Petiția „Biblioteca Nationala a Romaniei caut casa”

Câteva voci tinere s-au gândit să inițieze această petiție online către Ministerul Culturii pentru că: „trebuie sa se actioneze cat mai repede” în legătură cu noul sediu al bibliotecii.
Pentru a semna și a da mai departe petiția mergeți la:
http://www.petitieonline.ro/petitie-p57682054.html

Editat 16/02

Filmul Biblioteca Nationala cauta casa aici

Și articolul din România Liberă Prigoană vrea să îi mute pe parlamentari în Biblioteca Națională… (via Adina)

13 Răspunsuri

  1. Eu sustin din plin aceasta initiativa.
    Ar fi bine ca initiatorii petitiei sa selectioneze acele sugestii valide si de bun simt pe care multe persoane semnatare ale petitiei le-au facut in comentarii, si sa propuna un plan de urgenta, incepand cu instituirea unui grup national de analiza si propuneri integrate.
    Ma intreb daca IFLA si Uniunea Europeana sunt la curent cu aceasta teribila si rusinoasa situatie in care a fost abandonata Biblioteca Nationala a Romaniei.

  2. Am semnat și eu petiția asta, deși cred că e o abordare naivă. Și mă înduioșează și pretena mea Florica Câmpeanu. (Dragă Florica, ce crezi că un „grup național de analiză și propuneri” ar propune ? Desigur: reluarea cât mai rapidă a lucrărilor la clădirea de pe Splai. Dar ca să știm asta, nu e nevoie de multă analiză.)

    Poate nu e clar pentru toată lumea: există proiectul de execuție, există banii (stau în cont), există constructor care a câștigat licitația. Dar nu se poate înceape treaba, fiindcă perdantul la licitație a dat în judecată pe toată lumea, așa că totul a înghețat. Prin urmare, petiția asta n-o să potă face nimic.

    Nu vreau să spun că nu e nimic de făcut, că e o fatalitate, că Pronia Cerească nu vrea și pace.

    Vreau să spun că legea românească (a noastră, pentru noi !) e astfel facută încât orice achiziție publică poate fi blocată foarte ușor (spre marea bucurie a avocaților). Mereu spun: statul român are un talent deosebit să-și facă lui însuși viața grea (uneori chiar imposibilă).

    Așadar, în situația de față, petiția, demonstrația de stradă, pichetatul etc. ar trebui țintite spre Parlament (al nostru, pentru noi !), ca să schimbe rapid legea achizițiilor. Știu, știu, o să mi se spună că legea e făcută așa, ca să prevină corupția etc. Sigur că e făcută pe premiza că toți suntem tâlhari. Dar se dovedește că nu e o piedică pentru tâlharii mari, în schimb e o piedică pentru o mulțime de servicii publice.

    Aud că trebuie reluată toată procedura de licitație. Asta înseamnă că judecata s-a terminat. Dacă nu e adevărat, atunci poate că o altă soluție de moment ar fi o demonstrație cu huiduieli la tribunalul care judecă cauza asta.

  3. Cred ca trebuiau facute precizarile astea. Multumesc. Si eu am inteles ca judecata s-a terminat deja… Oricum, dupa cum se pare BNR-ul nu crede ca e responsabilitatea lor sa isi clarifice situatia in fata publicului…
    Petitia aceasta nu cred ca are rolul de a influenta in mod hotarator decizia construirii in termen a bibliotecii dar ar putea sa aduca aminte politicienilor ca terminarea bibliotecii le ofera un mare capital politic…mai ales ca banii sunt deja in cont, cu putina tenacitate un grup de politicieni pot face ca biblioteca sa fie si inaugurata inainte de urmatoarele alegeri…si asta sa le asigure succesul la urmatoarele alegeri ca mari iubitori ai valorilor noastre culturale si buni manageri…Avand in vedere marile interese care sa invart in jurul proiectului asa ceva nu ar fi foarte usor de pus in practica dar, oare, numai mie mi se pare ca merita?

    Petitia mai are un rol poate si mai important: este o manifestare de suport public a unei biblioteci din Romania. Eu nu stiu sa fi existat pana acum asa ceva…Voi stiti?
    Nationala este sustinuta si de bibliotecari din toata tara…ceea ce la nivel de organizatii nu se stie, nu se discuta. ANR-ul, ANBPR-ul, Comisia Bibliotecilor tac.

  4. Sper din toată inima ca acest blocaj să fie soluţionat cât mai rapid. În opinia mea nu este vorba decât de voinţă politică, care trebuie să se manifeste rapid aşa cum clasa politică din alte vremuri a reuşit. Cred că acesta este unul din momentele importante când ar putea arăta puterea deciziei. Cât despre aplicarea legii sunt în favoare, dar să nu uitîm că este un caz ceva mai special care nu mai suferă nicio amânare, iar dacă legiuitorul doreşte să soluţioneze în regim de urgenţă o poate face.

    Cât despre ce am putea face, vă rog să aruncaţi o privire şi la http://kosson.lx.ro/content/view/221/1/ şi să preluaţi pe cât mai multe canale Internet mesajul.

  5. Sunt recunoscatoare si emotionata de complimentul pe care Dan Matei mi l-a facut, considerandu-ma naiva. Dar eu cred ca toti bibliotecarii care isi iubesc profesia si cartile sunt mai mult sau mai putin naivi.
    Cred ca si Dan Matei insusi este un pic naiv, poate mai putin decat ceilalti, caci el este un pesimist, adica un optimist bine informat.
    In primul moment de avant „tineresc” de care m-am contagiat cand am aflat care este situatia actuala a colectiilor BNR, n-am avut si timpul necesar pentru a ma explica mai bine.
    Analiza si propunerile care ar trebui facute cu cea mai mare urgenta posibila ar trebui sa constea in a salva cartile BNR mai inainte de toate, fara a astepta terminarea constructiei si deblocarea fondurilor de finantare de la guvernul roman, si fara a cadea prada birocratiilor de tot felul.
    Ar trebui identificate acele institutii culturale romanesti dispuse sa ofere spatii de gazduire temporara a cartilor.
    Ar trebui stranse fonduri de tipul „un leu pentru Ateneu” pentru restaurarile de urgenta.
    Ar trebui invitati specialisti in restaurare de la toate marile biblioteci din lume care sa lucreze temporar pentru salvarea cartilor BNR, si cu ajutorul IFLA sunt sigura ca aceste ajutoare umane s-ar putea obtine.
    Ar trebui solicitati toti voluntarii romani si din alte tari care sa ajute la transportul cartilor din oribilele pivnite in care se afla acum si sunt sigura ca acestia ar raspunde la chemare.
    Ar trebui organizate grupuri de gestiune integrata a acestor initiative (care sa includa, in primul rand, bibliotecari de la BNR).
    Eu cred ca „naiva” petitie pe care multi din noi au semnat-o este de fapt unul din cele mai frumoase si mai pure initiative romanesti, iar Claudia are dreptare ca vocile sunt tinere (procentajul pe varste este net in favoarea tinerilor).
    V-as reaminti tragicul episod din 4 Noembrie 1966, cand aluviunea de pe fluviul Arno a lovit Biblioteca nazionale centrale di Firenze, Galeriile Ufizzi, Domul, Accademia dei Georgofili si multe alte monumente si instiitutii importante de cultura situate in centrul Florentei. In pofida lentelor initiative ale guvernului italian de atunci („tutto il mondo e paese..” – adica „peste tot e la fel”), initiativele voluntarilor au salvat de la pierderi inestimabile comorile de documente vechi si opere de arta care deodata s-au gasit ingropate in apa, noroi si pacura. Acesti voluntari sunt cunoscuti acum sub numele „Angeli del fango” (Ingerii din noroi) in eciclopedii, inclusiv in Wikipedia
    . A fost Franco Zefirelli cel care a lansat chemarea de ajutor, iar cei care au venit imediat au fost tineri (mereu tinerii…) si adulti din toate tarile, inclusiv fortele armate italiane si americane.
    As mai aminti solidaritatea internationala a bibliotecilor si editurilor din Romania si toata lumea atunci cand incendiul din Decembrie 1989 a mistuit intreaga colectie a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti. Colectille acesteia sunt astazi, poate, nu refacute complet, dar in mare parte da.
    Exemplele sunt, asa cum stim cu totii, numeroase.
    Oare Biblioteca Nationala a Romaniei nu merita un ajutor asemanator? Mai ales ca publicatiile aflate la mare risc ar putea fi salvate cu o actiune imediata, care sa nu fie direct dependenta de constructia noului local.
    Nu trebuie sa confundam constructia bibliotecii cu salvarea cartilor; acestea ar trebui tratate ca doua actiuni paralele la fel de urgente, dar a caror infaptuire
    nu trebuie sa produca daune reciproce.

  6. Doamna Campeanu, naiva bibliotecara din mine ar fi dispusa sa faca voluntariat (si sa gaseacs si alti oameni dispusi sa faca acelasi lucru) intreaga vara 2009 pentru a se implica intr-un plan de restaurare ca cel descris pe dumneavoastra. Din pacate insa ajutorul acesta din afara nu pare a fi dorit. Pornind de la credinta complet falsa pe care o are BNR ca problemele lor se vor rezolva cand se vor muta in noul sediu, la lipsa de comunicare, la faptul ca cei de la BNR desi stiau de problemele din depozite au tacut chitic atata timp…parca incep sa cred ca sunt mult prea naiva…

    Ca sa ma intelegeti mai bine vedeti filmul asta… Patrimoniul tiparit al Romaniei La minutul 6:30 este intrebarea legata de ce simte directoarea BNR cand se plimba prin depozitele bibliotecii…

  7. Multumesc, Claudia, pentru semnalarea acestui film. pe care nu-l cunosteam. L-am vazut, este format din 8 episoade, de-a lungul carora redactorul interviului a repetat in diferite contexte intrebarile despre depozitele bibliotecii. Am ajuns si la episodul la care te-ai referit, adica la episodul 4/8, minutul 6:30-7:30. Eu am inteles ca in contextul stabilit de redactorul interviului, referirea se facea la enormitatea colectiilor si la semnificatia lor in conservarea creatiei scrise a poporului roman si responsabilitatile generale care deriva din aceasta functie a bibliotecii nationale.
    In continuare, in episodul 6/8, minutul 4:10-4:52 noua directoare a BNR exprima, in contextul criticilor in presa, ca BNR este o alta ipostaza a Bibliotecii din Alexandria si ca dansa traieste cosmarul responsabilitatii fata de colectiile destructurate, fata de procesul de degradare a publicatiilor actualmente inchise, ignorate si inaccesibile.
    In episodul 7/8 arata ca primele planuri de constructie a bibliotecii dateaza din 1970, si ca inceputul constructiei a fost din 1986, timp in care (15 ani) colectiile deja erau depozitate in conditii improprii.
    Tot in acest context expunea situatia actuala a constructiei care va fi gata in 33 luni (circa 4 ani).
    Pe mine, la fel ca si pe multi altii, ma ingrijoreaza aceasta durata de 4 ani in conditiile degradarii inexorabile a publicatillor.
    Poate ca mai mult dialog si cooperare vor veni sa destinda incordarea pe care eu o percep in viata bibliotecilor romanesti, si vor contribui la salvarea unei parti importante a colectiilor. Doresc asta in mod sincer si din toata inima.

  8. 4000 de oameni au semnat petitia pana acum. Inca 2000 si ajungem la numarul de oameni inscrisi la BNR…

  9. Dragă Florica

    Așa mai vii de acasă ! Ai dreptate, ar trebui „inventat” ceva pentru menajarea (nu zic mai dramatic) colecțiilor până va fi gata clădirea nouă.

    Nu prea cred în găzduirea altor instituții (nu au loc nici alții). Dar, mi s-ar părea fezabil ca acum, repede, Ministerul să comande niște hale temporare (se fac acum rapid, și-s demontabile), să le plaseze lângă clădirea nouă (e loc destul), să cumpere echipament de dezinsecție și să înceapă transferul treptat al colecțiilor. Procesarea, i.e. catalogarea (sumară) să se facă în același timp.

    Catalogul partajat ar fi un ajutor serios la procesare (e de presupus că multe din cărțile din colecțiile BN se mai află și-n alte colecții).

    Sigur că ar trebui angajați catalogatori suplimentari (măcar pe vreo 5 ani).

    Dan

  10. Ideea este foarte buna cu depozitele temporare, construite pe structuri autoportante modulare… se construiesc foarte, foarte rapid, costuri rezonabile si pot fi folosite apoi oriunde este inca o nevoie de aceast[ natur[ sau chiar ca un tampon pentru diverse colecţii, zonă de asamblare sau împachetat expozitii… o gramada de posibile utilizări ulterioare.
    Ideea este foarte, foarte bună.
    Şi acum să-mi exprim şi eu marea mea îngrijorare: dacă acum, in zilele, saptămânile acestea care construiesc la o reacţie publică nu vor fi fructificate în oricare sens benefic se va întâmpla acelaşi scenariu clasic şi nenorocit pe care de fapt se şi mizează, nu am niciun dubiu. „Lasa-i mai şi p’aştia să se descarce că avem noi alte trebi… or să le treacă, doar sunt intelectuali…”
    Pe drept cuvânt noi nici măcar nu avem un buget votat 😀

    Iertaţi-mi pesimismul, dar mi-e tare frică că va fi doar o manea totul, o îmbinare intelectuială de această dată între o văicăreală balcanică şi o soluţie profund românească…

    Găndiţi-vă cum poate fi ajutată concret situaţia. Până acum cea mai bună soluţie care am auzit-o este cu aceste depozite temporare.

  11. […] Aflu că bani pentru realizarea construcţiei ar fi, că există şi proiectul dar totul e blocat la […]

  12. Comentariile lui Dan Matei, Claudia, Kosson si cele de pe blogul lui Flavius Obeada ma indreptatesc sa cred ca o gandire cooperanta, care sa integreze toate ideile bune si realiste ale noastre, ar putea duce la o programare pe termen scurt sau mediu a actiunilor si operatiilor, care sa fie propusa in primul rand Bibliotecii Nationale a Romaniei. Fara acceptul acesteia, nu se poate actiona.
    Cat priveste catalogarea, fie si sumara, nu e de gandit ca s-ar putea face inainte de o interventie specializata de dezinsectie, curatire si triere a cartilor, efectuata de catre un personal dotat de echipament de protectie, inclusiv manusi si masti antitoxice.
    Deci, etapele unui prim plan de actiune legat de salvarea fizica de urgenta a cartilor ar putea fi acestea:
    1) strangerea fondurilor din donatii, finantare de urgenta de la stat etc.
    2) procurarea spatiului de depozitare provizorie (Dan si Kosson au dreptate, o costructie necostisitoare, usoara si portanta ar rezolva perfect problema)
    3) dotarea depozitului provizoriu cu rafturi si alt mobilier de stricta necesitate
    3) scoaterea cartilor din beciuri, dezinsectia sumara, transportul si depozitarea in depozitul provizoriu
    4) interventia specializata de dezinsectie, curatire si triere (banuiesc ca multe publicatii ar putea fi iremediabil distruse dupa atatia ani de martiriu)
    5) amenajarea cartilor in rafturi

    Un al doilea plan relativ la procesarea datelor (intelg prin asta catalogarea intregului material) si chiar digitizarea (selectiva?) ar putea fi facut in continuare, cuprinzand urmatorele etape:
    a) individuarea si furnizarea unui sw de inserire a datelor catalografice, pe baza cerintelor stabilite de catre BNR
    b) furnizarea aparaturii pentru digitizare
    c) formarea personalului de catalogare si digitizare pe baza cerintelor specifice stabilite de BNR si dotarea acestuia cu materialele de baza normative si de referinta
    d) evidenta si catalogarea sumara bazata pe captura de date din catalogul partajat si din alte baze date bibliografice adecvate
    e) digitizarea selectiva.
    f) ordonarea cartilor in rafturi in conformitate cu un sistem simplu si flexibil, stabilit in acord cu BNR.
    …s.a.m.d.
    Oare n-am putea cere ajutor si de la Bill Gates Foundation?
    Continui sa cred ca un sprijin profesional venit si din parte IFLA ar fi extrem de util.
    Va rog sa contribuiti la imbunatatirea acestor sugestii.

  13. […] în care este prinsă Biblioteca Națională a României. (Detalii în postul și comentariile din Petiția “Biblioteca Naționala a României caută casă“) Până acum ceva vreme se credea că pentru a termina “noua” clădire și a […]

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: