Prima erată românească

Am rămas datoare cu o informaţie:

În „Tiparul românesc la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea” (Muzeul Brăilei şi Editura Istros, Brăila, 1998, p. 29), Doru Bădără scrie:

Aşa a procedat Mitropolitul Dosoftei care în notiţa ce precede erata „Psaltirei slavo-române”, apărute la Iaşi, în 1680, prima erată din istoria editurii româneşti, declara: „am îndireptatu bogatele cuvinte ce să află schimbate într-această carte , carile rumăniia nu să potriveşte cu sirbiia, pentru căci s-au tălmăcit de pre izvodulu lui S-tii Ieronim, carile-i eliniaşte, şi lătiniaşte şi evreiaşte.

În acest fel, apariţia primei erate româneşti este mutată cu opt ani mai devreme faţă de 1688, data indicată de Dan  Simonescu şi Gheorghe Buluţă în „Pagini din istoria cărţii româneşti” (Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1981, p. 60), care o plasau în „Biblia de la Bucureşti”:

Editorii au anexat cărţii şi o „errata”, prima consemnată în istoria tiparului românesc, cu scopul de a realiza pe deplin exigenţele unei versiuni cât mai corecte.

Un răspuns

  1. […] Categorisit la tipar | Etichete: istorie Foarte interesantul blog colaborativ ProLibro scrie despre Prima erată românească: Mitropolitul Dosoftei … în notiţa ce precede erata “Psaltirei slavo-române”, apărute […]

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: