Internship la Muzeul Holocaustului din Washington

Nu îmi dau seama cât de răspândită este în România ideea că stundeţilor le-ar prinde bine să muncească pe timpul verii (plătiţi sau nu)  într-un proiect care se leagă cât de cât de ceea ce îi interesează şi studiază. Internship-urile, cum sunt ele numite în Statele Unite, valorează foarte mult atunci când  candideazi pentru o slujbă deoarece demonstrează că ai o experienţă profesională mai bogată. Dacă munca peste vară a fost la o instituţie prestigioasă, ea valorează cu atât mai mult.

Am primit şi dau mai departe un anunţ pentru un internship la The United States Holocaust Memorial Museum la Center for Advanced Holocaust Studies. Ei caută vorbitori de limba română care să facă înregistrări digitale pentru listele cu nume româneşti din arhiva muzeului. Deoarece munca poate fi făcută online oricine este interesat (chiar daca e din România) poate să aplice. Internshipul va fi de 20 de ore pe săptămână şi nu este plătit.

Titlu: Intern, Victims List Project, Romanian Name Indexing Project

Cerinţe:

  • Creare de înregistrări pentru lista de nume în catalogul Victims List Project
  • Introducerea de nume româneşti şi informaţii despre înregistrările muzeului în diferite baze de date „căutabile”

Calificări:

  • Cunoştinţe de bază legate de ce înseamnă cercetarea arhivelor şi catalogare
  • Înţelegere minimală a aplicaţiilor pentru baze de date electronice şi diferite formate ale imaginilor digitale
  • Abilitatea de a lucra independent şi a face muncă repetitivă
  • Atenţie la detalii
  • Cunoştinţe generale despre Holocaust şi al doilea razboi mondial.
  • Abilitatea de a comunita  bine atât oral cât şi în scris.

Durata proiectului: Iunie-August 2010
Termen limită pentru a aplica: 15 martie 2010

Pentru a vă înscrie mergeţi la http://www.ushmm.org/museum/volunteer_intern/intern/application.php

Daca aveţi nevoie de informatii suplimentare scriteti-ne pe adresa grupului şi vă trimitem datele de contact ale celor de la Muzeu.

Anunțuri

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

DC 2008-Berlin

Nu îmi dau seama cât de mult le e de un folos direct celor de la catalogare aceasta informare (vă rog să mă lămuriţi) dar cred ca merită văzut ce se mai discută în domeniu şi, de ce nu, cum sunt oferite informaţiile prezentate la conferinţă şi celor care nu au putut fi în sală.

Aşadar Conferinţa Internaţională despre aplicaţii Dublin Core şi Metadata(DC 2008) a avut loc între 22 şi 26 septembrie la Berlin. Pe situl dedicat acestui eveniment putem accesa acum şi prezentările din timpul conferinţei în format pdf.  Câteva exemple: tutoriale şi noutăţi despre Dublin Core, prezentări de proiecte, generare de metatada, ulitizarea ei pentru reţelele sociale online, workshopuri.

Ştiu că se pierde mult din farmec deoarece lipseşte prezentarea audio dar şi asa e destul de multă informaţie de digerat 🙂 Spor la citit celor interesaţi

Sfarsitul catalogarii?

„Tomorrow never knows”: the end of cataloguing? Autor: Alan Daskin
Articol aparut in „IFLA Journal” , vol. 33 / 2007, no. 3
Traducere efectuata de Irina Stolz si publicata initial in „Biblioteca Bucurestilor” nr. 4 / 2008.

Aceasta lucrare trece in revista pericolele pe care le implica viitorul in problema catalogarii (clasice), datorate cresterii in volum a publicatiilor pe diferite suporturi de stocare, in asociere cu o baza de resurse aflata in declin. Argumentele vor sublinia ideea potrivit careia catalogarea devine mai putin importanta intr-un astfel de context. Vom puncta si anumite considerente pe baza carora viitorul catalogarii va fi altul, ca o consecinta fireasca de a supravietui.
Concepte-cheie pentru discurs: catalogare; dezvoltari viitoare.

Scopul acestei lucrari este de a lua in calcul schimbarile cu care se confrunta personalul bibliotecar din sfera catalogare, asa cum o stim noi, si de a sublinia cum consideram ca aceste schimbari pot fi ele gestionate si/sau cum pot fi ele surmontate. Exista nevoia de a accentua ideea de catalogare, nu de catalog, desi este destul de greu sa fie separate.
In primul rind, ce inseamna „catalogarea”? Pentru a atinge scopul acestei lucrari, s-a luat in calcul o definitie cuprinzatoare care sa inglobeze urmatoarele activitati:

  • descrierea rezervelor suficiente si necesare in vederea identificarii si diferentierii lor de alte resurse similare
  • dentificarea si controlul punctelor de acces
  • identificarea si controlul relationarii cu alte resurse
  • analiza resurselor
  • alocarea termenilor de indexare
  • alocarea numerelor de clasificare.

Provocarile in domeniul clasificarii sunt bine cunoscute. Fara a urmari o anumita ordine, provocarile majore de care vorbeam sunt:

  • cresterea intrarilor
  • noile tipuri de resurse informationale
  • competitia pentru cucerirea de noi servicii mediate de biblioteca
  • perceptia conform careia catalogarea este o operatiune costisitoare si care ofera in schimb prea putin ca investitie.
  • constringerile fiscale
  • declinul din forta de munca

Aceasta este o lista care naste indoieli.[…]

S-a estimat ca in anul 2004 doar in Marea Britanie au fost publicate 160.000 de noi monografii sau editii. Nu exista cifre pentru 2003, dar acestea reprezinta o crestere de aproximativ 17.000 de publicatii, ceea ce inseamna 18 procente pe an. Luind in calcul partea plina a paharului, nu exista nici o evidenta care sa indice faptul ca vom ramine in curind fara material de catalogat. Cu toate acestea, agentiile specializatein bibliografii sunt in pericol de a fi inghitite de valul mereu crescind de publicatii. In aceeasi perioada, sprijinul financiar al guvernului pentru Biblioteca Nationala, care reprezinta 75% din bugetul operational, a crescut cu aproximativ 0,75%. Prin cresterea puterii de consum cu aproape 17% pe an (in Marea Britanie, n.n), sunt necesare cistiguri substantiale doar cit sa se asigure activitatile de procesare. In plus, monografiile publicate justifica doar o mica parte din intregul tablou de activitati.

Internetul a schimbat fundamental domeniul editarii. Din punct de vedere istoric, costurile si complexitatea tipariturilor, marketingul si distributia au restrins activitatea de publicare la doar citeva persoane, creind dificultati in aparitia noilor publicatii. Acest aspect a fost virtual eliminat si oricine are acces la un PC conectat la Internet si la o imprimanta poate deveni propriul sau editor. Bibliotecile au responsabilitatea arhivarii, depozitarii si asigurarii accesului la aceste noi publicatii, inclusiv la pretiparituri, pagini web si blog-uri, care orii nu mai exista, ori nu apartin domeniului public. Migrarea simultana a serialelor catre spatiul web a creat un nou set de cerinte pentru a asigura accesul la informatia continuta de articolele aflate in periodice. Volumul total al acestor resurse web depaseste procesele traditionale de catalogare. Domeniul de Internet ” uk „comprima la ora actuala peste patru milioane de site-uri.

Noile mijloace si servicii web faciliteaza accesul mediat la informatie. Medierea intre cautatorii de informatie si continutul informational a fost rolul traditional al catalogarii si al serviciului clasic de biblioteca. Catalogarea este perceputa acum ca fiind in contradictie cu aceste mijloace. Acest aspect este evident in infruntarea dintre Google si alte motoare si servicii de cautare a informatiei. Marile magazine online, cum este „Amazon.com”, ofera interfete intuitive, prietenoase, usor de folosit pentru utilizatoriii care cauta informatie diversa, precum si descrieri ale publicatiilor. Prin contrast, catalogarea este caracterizata drept o o operatie dificil de aceesat si de utilizat, plictisitoare ca aspect si restrinsa la continut. Exista opinii potrivit carora utilizarea OPAC este in declin, balanta inclinindu-se mult in favoarea web-ului. Nivelul redus al utilizarii bazelor va face procesul de catalogare si mai greu de justificat.

Catalogarea este costisitoare. Calhoun (colegiu din Alabama, USA) a raportat ca bibliotecile de cercetare din America au cheltuit in anul 2004 aproape 239 de milioane de USD pe servicii de personal. Aceasta suma reprezinta o treime din costul total al imbogatirii colectiilor in mediile traditionale. Marcum (in lucrarea „Viitorul catalogarii”) a subliniat ca Biblioteca Congresului a cheltuit in fiecare an impresionanta suma de 44 milioane de USD pe catalogare. Biblioteca Britanica a cheltuit aproximativ 5,8 milioane de lire sterline pe activitati de catalogare, numai in luna iunie 2005, reprezentind 5% din bugetul total al bibliotecii. Pornind de la presupunerea ca am fi in stare sa platim servicii de catalogare, acest gen de munca este considerat de profesionisti ca „ar avea nevoie de o infuzie de singe proaspat”. In USA s-a preconizat ca 33% din materialele catalogate vor fi retrase pina in anul 2010. Valul recent de renuntare la catalogare, demarat de Biblioteca Congresului, poate fi considerat un precedent a ceea ce urmeaza sa se intimple. Un studiu recent realizat de Leyden si Boydston aduce prea putin optimism in domeniul catalogarii. In Marea Britanie si in USA , componenta catalogarii in biblioteci este redusa in favoarea componentei educationale, iar aptitudinile pentru catalogare se deterioreaza odata cu virsta.

„Ce putem face?” este o intrebare fireasca pusa de autorul acestui articol.
Din analiza acestor noi provocari, apa alte doua intrebari-cheie:

  1. Mai este catalogarea relevanta in mediul web si va ramine relevanta pe termen mediu spre lung?
  2. Daca este inca relevanta, ce schimbari trebuie sa aiba loc pentru a face fata acestor provocari?

Catalogarea este mai mult decit o resursa bibliografica descriptiva. Rolul ei este si acela de a stabili un context pentru fiecare resursa in parte. Prin catalogare se stabileste un set de relatii care conecteaza resursa descrisa la alte resurse, la entitatile implicate in in creare si productie, precum si conceptele continute. Se spune ca, din moment ce este imposibil sa cataloghezi web-ul, nu va mai fi necesar sa cataloghezi resurse. Internetul, prin vastitatea resurselor, nu poate si nu are nevoie sa fie supus catalogarii. Istoric vorbind, bibliotecile au fost intotdeauna selective in colectarea si catalogarea informatiilor. Exista o provocare si in ceea ce priveste dezvoltarea colectiilor.

Intre aceste extreme pe care le ridica la ora actuala catalogarea, ramine o speranta pentru aceasta activitate de traditie. De altfel, una dintre cele mai importante si mai populare resurse online, Internet Movies Database, are un puternic suport bibliografic. Asa consideram aceasta problema a fi una deschisa..

Poezia şi catalogarea sau Codrescu şi studenta bibliotecară

Am avut noroc. Andrei Codrescu îşi donase colecţia de cărţi în limba română bibliotecii universităţii unde urma să studiez şi nimeni de la catalogare nu citea româneşte.

La început a fost mare sărbătoare în bibliotecă: s-a anunţat donaţia, a venit Codrescu, a ţinut un discurs (chiar dacă nu a prea impresionat), s-a încropit un site de prezentare repede, repede, interviuri, presă buna…apoi s-au apucat de treaba. Cei de la bibliotecă s-au descurcat bine la început deoarece multe din cărţi aveau înregistrări în OCLC şi ei trebuiau doar să le importe în catalogul local. Şi-au dat seama însă că pentru mai mult de jumătate dintre materiale era nevoie de catalogare originală aşa că au făcut o pauză.

După ce am fost admisă îmi căutam de lucru pe la biblioteci. Am aflat întâmplător de colecţie şi am întrebat daca pot să ajut. M-au chemat la un interviu şi, deşi nu aveam habar de catalogare, m-au angajat. Aşa a început…

Lucram puţin la colecţie, cinci ore pe săptămână, dar au fost deajuns. Întregul zbucium a săptămânii dispărea cănd îmi luam teancul de cărţi şi mă aşezam cu el la calculator. Am început cu importarea din OCLC şi alegerea numărului bun: 858 e pentru literatura română aveam să ştiu în curând(deşi Dewey zice 859, biblioteca noastră e mai altfel). Am trecuta apoi la derivarea de înregistrări din OCLC şi transformarea lor în înregistrări noi pentru cărţile mele.

Teancul de cărţi săptămânale erau la început de poezie…căci cu ce poţi incepe catalogarea colecţiei unui poet? 858.08 pentru poezie românească. Erau acolo poeţi pe care îi iubeam dar şi poeţi de care m-am îndrăgostit catalogând, poeţi care nu-mi plăceau şi poeţi la care nu reuşeam să ajung, poezie veche dar multă, multă poezie nouă. Unele cărţi aveau autografe şi dedicaţii, unele gănduri prieteneşti, altele respecte reci, unele aveau ataşate scrisori, altele faxuri…Cărţile, ca toate cărţile îmi deschideau lumi dar în acelaşi timp marcau foarte clar prieteniilor poeţilor şi, aveam să aflu mai încolo, intelectualilor români din exil şi de acasă. Despre destul de mulţi poeţi din colecţie ştiam puţine lucruri sau chiar nu auzisem de ei. Habar nu aveam de Leonat si Dorofata a lui Vasila Aaron (1894). Nu ştiam cum pot Andrei Codrescu, Mircea Cărtărescu, Sebastian Reichmann şi Dan Stanciu scrie o leapşă poetică în autobuzul dinspre St. Nazaire… Am aflat pe rând toate aceastea şi multe altele.

În toată această îndrăgosteală o umbră era permanent prezentă: România de dinainte de 1989. Rece, desfigurantă, tăcută, acea dureroasă realitate era în scrisorile care povestesc cum autorii ar fi dorit să trimită şi o dedicaţie pe cartea furişată peste graniţă dar le-a fost teamă, în mesajele cu acolo e din ce în ce mai greu, în cum vorbeau şi scriau cei din exil despre Sibiul, Braşovul, Bucureştiul lor cu mama, prietenul, duşmanul, iubitele lor.

Când rafturile de poezie s-au terminat am trecut mai departe în colecţia Codrescu la ficţiune, apoi la non-ficţiune, multimedia şi periodice. Fiecare subcolecţie are povestea ei frumoasă, prieteni buni sau respecte reci, gânduri scrise pe foi sau subliniate cu carioca, lecţii de istorie şi literatură pentru mine… Se spune că ajungi să cunoşti un om daca îi cunoşti biblioteca. Nu pot spune că acum îl cunosc pe Andrei Codrescu deşi timp de 11 luni i-am scotocit printr-o parte a bibliotecii. Ştiu însă sigur că iubesc poezia colecţiei lui despre România şi mi-ar fi plăcut să ştiu aceste materiale mai aproape de cei care ar putea să le citească, să le simtă şi să fie ajutaţi de ele să-şi dezlege trecutul ca să-şi poată construi viitorul…

Colecţia Codrescu aparţine bibliotecii Universităţii din Illinois. Ea este temporar găzduită de Biblioteca Slavă şi Est Europeană a Universităţii pentru a fi catalogată dar va fi permanent găzduită de secţia de Manuscrise şi cărţi rare.

Clasificare si regasirea pe subiecte in sec. 21

Ar putea fi de folos aceasta informatie despre conferinta din Sept. 2008 cu privire la clasificari si regasirea informatiei dupa criteriul continutului, mai ales pentru bibliotecarii care se ocupa de clasificare, de terminologia utilizata pentru cautarea si regasirea informatiilor organizate pe baza unei clasificari. E drept ca, in Romania, CZU este sistemul practicat in marea majoritate, dar poate ca cineva va fi incercat sa creeze sau sa aplice si alte scheme de organizare a informatiilor, mai apropiate de specificul anumitor biblioteci, cum ar fi cele pentru copii, sau cele legate de realitati locale ori argumente stiintifice/culturale neidentificate in CZU. Oricum, o structura clasificatorie noua sau o aplicare iesita din comun a schemei CZU, ori o schema semantica a unui site de biblioteca ar putea fi prezentate cu succes la aceasta conferinta. Am citit titlurile primelor comunicari deja prezente in programul conferintei si rezulta ca vor fi tratate argumente extinse la diverse scheme de arhitectura a informatiei in web, de ex. schema online a codului de catalogare RDA, sau a formatului MARC21, ori o schema geografica, ori structura unui portal.

Conferinta se va tine in campusul universitar de la Glasgow. Un numar limitat de studenti la cursurile de zi pot solicita o bursa pentru a participa in mod gratuit.

CILIP Cataloguing and Indexing Group Conference

The University of Strathclyde
3 – 5 September 2008
Introduction
„Classification and subject retrieval in the 21st century”
„You can’t make jelly without a mould”

Dear all,
The CIG conference 2008 web pages are now available at:
http://www.ukoln.ac.uk/events/CIG/2008/conf-glasgow/

Online booking is now open.

135 years after Melvil Dewey first had the idea for his classification
scheme and with the exponential growth of new information storage and
retrieval systems we are still wrestling with finding the right way to
get things in order – on the shelves and in those very systems – and
then to enable people to find them when they search. This conference is
intended to explore current developments in classification and subject
retrieval. The conference programme will cover both the longstanding
methods – such as traditional classification schemes – right up to
social networking and ‘bleeding edge’ ideas. The conference will also
include the CIG AGM and Annual Standards Forum.

Following a call for papers, the conference programme is now in place.
Papers will be considered for publication in Catalogue and Index
following the conference. Powerpoint or similar presentation files, that
accompany papers, will be published on the CIG website.

The varied programme of presentations and updates on standards will be
complemented by opportunities to network with fellow professionals.


Ann Chapman
UKOLN, University of Bath, Bath, BA2 7AY, UK
Email: a.d.chapman@ukoln.ac.uk
Phone: +44 1225 386 121

Sincronizare Google-Worldcat şi alte veşti despre proiectul Google

Pe 6 iunie 2007 Committee on institutional Cooperation (CIC e format din 12 universităţi din State) a anunţat colaborarea cu Google pentru digitalizarea, într-o perioada de 6 ani a 10 milioane de cărţi din domeniu public aflate în bibliotecile lor. ( Am mai vorbit câte ceva despre acest proiect aici. Informaţiile vin din partea doamnei Betsy Kruger – Head of Digital Content Creation U of I )

Se pare că s-a ajuns la un plan concret între directorii CIC şi managerii de la Google. Se va lucra cu perechi de biblioteci iar proiectul va începe cu bibliotecile unversităţilor Indiana şi Purdue în iulie sau august, respectiv octombrie.

De asemnea Google şi OCLC au ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte folosirea de către Google a înregistrarilor bibliografice din WordCat. Bibliotecile membre OCLC pot (abia acum) să permită Google-ului utilizarea metadatei biblliografice derivate din WordCat. La rândul lui Google a fost de acord să pună linkuri către serviciile bibliotecilor prin WordCat.org la căutările care se vor face în Google Book Search. Astfel, teoretic, va creşte şi traficul pentru cataloagele (OPAC-urile) bibliotecilor respective. Google a mai fost de acord să ofere OCLC-ului date care să facă posibilă reprezentarea în Worldcat a colecţiei digitalizate prin Google books. Din acest motiv Google trebuie să revină în bibliotecile cu care deja au avut aceste parteneriate şi să mai digitalizeze materiale astfel încât această sincronizare Google-Worldcat să se poată realiza. În acelaşi timp Google a redus numărul estimat de titluri care vor fi digitalizate de la 10 milioane la 7 milioane.

Veştile sunt îmbucurătoate pentru bibliotecari. Munca catalogatorilor a fost în sfârşit recunoscută şi de cei de la Google. 🙂