Biblioteca publică Gabrielle-Roy, Quebec (II)

Prima parte o găsiţi aici

În biblioteca Gabrielle-Roy sunt folosite două tipuri de clasificari: alfabetic pe genuri pentru ficţiune şi Dewey pentru non-ficţiune. Deoarece, după cum vă spuneam nu demult, literatura română este la 859 am tras o fuga printre rafturi ca să văd ce găsesc acolo.
Mi-a plăcut mult modul în care era organizat spaţiul în această bibliotecă: atriumul care îţi dădea senzaţia de spaţiu, de deschidere, mesele de lucru care erau rotunde permiţând astfel atât lucrul individual cât şi în grup.

Deoarece lucrul în grup este un mod foarte întânit de studiu, bibliotecile încercă să îl încurajeze (dar nu uită de faptul că lucrul în grup este mai zgomotos). De accea mesele rotunde se găseau peste tot în această bibliotecă, inclusiv la secţia de copii.

Tot o formă de organizare circulară mi-a atras apoi atenţia în turul acesta. Biblioteca deţine o colecţie impresionantă de filme. Pentru a putea împrumuta pentru acasa filmele de ficţiune utilizatorul plăteşte un dolar canadian (parcă) iar pentru documentare nu plăteşte nimic. De asemenea dacă doresc, utilizatorii au posibilitatea să vizioneze orice film gratis în bibliotecă.

Fotolii care păreau foarte comode erau aşezate într-un cerc destul de mare iar în centrul lui erau amplasate peste 10 televizoare. Fiecare utilizator îşi alegea filmul dorit, îl duce bibliotecarului şi acesta îi repartiza un ecran şi o pereche de căşti ca să-l poată viziona.

Ideea de a vedea mai multe filme în acelaşi loc mi s-a părut destul de ciudată deoarece mă gândeam la cît de deranjant poate fi să vezi cu coada ochiului alt film pe ecarnul de alături. Se pare însă că monitoarele sunt astfel poziţionate că nu deranjau vizionarea vecinului  iar publicul mereu prezent făcea ca acest serviciu să fie foarte popular.

Alte servicii  pe care le oferă biblioteca sunt  învăţarea limbilor străine şi folosirea calculatorului. Laboratorul de limbi străine permite accesul şi utilizarea cărţilor şi materialelor audio-video.  De asemenea, de mai bine de 10 ani biblioteca oferă utilizatorilor ei acces la calculatoare, organizează lecţii pentu învăţarea anumitor programe. Există un număr de calculatoare folosite pentru internet (peste 20) şi unele pe care sunt instalate softuri specializate de editare, muzica s.a.m.d. Bibliotecarul care se ocupă acum de calculatoare ne spunea că au avut şi au în continuare cerere pentru aceste servicii şi că, chiar dacă au probleme cu o parte dintre utilizatori, li se pare că merită efortul.

Am plecat încântată de biblioteca Gabrielle-Roy, nu înainte însă de a fi dezamăgită de nişte bibliotecari (din aceeşi parte a lumii ca noi) care în loc să se mulţumească cu câte o atenţie oferită  de gazde (o colecţie de cărţi poştale cu o valoare undeva în jur de 12 dolari canadieni), pe ascuns, îşi îndesau în plase cât de multe apucau…

Afară, la ieşire, chiar în faţa bibliotecii se afla un street art. Uitându-mă acum la el mi-am adus aminte de scandalul cu expoziţia Liberate pentru leneşi organizată de Institutului Cultural Român de la New York şi mă gândeam că nu putem avea în România biblioteci ca cea pe care am vizitat-o  cât timp nu suntem pregătiţi să acceptăm diferite forme de manifestare a libertăţii şi să ascultăm cu luare aminte ce ne  spun cei pe care îi servim. Nu spune nimeni că e uşor dar, după cum se vede, merită!

5 Răspunsuri

  1. Cunosc foarte bine aceasta biblioteca. Este prima in care am intrat in Canada si nu am fost niciodata dezamagita. Chiar mi-a dat gustul sa lucrez in domeniu. Mai trebuie mentionat ca plasarea aici a acestei biblioteci intr-o zona, sa zicem, rau famata si lasata in parasire a orasului a adus o puternica revigorare a cartierului si o schimbare in bine a acestuia.

  2. In turul nostru ne-a fost povestit putin despre istoria bibliotecii si despre cum arata zona aceea a orasului cand biblioteca a fost construita (in anii 80 parca). Nu s-a insistat prea mult asupra modului in care biblioteca a ajutat la schimbarea acelui loc dar cred ca observatia ta este foarte buna. Acum biblioteca este in noul centru al orasului nou…fara sa se miste din loc:)

  3. Ma uitam pe prima poza, cea cu spatiu micut dedicat cartilor romanesti si trebuie mentionat ca orasul are un procent foarte mic de populatie imigranta, sub 3%. Romani sunt poate 600-1000. Asta la 600.000 de locuitori este infim. Comparativ cu Montreal unde este in jur de 50%. De exemplu la Grande Bibliothèque din Montreal, colectia de carti in limba romana e destul de bogata. Am gasit carti noi si interesante. Mi-ar fi placut insa sa fie mai mult axata pe carti pentru copii si tineri pentru ca ei sufera cel mai mult de lipsa unui acces facil la cartea romaneasca. Sectiunea face parte din colectia multilingue dedicata comunitatilor culturale ( adica imigrantilor care nu au limba franceza ca limba materna).

  4. Eu as remarca unele servicii insolite in Romania cum ar fi laboratorul de limbi straine. La noi nu exista aceasta obisnuinta ca biblioteca sa fie folosita pentru necesitati pedagogice care nu includ neaparat utilizarea colectiei sau subordoneaza aceasta utilizare prin reconfigurarea serviciilor documentare obisnuite. Am vazut biblioteci care aveau sali de seminarii (nu una, multe) unde efectiv se tineau seminariile sau cursurile de la universitate. Iar biblioteca sustinea direct procesul pedagogic. Profesorul putea de exemplu sa-si ia materialele de sustinere a cursului din biblioteca fara sa intrebe pe nimeni , lasand doar o umbra a cartii ( o fisa cu numele lui). Sau era organizat raftul cursului (anumite carti erau scoase din colectie si se facea un raft special cu bibliografia cursului).

  5. Tocmai am gasit un set de imagini facut de un coleg bibliotecar care a participat si el la aceasta vizita.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: