• Ne-am mutat!

    Acest blog s-a mutat la www.prolibro.eu
  • Subscriem la:

  • Și eu sunt bibliotecar(ă)!
  • Ziua Eliberării Documentelor
  • Ne găsiți și pe:

  • RSS Calendar

  • RSS biblio_ro_feeds

  • RSS Presa despre biblioteci

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Selectie de linkuri

  • Foto ProLibro

  • Statistica blog

    • 592.541 accesari

Dupa 20 de ani (completare)

Dan Perjovschi publica saptamanal cate un gand la rubrica Vis a vis din Revista 22 . Mi-a zis ca gandul acesta ne priveste direct si pe noi…

Teroriştii (securiştii, fantomele, simulatoarele) s-au folosit fără scrupule de Muzeul Naţional de Artă, iar armata română a tras fără scrupule în el.

În timpul acestui proces a fost incendiată şi Biblioteca Universitară. Au murit cărţi şi tablouri.

Pe astea am uitat să le comemorăm.

Despre arhitectura bibliotecilor

Mi-ar plăcea ca această emisiune realizată de bibliotecari pentru bibliotecari să fie tradusă şi în română. Emisiunea este produsă de echipa de la DOK, biblioteca despre care am mai vorbit pe Prolibro.

În cele 60 de minute ale emisiunii se discută în cea mai mare parte despre inovaţie şi idee în arhitectura bibliotecilor moderne. Emisiunea care se potriveşte foare bine la o  „televiziune a bibliotecii globale „ (Global Library Television)  începe cu câteva minute acordate  situaţiei grele a bibliotecilor din zona New Jersey cărora li se prefigurează reduceri drastice de buget.  Aat Vos, arhirectul care a făcut şi DOK-ul olandezilor este însă invitatul principal. El răspunde întrebărilor legate de arhitectura bibliotecilor prin prisma experienţei sale internaţionale şi explică foarte bine în ce constă munca lui. Îmi place mult ideea de a căuta „întrebarea din spatele întrebării” atunci când construieşti ceva şi îndemnul care se află de altfel şi pe pagina firmei de arhitectură   a lui Vos (www.aequo.eu):  „Să nu te opreşti niciodată din a pune întrebări!”

Având în vedere că bibliotecile de la noi au nevoie de arhitecţi care să cunoască bine ce inseamnă o bibliotecă în societate actuală, oare nu ar fi potrivit ca ABR-ul (şi ANBPR-ul, de ce nu) să înceapă discuţii cu facultatile de arhitectură de la noi pentru a invita arhitecţi ca domnul Vos să ţină seminării şi cursuri în România? Specialiştii se formează în timp şi dacă aşteptăm să ne interesăm de arhitecţi abia când o să avem bugete să ne permitem  să şi construim o să continuăm să repetăm greşeli pe propria noastră barbă/bibliotecă.

CB101 Cât de modernă vrem să fie biblioteca?

Evident, dacă am avea banii necesari. Unde am trage linie și am spune: ajunge cu atâta inovație?

dok

Ca să vă ajut să vă gândiți la această idee vă rog să treceți printre imaginile din biblioteca publică din Delft, Olanda. Am avut ocazia să îi ascult la ALA pe cei din echipa de „inovatori” a bibliotecii și atitudinea lor față de ce înseamnă  biblioteca în epoca noastă este avangardistă. Au însă norocul să lucreze cu un director și alți bibliotecari care înțeleg necesitatea acestei atitudini în societatea informațională.  (Printre altele, directorul bibliotecii a vorbit un pic din Olanda folosind  Skype și a spus că în bibliotecă ar trebui să lucreze mai mulți bărbăți care, preferabil ar fi să arate ca George Clooney – ca să atragă public și să le aibă cu tehnologia).

Așadar, cum vi se pare DOK-ul olandezilor?  Ce vă place, ce nu vă place și de ce.

CB101 – Prevenirea incendiilor

Deoarece am citit zilele trecute despre incendiul produs la Millenium Bussiness Center din Bucureşti și, în definitiv, unul dintre cei mai mari dușmani ai bibliotecilor este focul, mi-am spus că am putea începe  să ne gândim cât de asigurate sunt bibliotecile în caz de incendiu. Dacă am putea să construim o nouă bibliotecă cum am putea asigura mai bine siguranţa publicului, a bibliotecarilor  şi a colecţiei în caz de incendiu? (După cum se pare cei de la Millenium nu au pus mare preț pe asta)

Ştim că bibliotecile intră la nivelul de risc ridicat de incendiu deci clădirile care le găzduiesc ar trebui să aibă conform legii o fişă a obiectivului, documentație PSI iar construcţiile mai noi neapărat un scenariu de siguranţă la foc şi planuri de intervenţie PSI. (Are cineva acces la asemenea documente? Cred că ar fi util dacă am putea să discutăm direct pe astfel de documente)

library 115În SUA majoritatea clădirilor au ca structură de rezistenţă un sistem de bârne de oţel. Asta permite clădirilor să ofere spăţii deschise, ușor de supravegheat, numai bune pentru biblioteci. Ele însă pot fi uşor prăpădite de foc.   Încă din design clădirile sunt însă gândite astfel încât să asigure controlul şi reducerea extinderii focului. Cu alte cuvinte, dacă focul ar izbucni la un etaj al bibliotecii, prin structura clădirii, incendiul ar fi forţat să o ia pe anumite căi şi se evită astfel distrugerea mai multor nivele sau închiderea tuturor căilor de ieșire. De asemenea în funcție de structura materialelor din componența clădirii, rezistența la incendiu se calculează folosind modele matematice avansate.

library 230-2La fiecare etaj sistemul de sprinklere (nu știu dacă au o altă denumire în română) asigură ținerea sub control a incendiului. Partea proastă cu aceste sprinklere este că se mai și strică și atunci bibliotecile riscă să își distrugă colecția inundând-o. Există mai multe  astfel de sisteme însă sistemul care este considerat bun pentru biblioteci (și muzee) este cel denumit pre-action. În acest sistem țevile de deasupra încăperilor nu au apă (pentru a evita accidentele). Apa este eliberată în țevi și din țevi în încăpere abia după ce s-a detectat focul.  library 106-2Un minus al acestui sistem (așa cum mi-a fost explicat de șeful de la întreținerea clădirii unei mari biblioteci universitare) constă în faptul că țevile „uscate”(dry pipe), dacă nu sunt bine întreținute, atunci când primesc apa o pot colora și aceasta poate dăuna cărților murdărindu-le. Indiferent de sistem, un singur sprinkler eliberează mai mult de 100 de litri de apă pe minut.

Alte măsuri de prevedere a incediilor includ (dar nu se limitează la):

  • rafturi de metal – din ce mi-au spus câțiva  bibliotecarilor ele încetinesc flăcările de la nivelele de jos să ajungă direct la nivelele superioare  și sunt, în mod evident mai bune decât rafturile din lemn;
  • ieșiri de urgență și zone de siguranță (care sunt de obicei poziționale în casa scarilor) – detaliile tehnice ale clădirii impun existenuța lor în orice clădire;
  • deschiderea ușilor înspre afară – din experiențe nefericita a unui incediu din 1908 când o clădirea a operei a ars și oamenii prea speriați nu au reușit să țină ușile deschise pentru a ieși  (170 de oameni au murit atunci), au apărut mai multe reguli de siguranță în locurile publice. Dintre ele și faptul că ușile pentru camerele unde staționează oameni trebuie să aibă  deschiderea înspre afară.
  • buna semnalizare a ieșirilor – este important ca becurile folosite pentru semnalizare să aibă o viață lungă și, în caz că se ard să fie înlocuite imediat. De asemenea pentru o mai bună  îndrumare a oamenilor chiar și atunci când incendiul a izbucnit deja și fumul este des am înțeles că mai nou semnele nu se mai pun deasupra ușilor sau sus pe perete ci lângă uși, cam la jumătatea înălțimii ușii. Astfel cei care încearcă să evite fumul și merg aplecați sau târâș pot să vadă semnele.

Temă de gândit: De la biroul de unde lucrați de obicei observați că încăperea vă este inundată de fum. Încercând să iesiți observați că ieșirea principală (cea pe care o folosiți de obicei) nu poate fi folosită deoarece este cuprinsă de foc. Ce alternativă aveți să ieșiți din clădire? Dacă nu ați cunoaște clădirea, aveți suficiente semne care să vă ghideze spre această ieșire de siguranță?

Observație: În căutările mele am dat peste o firmă din Buzău  care oferă echipamente şi consultanţă pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Presupun că sunt multe astfel de firme însă, ce e interesant la acestă firmă e că că a achiziţionat domeniile care au ca nume termeni cheie din legislaţia  PSI, cum ar fi documentatie-psi.ro, scenariu-de-siguranta-la-foc.ro, securitate-la-incendiu.ro şi altele, în total   7 situri. Interesant mod de a face reclamă.

[Detalii curs]

Clădirea bibliotecii – CB101

101  este  numărul dat oricărui curs introductiv  în SUA așa că m-am gândit să denumesc aceste curs de vară Clădirea Bibliotecii 101 – mai pe scurt CB101.

logo



Pentru orice există un sezon
și există un timp pentru toate de sub rai. (Ecleziast)

Să plantezi o grădină înseamnă să crezi în ziua de mâine.


Înainde e a începe prezentările aș vrea să fac câteva precizări:

Cursul  pe care l-am absolvit recent, predat de profesorul Fred Schlipf, deși făcut la nivel destul de înalt pentru stundenții de la master nu mă face peste noapte expertă în acest domeniu. El mi-a deschis însă ochii la detalii de structură a bibliotecii pe care e bine să le știe oricine este implicat în contruirea/reamenajarea unei biblioteci. Aceste detalli din notele mele de curs vor alcătui baza pe care sper să construim împreună  cursul de vară CB101.

Imaginile pe care am să le folosesc (dacă nu citez sursa) sunt făcute de mine în cadrul cursului, în timpul vizitelor la diferite biblioteci din zona Chicago. Mai multe detalii despre unde au fost făcute pozele veți putea găsi pe contul flickr al prolibro-ului.

Posturile pe blog nu vor devia foarte mult de la esența cursului, mai precis,  de la întrebarea:  cum pot clădirile să ajute la eficientizarea muncii în bibliotecă? Eu cred  că, pentru ca o bibliotecă să fie bună ea trebuie să aibă (în această ordine a importanței – nu alta) :

  • personal bun, care știe care îi e rolul și ce trebuie să facă;
  • colecție bună care să conțină ceea ce caută comunitatea;
  • o clădire bună care să fie plăcută publicului și să îi ajute pe bibliotecari în muncă.

O clădire oricât ar fi de bună sau magnifică  nu poate rezolva problemele de fond ale unei biblioteci.

Dacă în postările mele omit să vorbesc despre un aspect care vă interesează legat de  tema respectivă, vă rog să îmi spuneți. Se poate să-mi fi scăpat sau se poate să nu știu. În orice caz mi-ar face plăcere să discutăm mai în detaliu.

Am avut aproape 30 de „înscriși” la votul dintr-un post anterior. Nu aș vrea să vă dezamăgesc de aceea vă rog să comentați și să puneți întrebări pentru a putea să căutam răspunsuri împreună.

A, și poate nu strică să reamintesc: în caz că detalii din aceste posturi marcate cu CB101 vor fi folosite în cursuri sau lucrări blogul http://www.prolibro.wordpress.com  trebuie menționat ca sursă. 🙂

Prezentare a Bibliotecii Universitatii Lucian Blaga Sibiu

Am aflat despre aceasta prezentare de pe blogul bibliotecii Universitatii din Oradea.  Frumoasa biblioteca, frumoasa prezentare. Felicitari!