Conferinta Nationala a ANBPR de la Lacu Rosu

N-am vazut sa fi scris nimeni ca in zilele de 29-30-31 oct. a.c., la Lacu Rosu (Harghita), si-a desfasurat lucrarile cea de-a XX-a Conferinta Nationala a Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania…

Despre ceea ce am prezentat acolo am scris cateva randuri  aici si am pus video + foto, sa va introduc in atmosfera…

Reclame

Buletin informativ filiala Brasov a ANBPR

Numărul 9 al buletinului informativ al filialei Braşov a ANBPR este disponibil la adresa : http://81.18.94.103/anbpr/ANBPR-nr09-2009.pdf

Din cuprins:

JURNAL CULTURAL:
Conferiţa IFLA Milano 2009, Ruxandra Nazare

MERIDIANE BIBLIOLOGICE:
Biblioteca Naţională a Germaniei între salvgardarea memoriei naţiunii şi internaţionalizare, Vera Oşoianu

REPERTOARUL BIBLIOTECILOR:
Biblioteca Publică din Comuna Măieruş, Adele Turk

PARTENERII BIBLIOTECII:
Centrul pilot de voluntariat Braşov, Ruxandra Nazare

FORMARE PROFESIONALĂ:
Cultura numerică VIII – Arhiva HAL-SHS, Claudia Popescu

BIBLIONET:
Concluziile seminarului pentru dezvoltarea capacităţii organizaţionale a ANBPR

GALERIA DE PE SCARA:
Ana Giras – În lumina frunzei, Bianca Osnaga

MISCELLANEOUS:

  • ENTITLE, Alice Roman
  • Mars Express II, trad. Viorica Bica
  • Google / WWW – Bibliotecarul de referinţă – Utilizatorul / Internautul, Raluca Man

De ziua mondială a moștenirii audio-vizuale…din Serbia

Biblioteca Națională a Serbiei a postat cu ocazia zile internaționale UNESCO dedicată moștenirii audio-vizuale un film în care povestește despre colecția de 800 de plăci de gramofon și cum au fost ele salvate prin digitizare.

Rezultatul muncii lor poate fi accesat la digital.nb.rs .

Știe cineva să ne dea o descriere a colecției audio-video a bibliotecii noastre naționale?

Vicepreședintele Biden aduce (și) BCUB-ul în atenția presei

Vicepreședintele american Joseph R. Biden Jr  a ținut ieri un discurs la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I ” din București.  Reconstrucția bibliotecii după evenimentele din decembrie 1989 a fost folosită ca exemplu simbolic pentru renașterea democratică a României. Mai multe informații găsiți pe pagina BCUB, în presa locală și internațională.

Nu știu cum se face dar observ că, foarte des,  aflăm sau ne reamintim de simbolurile noastre prin discursurile străinilor.  Ce frumos e să ai oameni care știu să scrie discursuri…și o ambasadă americană care se interesează de bibliotecile din România!

Pentru cei care au uitat cum arăta biblioteca în 1989, cum s-a reușit reconstrucția ei și ce întrebări mai rămân încă fără răspuns în scumpa noastră democrație:

Este lectura o alternativă viabilă?

Mai este necesară lectura în zilele noastre? Atâta timp cât o cultură literară bogată şi un vocabular bogat şi nuanţat reprezintă valori sociale, răspunsul este afirmativ. Încă de la apariţia internetului s-au ridicat voci care au decretat sfârşitul lecturii. Însă atâta timp cât este numai o problemă de suport, opoziţia nu există. Este mai mult o opţiune de confort şi accesibilitate. Există deja pe internet numeroase biblioteci digitale.
Problemele legate de televizor şi calculator vizează cât timp şi în ce scopuri sunt utilizate. Aceste întrebări este firesc să ni le punem şi în legătură cu cărţile. O lectură excesivă şi prost direcţionată poate duce şi ea la sedentarism, dificultăţi de adaptare, tulburări de vedere etc.

Mama – Cartoon Network, Tata – Internet. Problemele încep când copiii, de cea mai fragedă vârstă, sunt uitaţi în faţa televizorului sau la tastatura calculatorului. Nu cred că există părinţi care de bunăvoie şi-ar lăsa copiii nesupravegheaţi într-un mediu necunoscut şi cu persoane necunoscute. Dar când îi abandonează în faţa monitorului, asta fac!

Ce avantaje prezintă lectura? Nu dezvoltă o asemenea dependenţă, nu generează câmp electromagnetic, nu afectează în aceeaşi măsură aparatul vizual. Lectura (de calitate) dezvoltă vocabularul, lărgeşte aria subiectelor accesibile, stimulând comunicarea. Este facilitată prin lectură, transmiterea valorilor de la o generaţie la alta, spre deosebire de internet şi televiziune, care au ca spaţiu predilect cotidianul. Lectura stimulează gândirea şi dezvoltă imaginaţia. Acţionând prin cuvânt, ea presupune un efort de reprezentare. Citind, configurăm spaţii şi împrejurări, construim imagini într-un mod personal. Televiziunea şi jocul pe calculator scutesc utilizatorul de o parte a acestui efort. Iar omul, prin natura sa, alege calea minimului efort. Cu cât vârsta este mai fragedă, cu atât seducţia exercitată este mai mare. În povestea citită, copilul poate cel mult să se identifice cu un personaj, în joc el este personajul dorit, poate să reia totul de la început, să schimbe deznodământul. De aceea am convingerea că un copil prea familiarizat cu televizorul şi calculatorul înainte de a învăţa să citească, are puţine şanse de a deveni cititor pasionat, pentru că este obişnuit să-şi obţină satisfacţiile pe căi mai uşoare.
Nici aici nu se poate trage o linie de demarcaţie strictă. Lucrurile nu sunt albe sau negre. Aşa cum există cărţi de duzină şi cărţi dăunătoare, aşa există şi jocuri care stimulează creativitatea şi inteligenţa şi dezvoltă abilităţi de adaptare. Totul stă în măsură şi selecţie.

Cum atragem copiii spre lectură? În primul rând copilului trebuie să i se citească poveşti. În jurul lecturii trebuie creată o atmosferă plăcută. Trebuie să ne asigurăm că ascultătorul nostru înţelege şi participă. Copilul trebuie solicitat să-şi exprime părerea, să anticipeze, să configureze finaluri posibile. Este esenţială depistarea precoce şi tatarea defectelor de vedere şi a deficienţelor de orice fel. Fără transformarea actului citirii într-un automatism, nu se poate ajunge la lectură. Textele trebuie să fie adecvate capacităţii de înţelegere şi înclinaţiilor manifestate de copil. Este adevărat că poveştile sunt nemuritoare, dar generaţiile se schimbă şi au alte centre de interes. Exemplul personal al părinţilor şi un mediu adecvat ajută mult. Experienţa personală şi profesională îmi spune, însă, că trebuie să existe şi o predispoziţie lăuntrică.

Încercăm să protejăm un mod de a fi şi valorile în spiritul cărora am trăit. Dar, după cum am spus, lumea este într-o schimbare accelerată, iar direcţia este greu de prevăzut.

Concursul de participare comunitară septembrie-octombrie 2009

Pe biblionet.ro au fost publicate propunerile pentru ediția septembrie-octombrie a Concursului de Participare comunitare de la IREX. Lista celor 10 proiecte, asa cum apare ea pe Biblionet este:

  • Biblioteca – susținătoare a creativității tinerilor, proiect propus de Biblioteca Județeană „Ionita Scipione Badescu” Salaj, Zalau, judet Salaj;
  • Cautatorii de comori, proiect propus de Biblioteca, Biblioteca Comunala Simian, Simian, Judet Bihor;
  • CIE: Centru de informare si educare – Cu noi si pentru noi, proiect propus de Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”, Baia Mare, judet Maramures;
  • Comunicarea interetnica – de la multiculturalism la interculturalism, proiect propus de Centrul de Documentare si Informare al Scolii „Gheorghe Sincai” Floresti, Floresti, judet Cluj;
  • Fumatul  – intre placere si chin, proiect propus de Biblioteca Casei Corpului Didactic Alba, Alba Iulia, Judet Alba;
  • Informatia – baza cunoasterii in biblioteca publica, proiect propus de Biblioteca Comunala „Mihai Eminescu”, Tatarastii de Jos, judet Teleorman;
  • O noua provocare – Biblioteca Virtuala Comunala Scaesti, proiect propus de Biblioteca Comunala Sacesti, Scaesti, judet Dolj;
  • Prin Univers via Biblioteca, proiect propus de Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”, Baia Mare, judet Maramures;
  • Rolul bibliotecii in cresterea interesului pentru matematica si informatica a elevilor din ani terminali, proiect propus de Biblioteca Centrala Universitara „Lucian Blaga” Cluj-Napoca – Biblioteca Facultatii de Matematica si Informatica, Cluj-Napoca, judet Cluj;
  • Scoala – pasaport spre comunitate, proiect propus de Biblioteca Scolii cu clasele I-VIII Nr.11 Oradea, judet Bihor.

Câte 2 proiecte din Bihor, Cluj si Maramureș. Impresionant. La fel de impresionantă este marea varietate de tiputi de biblioteci care au trimis propuneri. Mi se pare însă că lecțiile care puteau fi învățate din edițiile precedente ale acestui proiect nu au fost bine înțelese.

Pe 23 octombrie vor fi anuntate proiectele finaliste si apoi, pe 6 noiembrie castigatorul editiei. Daca doriti sa discutam despre aceste proiecte sau despre concurs în general știți unde mă găsiți 🙂

Un nou sediu pentru biblioteca publică „Maramureş” din Chişinău

În data de 5 octombrie a.c. a fost inaugurat noul sediu al filialei „Maramureş” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău.
Am participat cu bucurie şi emoţie la eveniment.
imagini deschidere

La inaugurare au participat, alături de un public numeros, mari personalităţi din Chişinău: Acad. Mihai Cimpoi, Acad. Nicolae Dabija, scriitorii Vlad Pohilă, Iurie Colesnic, celebrul călător printre românii din jurul României, prof. univ. dr. Vasile Şoimaru, primarul Sectorului Centru Chişinău, Vladimir Şarban, unde este situată filiala, formidabila doamnă Lidia Kulikovski, directorul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi mulţi alţii.

Filiala „Maramureş” ocupă patru încăperi şi un hol generos în incinta unui Centru pentru familie. Are un aer primitor, lucrurile sunt aşezate cu gust, spaţiul este folosit cu maxim de eficienţă. Mai mult, clădirea are grădină protejată, loc de joacă amenajat pentru copii.
interior sectia pentru copii
Mobilierul secţiei pentru copii a fost realizat de tâmplarul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Printre numeroasele acţiuni prilejuite de Ziua profesională a bibliotecarilor, care în Republica Moldova se sărbătoreşte la 5 octombrie.s-au numărat şi duplexul profesional Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”: biblioteci inovative, lansările de carte: Iurie Colesnic – „O călăuză veşnică a ţărănimii”, Teodor Ardelean – „Limba română şi cultivarea ei în preocupările Astrei”;
– lansarea revistei „Familia română”, nr. 2-3/2009.

Pe tot parcursul şederii noastre la Chişinău ne-am bucurat de o ospitalitate fără cusur.

M-a impresionat în mod deosebit profesionalismul bibliotecarilor din Republica Moldova, deschiderea spre dialog, agenda extraordinar de bogată de acţiuni şi apariţii editoriale a Biliotecii Municipale şi a celor 33 de filiale ale sale. Şi mai presus de toate, prestigiul de care se bucură bibliotecile şi bibliotecarii acolo, vizibil în toate manifestările la care am luat parte.

Mi-am explicat acest lucru prin calitatea muncii lor, dar şi prin faptul că acolo a existat învăţământ superior biblioteconomic non-stop, de calitate. Mai mult, bibliotecile basarabene şi-au câştigat un mare prestigiu pentru că au răspuns prompt dezideratelor sociale ale momentului istoric şi au fost în primele rânduri ale bătăliei pentru limba română, care s-a dat şi încă se mai dă acolo.

Mai vreau să menţionez că nu am întâmpinat niciun fel de dificultăţi la trecerea peste graniţă a donaţiei de cărţi româneşti.