Educaţia continuă

În ultima vreme au fost postate pe Biblos două mesaje despre aceast subiect. Doamna profesor Hermina Anghelescu ne anunţa traducerea în română (realizată de colega noastră LIa Sabău) a documentului IFLA Dezvoltarea profesionala continua. Documentul este foarte necesar pentru a ne putea raporta la standardele existente referitoare la pregătirea noastră.

Doamna Doina Popa, presedinte ANBPR, ne spune despe proiectul european ENTITLE (www.entitlelll.eu) care vrea sa susţină şi să extindă …

…progresul realizat pâna în prezent de către bibliotecile publice europene în sprijinul învăţării pe tot parcursul vietii, pentru toate grupurile de vârsta şi toate categoriile sociale, prin diseminarea, consolidarea şi intesificarea muncii reţelelor cheie existente, a proiectelor şi iniţiativelor din acest domeniu.

În mod normal nu aş fi scris despre aceste resurse deoarece consider că orice bibliotecar interesat de acest subiect ar trebui sa fi deja pe Biblos. Doamna Anghelescu a revenit însă cu un mail şi un post pe biblioteca.ro în care se plânge de lipsa reacţiilor legate de documentul IFLA. Nu pot să spun că sunt surprinsă de tăcerea din jurul acestui subiect. Poate că a picat într-o perioada proastă, chiar înainte de începerea şcolii sau poate chiar nu suntem pregătiţi să discutăm despre acest subiect. Probabil că sunt bune reglementările şi sugestiile IFLA dar când, din rezultatele evaluarilor naţionale pentru ENTITLE, aflăm că până şi Bulgaria are politici pentru educaţie recente şi lucrează la o strategie naţională pentru educaţie continuă pentru 2008-2013 parcă ne e şi ruşine să mai avem pretenţii. Noi avem legi din 1995, 2002 şi un plan strategic pentru bibliotecile publice pentru 2002-2007.

Da, ar fi frumos să putem vorbi despre cum am putea mai bine să ne perfecţionăm în profesia noastră dar când munca şi efortul se face încă de unul singur (sau în grupuri mici) parcă ţi se şi ia la un moment dat. Unde mai pui că dacă nu calci pe nimeni pe coada nu te dă nimeni afară…

5 Răspunsuri

  1. Draga Caludia,
    Poate ca lipsa de reactie e datorata existentei teoriei si piramidei Maslow.
    Unde se situeaza ca medie bibliotecile noastre ? Pe terenul bibliotecilor publice, majoritatea sunt comunale si graviteaza undeva pe nivelele 1-2, adica ale supravietuirii.Si dupa stiinta mea chiar unele judetene au probleme.
    Desigur eu si voi, reprezentanti ai judetenelor sau a bibliotecilor universitare putem sa studiem problema la varf , sa avem asteptari si nevoi de perfectionare, creativitate si autodepasire.
    Am discutat si cu alti colegi , si ne intrebam cum s-ar putea intinde o mana si spre colegii nostrii care nu au siguranta zilei de maine, ca biblioteca desigur.

  2. Pun si aici ce-i raspunsesem dnei Hermina Anghelescu pe biblioteca.ro, referitor la EC, si a disparut …apoi a fost recuperat.

    Despre documentul IFLA, in doua cuvinte: e excelent!
    E bine sintetizat si e simplu precum oul lui Columb. Mi se confirma inca o data ca, desi folosim toti acelasi alfabet, conteaza enorm ca aranjam diferit literele .

    Intrucatva empiric, instinctual, din initiativa doamnei directoare a bibliotecii „mele” (la care am subscris imediat pentru ca se plia excelent pe pe dorintele mele), la Valcea aplicam deja cateva idei din documentul in discutie.
    Am facut si facem evaluari ale nevoilor si directiilor pe care trebuie sa se axeze EC. Ne adaptam, cred eu, acestor nevoi. Fireste, bibliotecarii de la BJ Valcea si din judet sunt remunerati si pe perioada sesiunilor de instruire, cum recomanda si documentul IFLA. Consider ca feedback-ul e important nu doar pentru organizatorii EC, ci ca el se reflecta, la un moment dat, si in cresterea ofertei de bunuri si servicii ale bibliotecii. De pilda, la noi, infiintarea CIC-ului si ulterior a unei secti de Internet pentru public a fost rezultatul pregatirii in acest scop a 3 bibliotecari, dintre care unul a avut initiativa proprie (desigur, si al dotarilor).
    In ultimii doi ani, la noi, EC nu s-a mai limitat doar la traditionalele cursuri de biblioteconomie, ci si la pregatirea in domenii transversale. Dupa fiecare dintre aceste cursuri din domenii conexe, cel proaspat „scolit” impartaseste colegilor din ceea ce a aflat. La fel se intimpla dupa participari la evenimente nationale sau regionale care au legatura cu profesia: „ne spovedim” unii altora, de regula in cadru organizat.
    Avem, desigur, un buget dedicat EC si, daca nu cumva ma insel, el se apropie de 5% din fondul de salarii asa cum prevede legea (1 si chiar 2% mi se pare prea putin). Apreciez ca in 2007 si in acest an au urmat cursuri peste 20 de colegi, dintr-un total de 47 (vb. de personalul cu incadrarea bibliotecar sau informatician).

    Eu, unul, am urmat vreme de 3 saptamani cursul „manager de proiecte” organizat de CPPC Bucuresti. A fost un training deosebit de util pentru mie si imediat ce m-am intors la Valcea, am pregatit niste slide-uri care sintetizau notiunile de baza in managementul proiectelor. Le-am prezentat colegilor bibliotecari din judet aceste informatii in cadrul unor sesiuni de pregatire profesionala continua, organizate in 5 centre metodice, pentru a lucra cu cate 15-20 bibliotecari (nu cu toti 100 impreuna). Sigur, din ce le-am prezentat eu nu au si invatat sa realizeze proiecte, insa „aperitivul” le-a fost servit…
    Consider ca activitatea de EC bine organizata si „la zi in viata organizatiei”, pentru oameni deja bine pregatiti intr-un domeniu „de baza” sa-i spunem, care au si „daruire” (cum zice doc. IFLA) poate conduce ulterior la transmiterea „in cascada” a informatilor care pregatesc alti si alti bibliotecari.

    In aceasta vara, ca urmare a parteneriatulul incheiat cu CPPC, am organizat la Rm. Valcea si cursuri de biblioteconomie pentru nou-angajatii Bibl. Jud. si cei de la bibliotecile din judet, insa si un program de specializare („Mana­ge­men­tul prelucrarii informatiei”), o premiera pentru Valcea …asta e: trist, dar adevarat!
    De asemenea, am incheiat un parteneriat cu un ONG care a obtinut deja o finantare pentru instruire in domenii IT, generic, pentru „personalul din cultura”. Cursurile vor fi gratuite, se vor organiza tot la BJ Valcea, si la ele intentionez sa-i aduc (in serii), pe toti colegii mei bibliotecari din judet. E dovada ca EC se poate face si daca nu exista fonduri bugetare dedicate sau ele sunt insuficiente…

    Referitor la chestionarea daca bibliotecarii sunt multumiti de nivelul la care ajung in urma unui curs de EC: colegii participanti la cursurile organizate de mine si sustinute de lectori de la Bucuresti si la sesiunile de Dezvoltare Profesionala Continua sustinute de mine insumi au avut reactii diferite. La cursurile sustinute de alti lectori nu stiu cum s-au comportat, insa ulterior mi s-au plans ca „e greu…” La sesiunile mele, am constatat, intii de toate, ca se instaura o liniste de mormant si ma priveau, toti, fara exceptie, ca pe un extraterestru, mai ales knd le povesteam si le exemplificam cat de complexa ar trebui sa fie pregatirea si activitatea lor de bibliotecari, knd le-am prezentat slide-uri si site-uri care reflecta activitatea unor biblioteci din SUA, Finlanda, chiar Spania si Italia… la un moment dat, am realizat ca le ofeream informatie „cu polonicul”, in loc de „linguritza”… ca totul era mult prea nou si prea complex pentru ei. Mi s-a confirmat ceea ce sintetizam in sintagma „succesul unei glume – in cazul nostru, ca o paranteza, nu e de gluma! – depinde mai putin de gura care spune si mai mult de urechea care asculta”.

    Pentru ca asteptati si propuneri: eu cred ca pregatirea profesionala continua a bibliotecarilor ar trebui sa puna din ce in ce mai mare accent pe e-learning, sigur pentru instruirea in domenii care se preteaza la asta. Eu resimt aceasta nevoie, de invatare de la distanta …ideala ar fi dezvoltarea unor platforme de IDD pentru bibliotecari – de ce nu? – in sistem videoconferinta …poate e aiurea ce spun, dar mi s-ar parea utile. In http://www.bibliotecivalcene.ro/despre.asp, pe la jumatatea paginii, am si scris despre asta…

    Valentin Smedescu

  3. Foarte bine adusa in discutie piramia Maslow! Multumesc Delia. Pentu cei care vor sa o vada avem o imagine aici
    Cred ca daca se doreste cursurile, care in mod normal se refera la varful piramidei, pot informa, educa si despre celelalte nivele. De exemplu un curs despre cum se procedeaza legal pentru a obliga primaria sa respecte legea si sa-ti plateasca salarul mi se pare foarte portivit. Un astfel de curs i-ar familiariza pe bibliotecari cu legile existente, le-ar creste increderea in sine, siguranta si daca in timpul cursului ar cunoaste si alti bibliotecari care au aceleasi probleme probabil ca ar simti mai puternic apartenenta la grupul nostru profesional.
    Evident insa ca un astfel de curs este foarte periculos: bibliotecarii pot afla detalii despre cum incalca primariile legea si cum numai cu tribunalul pot fi obligate sa o respecte. Ce se fac atunci directorii carora le e bine politic, care se au bine cu primariile, care nu vor sa supere samd. ?

  4. Valentin foarte bun raspunsul tau:) Cred ca una dintre problemele mari in educarea continua este gasirea lingurii potrivite. Platformele IDD sunt o solutie foarte buna pentru o anumita categorie de bibliotecari dar nu pentru mare parte din ei.
    Eu tocmai iau un curs online (care presupune simultan ascultare audio a profesorului, chat cu cei din clasa, chat privat daca vrei, vizionare materiale media daca e necesar) si imi dau seama ca sunt multi factori care influenteaza succesul unui astfel de curs. Daca la cursurile pe viu talentul celui care preda este important la cursul online apar si alt factori: cat de bine tastezi, cat de bine te simti folosind calculatorul, cu salvarea si utilizarea informatiei in format electronic…
    Sincer mie nu mediul in care sunt predate cursurile mi se pare a fi problema…ci continutul, „greul” pe care il simt bibliotecarii de multe ori nu din vina lor.

  5. […] munca, proiectele şi iniţiativele deja existente în aceste ţări (printre care şi România). (Am mai pomenit despre acest proiect pe […]

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: