrul de plasament deoarece îmi plac multe din concursurile propuse pentru stimularea creativităţii şi muncii în echipă şi pentru că lucrul cu copiii şi tehnologia are mai multe şanse de succes chiar dacă cei care predau nu se pricep prea bine…pe când la adulţi, dacă învăţatea noilor tehnologii nu are la bază o nevoie stringentă,  trebuie făcută risipă de experienţă şi răbdare ca să se realizeze ceva.

Să vedem ce spune juriul.

Bibliotecile generatoare de…curent

Via blogul lui Lorcan Dempsey am aflat o foarte frumoasă poveste despre ce înseamnă o bibliotecă într-o comunitate.

Pe lângă dezastrul produs în Texas uraganul Ika de săptămâna trecută a făcut pagube şi în alte zone în drumul său spre nord. Astfel, în Columbus Ohio a lăsat fără curent electric o mare parte a populaţiei. În articolul din dispatch.com la care face referire Dempsey se povesteşte despre ce s-a întâmplat la filiala Whetstone a bibliotecii publice din Columbus. Biblioteca este pe o altă reţea de electricitate aşa că a avut curent atunci când casele din zonă au rămas în beznă. Acest lucru a făcut ca numărul celor care intră în bibliotecă într-o zi să crească de la 2000 la 3800. Pe lângă cititorii fideli au mai venit la bibliotecă oameni care trebuiau să-şi verifice mailul, să îşi încarce bateriile sau aparatul de ras(!) sau să se folosească de lumina din bibliotecă pentru a împleti. Pe lângă cele 40 de calculatoare cu acces la internet s-au mai pus la dispoziţia publicului 40 de locuri şi prize pentru ca cei cu laptopuri să le poată încărca şi utiliza. Coada pentru a utiliza un calculator dura mai mult de o ora…

Iată o situaţie in care biblioteca publică şi-a îndeplinit rolul în comunitatea pe care o serveşte. Nu vă întreb cum ar fi sunat această poveste transpusă în România deşi poate ar trebui. Vă întreb însă dacă credeţi că există în România nevoie de asemenea instituţii ca biblioteca din Whetstone.

Colecţie de imagini din Rusia şi Zona Caucazului 1929-1933

Biblioteca universităţii din Wisconsin-Milwaukee şi Biblioteca Societăţii Americane de Geografie (sau the American Geographical Society Library) anunţă lansarea unei noi colecţii digitale: Colecţie de imagini din Rusia şi Zona Caucazului 1929-1933. Colecţia se găseşte la http://www.uwm.edu/Libraries/digilib/georgia/index.html

În mailul în care s-a făcut acest anunţat se mai spune aşa:

colecţia conţine peste 700 de imagini din Rusia şi din regiunea Caucaz, în special din zonele rurale din Georgia şi Dagestan. Fotografiile sunt făcute de William O. Field iar colecţia cuprinde şi jurnalul, notele de călătorie ale cercetătorului şi o colecţie de hărţi din regiunea Caucaz.

Doi ani s-a lucrat la realizarea acestei colecţii şi e interesant că în săptămâna în care trebuia să aibă loc vernisajul unei expoziţii în Gerogia cu imagini din această colecţie a izbucnit războiul din zonă.

Biblioteca universităţii are un program de digitalizare care a început în 2001 şi are ca scop: să servească comunitatea academică a universităţii şi publicul larg oferind acces resurselor unice din biblioteca lor. Lista cu toate proiectele digitale (cu teme variate, imagini din Afganistan dar şi din cartierele Milwaukee) se găseşte la http://www.uwm.edu/Library/digilib/

Vă rog să vă uitaţi atenţi la detaliile pe care le primiţi o dată cu imaginea. Se vede clar că proiectele sunt făcute de drag nu că aşa trebuie sau că aşa face toată lumea…


În memoria lui Dan Horia Mazilu, bibliotecarului care a încercat să deschidă porţile ferecate alea bibliotecii Academiei Române.

Dumnezeu să-l ierte!