Patrimoniul naţional românesc în portalul manuscriselor europene prin REDISCOVER – workshop şi expoziţie

Biblioteca Naţională a României organizează vineri, 9 iulie 2010, începând cu ora 10.00, workshopul Patrimoniul naţional românesc în portalul manuscriselor europene prin REDISCOVER, dedicat proiectului REDISCOVER(Reunion of Dispersed Content: Virtual Evaluation and Reconstruction).

Proiectul REDISCOVER, finanţat în cadrul programului de cooperare europeană, Culture Program 2007 – 2013, este coordonat de Biblioteca Naţională a Cehiei, având ca parteneri Biblioteca Naţională a Poloniei, Biblioteca Naţională a Lituaniei şi Biblioteca Naţională a României.

Scopul acestui proiect internaţional este să reconstruiască într-un mediu virtual, pe platforma Manuscriptorium.com, colecţii de cărţi şi manuscrise europene, din Evul Mediu târziu şi epoca modernă timpurie, în special din timpul Războiului de 30 de ani (1618 – 1648).

Cu acest prilej, va fi vernisată o expoziţie în care vor fi prezentate fotocopii ale documentelor digitizate în cadrul proiectului, din colecţiile celor patru biblioteci partenere.

Evenimentul va avea loc la sediul Colecţiilor Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României, str. Biserica Amzei, nr 5-7, Bucureşti (intrarea prin bd. Dacia, nr. 10-12).

4 Răspunsuri

  1. La EuropeanaLocal doamna Adriana Dumitran, in cadrul prezentarii Valorificarea colecţiilor de publicaţii ale BNR, prin digitizare, în cadrul proiectelor internaţionale, ne-a dat detalii despre implicarea BNR in REDISCOVER si a anuntat evenimentul de la Bucuresti. Prezentarea doamnei Dumitran s-a diferentiat de celelalte prezentari de la Cluj deoarece, departe de (si undeva mult peste) munca grea de destelenire a proiectelor digitale din Romania, ne-a arata ce placeri profesionale poti avea implicandu-te in asemenea proiecte.

  2. Frumoasa prezentarea doamnei Dumitran. Am, totusi, niste nelamuriri, din cauza ca, marturisesc, nu prea stiu ce valori bibliofile adaposteste Biblioteca Nationala a Romaniei. Titlul proiectului este Patrimoniul naţional românesc în portalul manuscriselor europene, dar lucrarile selectate din perioada de timp 1477 – 1620 sint doar carti straine (zona geografică – Europa). Exista 306 carti scrise in diverse locuri ale Europei intre 1477 si 1620, in care sint mentionati intr-un fel sau altul, romanii? Asta ar fi, realmente, o descoperire uriasa pentru cultura romana. Dintr-un alt punct de vedere, denumirea proiectului m-a facut sa cred ca scopul sau ar fi valorizarea cartilor noastre, scrise de autori din spatiul intra si extra-carpatic, sau straini aflati in trecere pe aici (importanta cultural-politica a Tarilor Romane pentru spatiul ortodox, dupa caderea Bizantului, nu mai are nevoie de nici o afirmare, dar pe la noi au trecut si destui adepti ai Reformei religioase) in limba slavona, greaca si latina – acestea fiind limbile de cultura ale epocii in spatiul romanesc. Nu avem (nu exista la BNR) pentru aceasta perioada nici un Manuscris romanesc? As fi recunoscatoare colegilor care participa astazi la BNR daca ne vor oferi detalii.

  3. Pentru o prezentare sumară a valorilor bibliofile din colecţiile Bibliotecii Naţionale a României puteti accesa http://www.bibnat.ro/Colectii-speciale-s67-ro.htm . Evident, în aceste scurte prezentări nu se poate prinde diversitatea şi întreaga bogăţie a colecţiilor deţinute de Biblioteca Naţională. Prin proiectul REDISCOVER utilizatorii vor putea consulta on line o parte din aceste valori bibliofile.
    Pe platforma http://www.manuscriptorium.com, creată de Biblioteca Naţională a Cehiei, coordonatorul acestui proiect, vor putea fi consultate toate cărţile selectate de noi, precum şi celelalte documente, contribuţia celorlalţi parteneri la proiect. Pe această platformă se poate consulta şi colecţia de carte veche românească (sec. XVI, XVII, XVIII) deţinută de Biblioteca Naţională – rezultat al altui proiect organizat de aceeaşi Bibliotecă Naţională a Cehiei – ENRICH.
    Scopul proiectului REDISCOVER este să adune, să reconstruiască virtual şi să facă accesibile colecţiile dispersate în Evul Mediu târziu şi epoca modernă timpurie, în special în timpul Războiului de 30 de ani (1618 – 1648), perioadă în care s-au produs mari distrugeri în spaţiul germanic si ceeace este cunoscut azi ca Europa Centrală. Prin contribuţiile fiecărui participant se recrează o părticică din universul cultural european medieval.
    Selecţia noastră a urmărit două direcţii: ilustrarea principalelor teme şi subiecte ce s-au impus în cultura europeană a timpului şi sublinierea unei relaţii ambivalente între Europa medievală şi Ţările Române, cum au fost percepuţi românii şi spaţiile geografice locuite de ei, în special din perspectiva autorilor medievali. În secolele XIX şi XX cărţile relatând informaţii despre români au fost colecţionate cu pasiune de istoricii şi cărturarii români ce au găsit în ele argumente istorice pentru afirmarea aspiraţiilor naţionale româneşti.
    În acest moment nu mai sunt o descoperire uriaşă pentru cultura română. Sunt cunoscute, fragmentele relative la români au fost publicate (vezi cunoscuta serie „Călători străini despre tările române” între altele).
    Scopul nostru a fost sa le readucem in atentia publicului larg şi a cercetătorilor.
    La finalul proiectului, sfârşitul acestui an, utilizatorii le vor putea accesa pe platforma manuscriptorium.com.

  4. Va multumesc pentru raspuns. Dincolo de chestiunile generale, ne-ati putea spune cum s-a procedat in mod concret ca „să adune, să reconstruiască virtual şi să facă accesibile colecţiile dispersate”? Biblioteca Nationala a Cehiei a venit cu un (niste) catalog al unei biblioteci celebre (asa cum am avut si noi mai tirziu pe cea a stolnicului Cantacuzino sau a Mavrocordatilor) despre care se stie ca s-a pierdut in acea epoca si ati zis „hai sa vedem ce are fiecare dintre noi din cartile astea”? Ne-ati putea enumera principalele”teme si subiecte ce s-au impus în cultura europeană a timpulu” selectate de dv.? Pentru relatia ambivalenta intre Europa medievală şi Ţările Române, prima dimensiune este ilustrarea modului „cum au fost percepuţi românii şi spaţiile geografice locuite de ei, în special din perspectiva autorilor medievali”, calatori straini, inteleg. Dar cea de a doua, necesara inchiderii cercului, care este? Bibliotecile partenere vin cu carti romanesti ajunse la ele sau in care autorii nostri de secol XVI – XVII scriu despre Cehia, Polonia, Lituania? Imi ingadui sa intreb toate astea pentru ca experienta dv. dobindeste valoare prin cunoastere si impartasire.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: