Un nou sediu pentru biblioteca publică „Maramureş” din Chişinău

În data de 5 octombrie a.c. a fost inaugurat noul sediu al filialei „Maramureş” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău.
Am participat cu bucurie şi emoţie la eveniment.
imagini deschidere

La inaugurare au participat, alături de un public numeros, mari personalităţi din Chişinău: Acad. Mihai Cimpoi, Acad. Nicolae Dabija, scriitorii Vlad Pohilă, Iurie Colesnic, celebrul călător printre românii din jurul României, prof. univ. dr. Vasile Şoimaru, primarul Sectorului Centru Chişinău, Vladimir Şarban, unde este situată filiala, formidabila doamnă Lidia Kulikovski, directorul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi mulţi alţii.

Filiala „Maramureş” ocupă patru încăperi şi un hol generos în incinta unui Centru pentru familie. Are un aer primitor, lucrurile sunt aşezate cu gust, spaţiul este folosit cu maxim de eficienţă. Mai mult, clădirea are grădină protejată, loc de joacă amenajat pentru copii.
interior sectia pentru copii
Mobilierul secţiei pentru copii a fost realizat de tâmplarul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Printre numeroasele acţiuni prilejuite de Ziua profesională a bibliotecarilor, care în Republica Moldova se sărbătoreşte la 5 octombrie.s-au numărat şi duplexul profesional Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”: biblioteci inovative, lansările de carte: Iurie Colesnic – „O călăuză veşnică a ţărănimii”, Teodor Ardelean – „Limba română şi cultivarea ei în preocupările Astrei”;
– lansarea revistei „Familia română”, nr. 2-3/2009.

Pe tot parcursul şederii noastre la Chişinău ne-am bucurat de o ospitalitate fără cusur.

M-a impresionat în mod deosebit profesionalismul bibliotecarilor din Republica Moldova, deschiderea spre dialog, agenda extraordinar de bogată de acţiuni şi apariţii editoriale a Biliotecii Municipale şi a celor 33 de filiale ale sale. Şi mai presus de toate, prestigiul de care se bucură bibliotecile şi bibliotecarii acolo, vizibil în toate manifestările la care am luat parte.

Mi-am explicat acest lucru prin calitatea muncii lor, dar şi prin faptul că acolo a existat învăţământ superior biblioteconomic non-stop, de calitate. Mai mult, bibliotecile basarabene şi-au câştigat un mare prestigiu pentru că au răspuns prompt dezideratelor sociale ale momentului istoric şi au fost în primele rânduri ale bătăliei pentru limba română, care s-a dat şi încă se mai dă acolo.

Mai vreau să menţionez că nu am întâmpinat niciun fel de dificultăţi la trecerea peste graniţă a donaţiei de cărţi româneşti.

Anunțuri

2 Răspunsuri

  1. 🙂 Sa le fie de bine si de folos!
    Foarte interesant faptul ca biblioteca e intr-un „centru pentru familie”. Ce mai ofera acel centru pe langa biblioteca? Exista calculatoare si internet in biblioteca sau in centru?

    • Există!
      Mi s-a părut o „potriveală” fericită o biblioteca intr-un centrul pentru familie. Ştiu sigur că exista psihologi, pentru că s-a menţionat că prezenţa acestora poate fi un binevenit suport în activitatea bibliotecarilor.

      Însăşi faptul că în clădire vin părinţi şi copii împreună este un câştig. Ei pot trece împreună şi pe la bibliotecă, dacă tot sunt acolo…

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: