Sfinţi români şi cărţile lor

În ziua de 27 septembrie, conform calendarului ortodox, este pomenit Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu, mitropolitul Ţării Româneşti, cel care a dus arta tipografică românească pe culmi neatinse până la el. De numele lui se leagă perioada cea mai înfloritoare a activităţii tipografice medievale, tipărind sau supraveghind tipărirea a peste 60 de cărţi în limbile: greacă, română, slavonă şi chiar arabă, în Tipografia domnească din Bucureşti, la Snagov sau la Râmnic.

Pentru mine a fost o surpriză să-l întâlnesc în sinaxar, dar nu din motive legate de viaţa şi activitatea lui, ci pentru că, până atunci, învăţasem despre el şi citisem doar lucrări care se ocupau de cărturar, de locul şi rolul lui în cultura românească, care tratau demersul lui din punct de vedere strict cultural, lingvistic, al istoriei tiparului. Nu ştiu cum să spun mai bine altfel, sper că se înţelege.

Şi atunci am avut revelaţia că, dat fiind rolul covârşitor pe care cartea veche românească l-a avut în conservarea fiinţei naţionale, prin păstrarea credinţei creştine, alături de contribuţia la păstrarea unităţii lingvistice, este firesc ca în sinaxarele noastre să fie prezenţi sfinţi a căror viaţă este legată de istoria cărţii româneşti.

Şi iată câţiva dintre ei:
Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei, prăznuit la 30 august, care a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova (1640), la mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. Lui i se datorează celebra Cazanie sau Carte românească de învăţătură (1643), ce a avut o benefică răspândire şi în Transilvania.

Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, prăznuit la 22 decembrie. El a patronat o intensă activitate tipografică, fiind cunoscute aproximativ 50 de tipărituri pe care le-a îngrijit, cărţi liturgice, teologice, de apărare a ortodoxiei.

Sfântul Ierarh Dosoftei, prăznuit la 13 decembrie, care, ca Mitropolit al Moldovei, a tradus şi tipărit cărţile sfinte în limba română. Lui îi datorăm, printre altele, şi Psaltirea în versuri (1673), dovadă vie a resurselor poetice ale limbii române.

Îi adaug aici şi pe cuviosul Anastasie Dascălul (sec. al XV-lea), care era un strălucit caligraf, întemeietor al celebrei şcoli de caligrafi de la mănăstirea Moldoviţa, căruia i-a fost şi egumen, pe cuviosul Gavril Uric Scriitorul (sec. XIV-XV) de la mănăstirea Neamţ, unul dintre cei mai talentaţi caligrafi şi miniaturişti pe care i-am avut şi, totodată, unul dintre primii copişti de opere filocalice din ţara noastră, pe cuviosul Rafail Caligraful (sec. al XVIII-lea) de la mănăstirea Horezu, a cărui ascultare era cântarea în strană şi copierea scrierilor Sfinţilor Părinţi, dintre lucrările lui păstrându-se până în zilele noastre 15 manuscrise.

L-am lăsat la urmă pe sfântul Ioan Iacob de la Neamţ Hozevitul, care a avut şi ascultare de bibliotecar la mănăstirea Neamţ, prăznuit la 5 august.

Anunțuri

Carte – România – Europa

De pe www.bmms.ro (via blogul celor de la ABR Arges)

Simpozionul Internaţional Cartea – România – Europa, dedicat aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a denumirii oraşului Bucureşti este organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Biblioteca Centrală Universitară Carol I, sub înaltul patronaj al Academiei Române şi al Primăriei Municipiului Bucureşti.

Lucrările Simpozionului se desfăşoară în perioada 20-24 septembrie. Deschiderea festivă a Simpozionului va avea loc în 20 septembrie, orele 10, în aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I ; comunicările sunt susţinute în cadrul a patru secţiuni:

  1. Istoria şi civilizaţia cǎrţii;
  2. Biblioteconomie şi ştiinţele informării; Tema secţiunii : Bibliotecile şi societatea modernă.
  3. Europa şi Orientul; Tema secţiunii: Mituri şi ritualuri.
  4. Latinitatea orientală; Tema secţiunii: Cultură şi civilizaţie sud-est europeană

Ca o surpriză din partea Metropolitanei primele câteva sute de lucrări din DACOROMANICA – Biblioteca Digitală a României sunt disponibile la adresa http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/.

Maşina expresso de (Euro)cărţi via Google Books

Ideea nu e nouă şi afaceri de acest gen au apărut deja pe piaţă. Cărţile aflate în domeniul public scanate de către Google sunt accesibile online în Statele Unite. Cei care nu pot să le citească online şi vor să ţină în mână o carte din hârtie pot să îşi tipărească singuri cartea. În afara de preţul maşinăriei prezentate costul (pe piaţa americană) pentru astfel de cărţi este de 1 dolar pentru 100 de pagini printate.

Acest film are jn mod clar aerul unei reclame însă e o reclamă din care putem vedea cum un manager de la Google Books pomeneşte de biblioteci şi cum pot ele beneficia de pe urma proiectului Google. Şi aici ca mai peste tot atunci când e vorba de bani poveştile sunt mai complicate, interesele mai ascuţite şi strategiile bine puse la punct. Oricum, până una alta Europa se grăbeşte să nu piardă trenul digitizării în partenerian privat-public. Viviane Reding, Comisarul European pentru Societatea Informaţională şi Media împreună cu Charlie McCreevy, Comisarul European pentru Piaţa Internă şi Servicii au declarat la începutul lui septembrie jn timpul discuţiilor cu cei de la Google (dar nu numai):

„Europa se află în faţă unei încercări serioase din punct de vedere cultural şi economic: numai 1% din căţile din Bibliotecile Naţionale din Europa au fost digitizate până acum şi asta face să avem o sarcină dificilă de rezolvat dar, în acelaşi timp ne deschide noi oportunităţi culturale şi de piaţă. O înţelegere mai bună a intereselor implicate poate ajuta Comisia să definească o adevărată soluţie Europeană care să fie în interesul consumatorilor europeni. Noi credem că astfel de soluţii europene ar trebui să aducă o gură de aer proaspăt peste această problemă şi ar putea să dea fiecărui cetăţean conectat la internet acces la milioane de cărţi care astăzi stau ascunse pe rafturi prăfuite. ”

După acceptarea nevoii de parteneri privaţi în procesul de digitizare Comisarii vorbesc şi de dreptul de autor.

„Este cadrul european al drepturilor de autor suficient de modern când vine vorba de digitizarea lucrărilor „orfane” şi a celor care nu se mai tipăresc? Aceste cărţi constituie o mare majoritate în colecţiile bibliotecilor europene (aproximativ 90%). Noi credem că aceste cărţi trebuie recuperate şi făcute să trăiască din nou.”
[sursa in engleza; mai multe despre această declaraţie pe Kosson]

Una dintre obiecţiile mele este că, în acest discurs şi în piaţa digitală, Google nu are concurenţă ceea ce dă naştere unui monopol de toată frumuseţea. Dar ce mai contează un monopol când e vorba de salvarea culturii europene?

Geraldine Brooks despre bibliotecarii din Sarajevo

La Editura Leda, Bucureşti, a apărut în acest an volumul „Oamenii cărţii” semnat de scriitoarea australiană Geraldine Brooks (corespondent de presă pentru Wall Street Journal – zone de conflict Orientul Mijlociu, Somalia şi Bosnia).

În postfaţa cărţii, mulţumind celor care au ajutat-o să se documenteze, autoarea scrie despre bibliotecarii din Sarajevo, pe timp de război:

„Bibliotecarii din Sarajevo sunt o specie foarte diferită. Unul dintre ei a fost Aida Buturović, care a fost omorâtă de o grenadă pe când încerca să salveze cărţi din biblioteca în flăcări. Alţii, precum Kemal Bakarsić, şi-au asumat riscuri enorme în fiecare noapte ca să evacueze colecţiile în condiţii atât de periculoase. Enver Imamović, după cum am spus mai sus, a salvat hagada într-o perioadă de bombardamente intense. Le sunt recunoscătoare ambilor pentru că mi-au povestit experienţa lor. De asemenea, le mulţumesc lui Sanja Baranac, Jacob Finci, Mirsada Muskić, Denana Buturović, Bernard Septimus, Bezalel Narkiss şi lui B. Nezirović pentru tot ajutorul pe care mi l-au acordat.” (p. 493-494)

Detalii reale în legătură cu salvarea superbului manuscris evreiesc (sec. XIV), Hagada din Sarajevo, în jurul căruia gravitează acţiunea romanului, sunt date tot în postfaţă:

„Numai după război am aflat că un bibliotecar musulman, Enver Imamović, salvase codexul în timpul bombardamentelor şi îl ascunsese într-un seif al unei bănci.” (p. 491)

Prima erată românească

Am rămas datoare cu o informaţie:

În „Tiparul românesc la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea” (Muzeul Brăilei şi Editura Istros, Brăila, 1998, p. 29), Doru Bădără scrie:

Aşa a procedat Mitropolitul Dosoftei care în notiţa ce precede erata „Psaltirei slavo-române”, apărute la Iaşi, în 1680, prima erată din istoria editurii româneşti, declara: „am îndireptatu bogatele cuvinte ce să află schimbate într-această carte , carile rumăniia nu să potriveşte cu sirbiia, pentru căci s-au tălmăcit de pre izvodulu lui S-tii Ieronim, carile-i eliniaşte, şi lătiniaşte şi evreiaşte.

În acest fel, apariţia primei erate româneşti este mutată cu opt ani mai devreme faţă de 1688, data indicată de Dan  Simonescu şi Gheorghe Buluţă în „Pagini din istoria cărţii româneşti” (Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1981, p. 60), care o plasau în „Biblia de la Bucureşti”:

Editorii au anexat cărţii şi o „errata”, prima consemnată în istoria tiparului românesc, cu scopul de a realiza pe deplin exigenţele unei versiuni cât mai corecte.

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Caietele lui Eminescu în biblioteci

Biblioteca judeţeană Astra din Sibiu a prezentat de curând, pentru prima oara, volumele cu manuscrisele lui Eminescu facsimilate însoţite de CD-urile cu imaginile paginilor din manuscrise.
Ianuarie 041

Vroiam să scriu cu ceva timp în urmă despre discuţiile aprinse legate de calitatea acestei ediţii. Când am catalogat câteva volume pentru biblioteca universităţii mele am avut unul din acele momente în care nervii te iau pe sus şi nu te mai lasă o periodă.  Academia Română scoate o lucrare uimitoare şi o face ca să fie făcută… ratând astfel şansa să scoată o ediţie la a cărei valoare să contribuie şi cercetările existente ale manuscriselor, avansul tehnologiei de digitalizare sau faptul că această lucrare ar putea fi utilizată şi de publicul nespecialist.

Doamna profesoară Ioana Bot este prima (din câte ştiu eu) care pune degetul pe rană în legatură cu ce nu reuşeşte să fie această lucrare.   Într-un articol din Dilema veche: Manuscrisele eminesciene – între fantasmă culturală și obiect de studiu – ea analizează produsul pe care Academia îl scoate de câtva timp.

[…] acolo unde filologul poate vedea trasee inteligibile, proiecte artistice şi intelectuale, nespecialistul nu vede de fapt nimic, decît grafia (cînd limpede, cînd ilizibilă) lui Eminescu. […]
Paradoxal, ediţia în discuţie nu e doar un progres al tehnicii reproductive, ci şi un regres faţă de editările filologice anterioare. Pentru că ea ne pune dinaintea stadiului iniţial al obiectului cercetării. Deschidem cartea şi…ce vedem acolo? Ştim noi, oare, ce citim? Ce, cînd şi cum a lăsat acolo „poeticul scris“? Recunoaştem fragmente (mai mari sau mai mici, după competenţe), dar nu altceva. Nimic, alături de reproducerea exactă a paginilor, nu ne trimite la „ediţia Perpessicius“ (care descifrează şi datează totul), pentru că – după explicaţia lui Eugen Simion – „ar fi trebuit să dublăm numărul foilor şi să complicăm enorm procesul de reproducere“ (p. IX a Cuvîntului înainte la vol. I).

Eugen Simion dă o replică acestui articol cu Nervi de primavara. Mie îmi par mai mult nervi decât orice altceva însă lucrurile nu se opresc aici. Constantin Vica scrie in Dilematica nr 37/2009 despre ce nu ne oferă (deşi ar fi putut să o facă) CD-urile aceastea cu „E-minescu”. Doamna Bot revine şi ea cu un articol despre Nervi academici, calm dilematic. .

Aceste hai să le spunem discuţii, deşi seamănă mai mult cu certuri, au şi urmări serioase. Aflăm că în urma acestor articole împotriva lui Eugen Simion şi a modului în care a cheltuit banii publici pentru acest proiect s-a făcut o plângere la DNA. Simion răspunde acuzaţiilor în articolul „Cu Eminescu la DNA” Cultura 233/2009

Fiecare are dreptate în felul lui însă, până una alta, caietele lui Eminescu, deşi într-o haină nouă sunt foarte greu de folosit. Am să încerc să revin cu câteva imagini pentru a putea înţelege mai bune frustratea celui care încearcă să utilizeze aceasta lucrare însă, între timp, în caz că nu ştiaţi, Eugen Simion susţine că:

cele 35 de volume se distribuie gratuit, printr-o decizie a conducerii Academiei Române, marilor biblioteci publice (judetene, academice, universitare). Multe au venit sa le ridice, altele asteapta sa le trimita Academia Româna. Academia nu poate face însa acest lucru pentru ca expedierea volumelor costa enorm.

În afara de Sibiu pe unde au mai poposit aceste volume şi CD-urile lor?