Europeana Local in Romania

Această prezentare a doamnei Stanca de la Biblioteca Județeana Cluj merită cunoscută deoarece face o foarte bună trecere prin proiectele și documentele legate de digitizarea din România.

Reclame

Proiectul Bulbul

Biblioteca Națională a Serbiei BNS are un proiect de mai lungă durată de  digitalizare a plăcilor de gramofon din colecția ei. Parte din  cele peste 1500 de plăci din colecție formează  o subcolecție specială cu înregistrări din muzica bosniacă Bulbul, colecție care are acum un site dedicat. Interesantă povestea acestei colecții a BNS obținută prin achiziție  dar și prin donații din partea publicului. În descrierea ei se vorbește despre cum călătoreau artiștii de diferite etnii în această  zonă a Balcanilor ca să iși facă cunoscută muzica la sfărșitul secolului 19, inceputul secolului 20.

Un exemplu (se poate să dureze un pic până se încarcă):

Milan Tomic (Milance) din Belgrad, împreună cu orchestra: „Ah, moj doro”  (1926)

Să observăm și să luăm aminte la gestul  frumos al BNS de a digitiza întreaga colecție de plăci, de a identifica această subcolecție și de a prezenta apoi un proiect/site special pentru Bosnia Hertzegovina. Sunt multe aminitiri dureroase în Balcani care nu pot fi reparate decât în timp iar gesturi calde ca acesta nu pot decât să ajute.

International Master in Digital Library Learning

Deoarece se apropie termenul limită pentru înscrire, doamna Câmpeanu ne reaminteşte de existenţa programului de master  International Master in Digital Library Learning.
Este un program de 2 ani, din câte ştiu eu unic în felul lui,  susţinut de Erasmus şi organizat de trei universităţi europene din Oslo, Parma şi Tallin.

Studenţii petrec câte un semestru la fiecare universitate luând cursuri de specialitate. În vacanţe au ocazia să lucreze la diferite firme sau instituţii de profil pentru a câştiga experienţă profesională.

Termenul limită pentru a trimite aplicaţiile este 15 aprilie, 2010.

Mai multe detalii găsiţi la http://dill.hio.no/

Daca sunteţi interesati, puteţi să o contactaţi direct pe  doamna profesoară Anna Maria Tammaro. Este o persoana foarte deschisă şi sunt convinsă că vă va răspunde.

Trimite o carte peste Prut

Liga Studenţilor Basarabeni din România a iniţiat un proiect de dotare a şcolilor rurale din Republica Moldova cu carte românească, intitulat „Trimite o carte peste Prut”.

Astăzi majoritatea bibliotecilor din satele Republicii Moldova nu dispun de un număr suficient de cărţi în limba română cu grafie latină, păstrându-le pe cele editate înainte de 1989. Deşi în ultimii 20 de ani peste Prut s-au editat cărţi în română, criza economică permanentă şi sărăcia, lipsa fondurilor suficiente de la buget nu au permis înlocuirea cărţilor vechi cu unele noi. Aceeaşi stare de lucruri priveşte şi bibliotecile şcolilor din zonele rurale.In acest context Liga Studentilor Basarabeni din Bucuresti isi doreste sa intieze aceeasi campanie si in Republica deviza “Cartea ta conteaza!”. Lansam un apel către toți cei care sunt dispuși să ne sprijine în desfășurarea acesteia prin: donarea propriu-zisa a cartilor, promovarea campaniei si strangerea efectiva a cartilor in Republica Moldova.

LSBB se angajează să asigure inventarierea, împachetarea şi transportul cărţilor.Campania are ca beneficiari bibliotecile și şcolile din zona rurala, inclusiv din regiunea transnistreană. Aceste biblioteci au fost selectate pe criteriul lipsei de cărţi în limba română şi a numărului de copii înscrişi. Sunt binevenite cărţi de literatură românească şi universală, poezie, enciclopedii, atlasuri, carte şcolară, precum și literatură istorică etc.

Contact:

contact: Alina Sclifos
Liga Studentilor Basarabeni Bucuresti
tel: 069304409 (Republica Moldova, Chisinau)
+40768882985 (Romania, Bucuresti)

http://www.facebook.com/home.php?#!/group.php?v=info&gid=223086554529

Despre arhitectura bibliotecilor

Mi-ar plăcea ca această emisiune realizată de bibliotecari pentru bibliotecari să fie tradusă şi în română. Emisiunea este produsă de echipa de la DOK, biblioteca despre care am mai vorbit pe Prolibro.

În cele 60 de minute ale emisiunii se discută în cea mai mare parte despre inovaţie şi idee în arhitectura bibliotecilor moderne. Emisiunea care se potriveşte foare bine la o  „televiziune a bibliotecii globale „ (Global Library Television)  începe cu câteva minute acordate  situaţiei grele a bibliotecilor din zona New Jersey cărora li se prefigurează reduceri drastice de buget.  Aat Vos, arhirectul care a făcut şi DOK-ul olandezilor este însă invitatul principal. El răspunde întrebărilor legate de arhitectura bibliotecilor prin prisma experienţei sale internaţionale şi explică foarte bine în ce constă munca lui. Îmi place mult ideea de a căuta „întrebarea din spatele întrebării” atunci când construieşti ceva şi îndemnul care se află de altfel şi pe pagina firmei de arhitectură   a lui Vos (www.aequo.eu):  „Să nu te opreşti niciodată din a pune întrebări!”

Având în vedere că bibliotecile de la noi au nevoie de arhitecţi care să cunoască bine ce inseamnă o bibliotecă în societate actuală, oare nu ar fi potrivit ca ABR-ul (şi ANBPR-ul, de ce nu) să înceapă discuţii cu facultatile de arhitectură de la noi pentru a invita arhitecţi ca domnul Vos să ţină seminării şi cursuri în România? Specialiştii se formează în timp şi dacă aşteptăm să ne interesăm de arhitecţi abia când o să avem bugete să ne permitem  să şi construim o să continuăm să repetăm greşeli pe propria noastră barbă/bibliotecă.

Despre activism civic în Orheiul lui Paul Goma

S-a mai spus că bibliotecile din Republica Moldova îşi fac treaba bine şi îşi servesc comunitatea. Iată mai jos un program organizat la biblioteca din oraşul Orhei de către Hyde Park, un ONG care luptă pentru respectarea principiile liberei exprimări şi a accesului liber la informaţie în Republica Moldova. Pornind de la scrierile şi experienţele de viaţa ale lui Paul Goma, sub îndemnul lui Oleg Brega, o voce cunoscută peste Prut (şi nu numai), tinerii din Orhei încep să se gândescă la activism civic.

Indiferent de părerile personale şi politice pe care astfel de discuţii le pot trezi vă rog să ascultaţi un pic ce spun tinerii. Gândiţi-vă cum, prin bibliotecile noastre putem si trebuie să ii susţinem să înveţe să îşi exprime ideile liber, să se asculte şi să discute subiecte importante pentru formarea lor. Nu de alta dar nu sunt multe locuri/înstituţii unde pot şi sunt încurajaţi să facă asta.

De ziua mondială a moștenirii audio-vizuale…din Serbia

Biblioteca Națională a Serbiei a postat cu ocazia zile internaționale UNESCO dedicată moștenirii audio-vizuale un film în care povestește despre colecția de 800 de plăci de gramofon și cum au fost ele salvate prin digitizare.

Rezultatul muncii lor poate fi accesat la digital.nb.rs .

Știe cineva să ne dea o descriere a colecției audio-video a bibliotecii noastre naționale?