Tristetea bibliotecilor

In ultimele 2 saptamani de cateva ori din surse diferite, de la persoane dedicate profesiei,  am auzit ideea ” astept sa ma anunte ca imi  reduce postul”.

Din alte surse, ” trebuie sa fac ce mi se spune, si asa mi se cere raport saptamanal. Cum sa am curajul sa propun eu activitati sau dezvoltare de servicii.”

Orice argumente sau incurajari, orice incercari de a mobiliza initiativa persoanei pentru a o scoate din pana de groaza prin care trece sunt fara succes . Spectrul reducerilor de posturi pluteste si se insinueaza in tot ce am vrea noi sa insemne dezvoltare a bibliotecilor.

Ce este mai trist e ca aceasta   spaima e molipsitoare , transmitandu-se chiar in zone care ar trebui sa fie motorul  si sprijinul micilor biblioteci.

Si asa in loc sa luptam sa impunem valorile in care credem , stam si asteptam fulgerul politic  sau economic sa ne loveasca.

Ma asteptam ca reusita Bihorului in Biblionet seria I sa fie o posibilitate pentru toate putinele biblioteci functionale din judet sa profite si sa se dezvolte, sa iasa un pic in fata comunitatilor lor si sa arate ca pot fi importante chiar in perioada de criza.Din pacate politicul primeaza si aici, daca nu e initiativa lor nu e valabil ce s-a intamplat.Una din bibliotecarele din proiect a fost pusa la punct , cand incerca sa impartaseasca bucuria cu cei care de fapt o platesc:” ce te lauzi, ce asa mare lucru s-a intamplat, uite ai si tu niste calculatoare”.

Avem talentul, ca natiune, sa ucidem pe cei care lucreaza cu drag  , fara sa ceara foarte multe.

Sunt trista, dar o sa-mi treaca   si maine voi incerca din nou sa schimb un pic lucrurile.

Europa Liberă aici!

La iniţitiva Institutului Român de Istorie Recentă, s-a pornit „în căutarea a 100.000 de români care nu acceptă ca o parte din ei să fie în altă parte…. 100.000 de români care ştiu că arhivele Europa Liberă reprezintă arhivele trecutului acestui popor.”

Trimiţând un SMS la 8820 donezi 2 euro pentru ca arhivele Europa Libera să fie accesibile şi în România! Merită!