Cercetare VideoArt

Proiectul de cercetarea Public 2.0 face parte dintr-un proiect complex cu numele Culture Vortex. Acest proiect este dezvoltat în Olanda de mai multe instituţii şi muzee, care doresc să cerceteze reacţiile şi nevoile utilizatorilor de patrimoniu cultural publicat online.

O primă etapă a acestui proiect a fost realizat de NIMk (Institutul Olandez MediaArt).  Din nevoia dezvoltării unui nou catalog online o cercetare de trei luni de zile a fost iniţiată pentru a răspunde la câteva întrebări legate de colecţiile de artă şi noi media întreţinute de NIMk :

1. Care este modul de accesare a colecţiei institutului şi care sunt nevoile utilizatorilor?

2. Există o nevoie de participare activă a utilizatorilor? Şi cum poate fi aceasta realizată într-unmod semnificativ?

3. Ce alte iniţiative online de succes ar putea fi utilizate ca exemple?

4. Cum poate NIMk genera venituri din colecţia sa?

În raportul final al acestei cercetari cititorul va găsi: o privire de ansamblu a metodologiilor folosite de-a lungul procesului pentru a răspunde la aceste întrebări, o abordare a situaţiei reale în ceea ce priveşte nevoile de comunicare online pentru diferite grupuri ţintă, precum şi diverse recomandări.

Pentru cei interesati raportul (în limba engleză) împreună cu câteva vidoclipuri (realizate in timpul cercetării) pot fi găsite pe blogul proiectului http://networkcultures.org/wpmu/culturevortex/

Reclame

Digital Humanities

O viziune asupra ceea ce înseamnă Digital Humanities [umanioare digitale]

Europa Liberă aici!


La iniţitiva Institutului Român de Istorie Recentă, s-a pornit „în căutarea a 100.000 de români care nu acceptă ca o parte din ei să fie în altă parte…. 100.000 de români care ştiu că arhivele Europa Liberă reprezintă arhivele trecutului acestui popor.”

Trimiţând un SMS la 8820 donezi 2 euro pentru ca arhivele Europa Libera să fie accesibile şi în România! Merită!

Angela Repanovici redivivus

De pe site-ul comunității Kosson aflu că doamna Angela Repanovici este autoarea unei teze de doctorat cu o temă care ne interesează: Strategii de marketing pentru promovarea si vizibilitatea producției științifice a universității prin depozite digitale.

Teza mi se pare o lucrare importanta pentru mai multe motive. Unul, pentru că abordează subiecte actuale ocolite sau tratate succint, insuficient, cred, in bibliografia românească de specialitate: marketingul cercetării, accesul deschis, depozitele digitale sau scientometria (este uimitoare facilitatea cu care se misca autoarea in aria scientometriei). Este o sincronizare tematică, un aer proaspăt în biblioteconomia românească. Doi, pentru că include o cercetare practică privind comportamentul mediului universitar vis/a/vis de depozitele digitale. Zona conservatoare a fost identificată ca aparținând cercetătorilor înșiși, reticenți în a/și publica studiile în acces deschis. Aceștia par să nu înțeleagă că ei înșiși, fiind cei mai mari consumatori de informație științifică, sunt și cei mai mari beneficiari ai ridicării restricțiilor de acces, economice și juridice la informație. Trei, pentru că are o finalitate care depășește scrierea tezei și anume constituirea unui astfel de depozit digital bazat, exemplară consecvență!, pe soft liber și anume DSpace.

Maşina expresso de (Euro)cărţi via Google Books

Ideea nu e nouă şi afaceri de acest gen au apărut deja pe piaţă. Cărţile aflate în domeniul public scanate de către Google sunt accesibile online în Statele Unite. Cei care nu pot să le citească online şi vor să ţină în mână o carte din hârtie pot să îşi tipărească singuri cartea. În afara de preţul maşinăriei prezentate costul (pe piaţa americană) pentru astfel de cărţi este de 1 dolar pentru 100 de pagini printate.

Acest film are jn mod clar aerul unei reclame însă e o reclamă din care putem vedea cum un manager de la Google Books pomeneşte de biblioteci şi cum pot ele beneficia de pe urma proiectului Google. Şi aici ca mai peste tot atunci când e vorba de bani poveştile sunt mai complicate, interesele mai ascuţite şi strategiile bine puse la punct. Oricum, până una alta Europa se grăbeşte să nu piardă trenul digitizării în partenerian privat-public. Viviane Reding, Comisarul European pentru Societatea Informaţională şi Media împreună cu Charlie McCreevy, Comisarul European pentru Piaţa Internă şi Servicii au declarat la începutul lui septembrie jn timpul discuţiilor cu cei de la Google (dar nu numai):

„Europa se află în faţă unei încercări serioase din punct de vedere cultural şi economic: numai 1% din căţile din Bibliotecile Naţionale din Europa au fost digitizate până acum şi asta face să avem o sarcină dificilă de rezolvat dar, în acelaşi timp ne deschide noi oportunităţi culturale şi de piaţă. O înţelegere mai bună a intereselor implicate poate ajuta Comisia să definească o adevărată soluţie Europeană care să fie în interesul consumatorilor europeni. Noi credem că astfel de soluţii europene ar trebui să aducă o gură de aer proaspăt peste această problemă şi ar putea să dea fiecărui cetăţean conectat la internet acces la milioane de cărţi care astăzi stau ascunse pe rafturi prăfuite. ”

După acceptarea nevoii de parteneri privaţi în procesul de digitizare Comisarii vorbesc şi de dreptul de autor.

„Este cadrul european al drepturilor de autor suficient de modern când vine vorba de digitizarea lucrărilor „orfane” şi a celor care nu se mai tipăresc? Aceste cărţi constituie o mare majoritate în colecţiile bibliotecilor europene (aproximativ 90%). Noi credem că aceste cărţi trebuie recuperate şi făcute să trăiască din nou.”
[sursa in engleza; mai multe despre această declaraţie pe Kosson]

Una dintre obiecţiile mele este că, în acest discurs şi în piaţa digitală, Google nu are concurenţă ceea ce dă naştere unui monopol de toată frumuseţea. Dar ce mai contează un monopol când e vorba de salvarea culturii europene?

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Blogul de politici publice europene al celor de la Google

google-eu

La începutul lui februarie echipa celor de la Google au pornint blogul European Public Policy. Ideea blogului este să ofere transparență pozițiilor și măsurilor pe care le iau cei de la Google față de politicile legate de organizarea și transmiterea informație la nivel european.   Comunicarea  cu cei care fac aceste politici  dar și cu utilizatorii este în fruntea listei dorințelor celor care scriu pe acest blog.

De pe blog aflăm că  Google are o echipă care se ocupă cu astfel de politicile și are întălniri la Bruxelles și prin Europa pentru a discuta cu cei de care depind aceste politici despre internet și rolul lui în sociatetea modernă. Pe blog vor fi postări despre beneficiile internetului și a standardelor libere,  a libertății de exprimare, despre inovații și  concurență, informarea și  libertatea de alegere a utilizatorului plus teme importante  legare de drepturile de autor, broadband, informatii private s.a.

În încercările noastre de a ne imagina  cum va arăta biblioteca viitorului nu putem să facem abstracție de acest actor important de pe piața informației. Pentru francofoni o veste bună: parte din postări au și varianta în franceză.