Despre Biblionet şi Bibliomist

Grupul format din directorii bibliotecilor publice din Ucraina au fost într-o vizită de training la Centrul Mortenson pentru programe internaţionale în bibliotecă (Mortenson Center) din cadrul Universităţii din Illinois. (Este acelaşi centru care va coordona programul de training Lideri şi Inovatori susţinut de Bill and Melinda Gates Foundation şi la care vor participa şi bibliotecari din  Romnia.)

Irex Împreună cu acest grup am fost vizitaţi şi de  Meaghan O’Conner (dreapta in imagine) coordonator de program la IREX în Washington DC şi Yaroslava Tytarenko (stanga) coordonator Bibliomist in Ucraina.  Foarte amabile, ele au participat la o întâlnire cu studenţii şi profesorii din cadrul Graduate School of Library and Information Science din cadrul universităţii. Discuţia poate fi ascultată online.

Prezentarea a urmărit în paralel experienţa  profesională a lui Meaghan, care are pregătire de bibliotecar dar lucreză acum pentru IREX în programe de dezvoltare internaţională  şi programele desfăşurate în Romania şi Ucraina de către IREX.  (Interesant de ştiut poate este detaliul că, în cadrul IREX pe aceste programe, în afară de Meaghan, doar Anca noastră mai are o pregatite profesională legată direct de biblioteci.)

Din cele prezentate se pare că programul din Romania este mai avansat decat cel din Ucraina dar ca exista foarte multe probleme comune. Dacă aveti timp cred ca merită să ascultati această prezentare.

Reclame

Internship la Muzeul Holocaustului din Washington

Nu îmi dau seama cât de răspândită este în România ideea că stundeţilor le-ar prinde bine să muncească pe timpul verii (plătiţi sau nu)  într-un proiect care se leagă cât de cât de ceea ce îi interesează şi studiază. Internship-urile, cum sunt ele numite în Statele Unite, valorează foarte mult atunci când  candideazi pentru o slujbă deoarece demonstrează că ai o experienţă profesională mai bogată. Dacă munca peste vară a fost la o instituţie prestigioasă, ea valorează cu atât mai mult.

Am primit şi dau mai departe un anunţ pentru un internship la The United States Holocaust Memorial Museum la Center for Advanced Holocaust Studies. Ei caută vorbitori de limba română care să facă înregistrări digitale pentru listele cu nume româneşti din arhiva muzeului. Deoarece munca poate fi făcută online oricine este interesat (chiar daca e din România) poate să aplice. Internshipul va fi de 20 de ore pe săptămână şi nu este plătit.

Titlu: Intern, Victims List Project, Romanian Name Indexing Project

Cerinţe:

  • Creare de înregistrări pentru lista de nume în catalogul Victims List Project
  • Introducerea de nume româneşti şi informaţii despre înregistrările muzeului în diferite baze de date „căutabile”

Calificări:

  • Cunoştinţe de bază legate de ce înseamnă cercetarea arhivelor şi catalogare
  • Înţelegere minimală a aplicaţiilor pentru baze de date electronice şi diferite formate ale imaginilor digitale
  • Abilitatea de a lucra independent şi a face muncă repetitivă
  • Atenţie la detalii
  • Cunoştinţe generale despre Holocaust şi al doilea razboi mondial.
  • Abilitatea de a comunita  bine atât oral cât şi în scris.

Durata proiectului: Iunie-August 2010
Termen limită pentru a aplica: 15 martie 2010

Pentru a vă înscrie mergeţi la http://www.ushmm.org/museum/volunteer_intern/intern/application.php

Daca aveţi nevoie de informatii suplimentare scriteti-ne pe adresa grupului şi vă trimitem datele de contact ale celor de la Muzeu.

Ce pot face două mâini dibace de bibliotecar

Folosind echipamente deja utilizate în biblioteca, iată că se poate, dacă se vrea şi se învaţă puţină programare, da naştere unor echipamente noi pentru a servi publicul. Sistemul acesta a fost gândit şi realizat de un bibliotecar. Folosindu-l, utilizatorii îşi pot împrumuta singuri materialele economisind timpul bibliotecarilor şi dând publicului sentimentul că are „putere” în bibliotecă.

Avantajele unui astfel de echipament făcut „în casă” este costul mult mai mic şi faptul că ai mereu la dispoziţie în bibliotecă pe cineva care să facă serviciul tehnic. Partea negativă ar fi că softul echipamentor trebuie permanent ţinut la curent pentru a asigura securitatea bazelor de date.

Vicepreședintele Biden aduce (și) BCUB-ul în atenția presei

Vicepreședintele american Joseph R. Biden Jr  a ținut ieri un discurs la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I ” din București.  Reconstrucția bibliotecii după evenimentele din decembrie 1989 a fost folosită ca exemplu simbolic pentru renașterea democratică a României. Mai multe informații găsiți pe pagina BCUB, în presa locală și internațională.

Nu știu cum se face dar observ că, foarte des,  aflăm sau ne reamintim de simbolurile noastre prin discursurile străinilor.  Ce frumos e să ai oameni care știu să scrie discursuri…și o ambasadă americană care se interesează de bibliotecile din România!

Pentru cei care au uitat cum arăta biblioteca în 1989, cum s-a reușit reconstrucția ei și ce întrebări mai rămân încă fără răspuns în scumpa noastră democrație:

Călătoria lui Susie Pieper în România

Susan Pieper este directoarea bibliotecii  Paulding County Carnegie , Ohio. La invitaţia Ambasadei Americane ne vizitează ţara în aceste zile şi are conferinţe şi întâlniri cu bibliotecari din ţară. Ea este implicată în cadrul ALA printre altele în grupul bibliotecilor rurale.

Pentru acestă călătorie în România doamna Pieper a creat un blog unde îşi povesteşte experienţele. Foarte interesant de urmărit călătoria lui Susie Pieper în România. Facem astfel cunoaştinţă nu numai cu vizitatori dragi ci şi cu bibliotecarii de la noi.

Welcome Susie and hope you will have a great time in Romania!

Obama şi alfabetizarea informaţională

Barack Obama a proclamat ca, la nivelul SUA, luna octombrie va fi luna dedicată conşientizării alfabetizării informaţionale. De ce a făcut preşedintele acest gest? După cum spune el:

„În fiecare zi suntem inundaţi de o cantitate vastă de informaţii.[…] În loc se posedăm date trebuie să dobândim deprinderile necesare pentru a aduna, compara şi evalua informaţia în orice situaţie. Acest tip nou de alfabetizare necesită competenţe legate de tehnologiile de comunicare, inclusiv calculatoare şi dispozitive mobile care ne ajută în luarea deciziilor de zi de zi.
[…] Deşi poate că ştim cum să găsim informaţia de care avem nevoie trebuie să ştim de asemenea cum să o evaluăm. […] Trăim într-o lume în care oricine poate publica o opinie sau o perspectivă, adevărată sau nu, şi aceasta poate fi amplificată pe piaţa informaţiei. În acelaşi timp americanii au acces ca niciodată până acum la surse de informaţie diverse şi independente, la instituţii ca biblioteci şi universităţi, care pot să ajute la separarea adevărului de ficţiune şi a semnalului de zgomot.

Educatorii şi instituţiile de învăţământ ale naţiei trebuie să fie conştiente şi să se adapteze la aceste realităţi noi. Pe lângă competenţe de citit, scris şi aritmetică este important ca elevii noştri să primească ustensilele necesare ca să poată profita de informaţia care le e la îndemână. Să poţi căuta, găsi şi descifra informaţia poate folosi de nenumărate ori în deciziile care se iau în viaţă fie ele financiare, medicale, educaţionale sau tehnice.

Luna aceasta ne vom strădui să îi facem pe cetăţeni mai conştienţi de importanţă alfabetizării informaţionale. Pentru funcţionarea societăţii noastre moderne şi democratice este esenţial ca cetăţenii să fie informaţi si educaţi şi încurajez în acest sens instituţiile de educaţie si comunitare din întreaga ţară să îî ajute pe americani să găsească şi să evalueze informaţia pe care o caută, în toate formele ei.

[…]Îi chem pe cetăţenii Statelor Unite să recunoască rolul important pe care informaţia îl are în vieţile noastre şi să înţeleagă nevoia de a-i analiza mai bine impactul.”

SUA va cheltui zeci de bilioane de dolari pentru ca, în următorii ani să poată asigura acces la internet rapid tuturor americanilor. Informaţiile şi serviciile disponibile pe internet în SUA sunt cantitativ şi calitativ mult peste ce avem la dispoziţie la noi în limba română. Astfel, această preocupare pentru a asigura oamenilor educaţia necesară pentru a-şi îmbunătăţii viaţa şi societatea sunt de lăudat.

Uniunea Europeană și SUA sunt rivale pe multe planuri iar la capitolul informație şi internet se urmăresc atent una la alta. Din păcate însă la capitoul alfabetizare informaţională Uniunea Europeană este destul de în urmă deși la nivel de discurs se străduiește.

[sursa imagine http://techtickerblog.com%5D

Săptămâna cărţilor interzise

În ţara unde libertatea ar trebui sa fie la ea acasă bibliotecarii şi nu numai, descoperă permanent mecanisme prin care se încearcă oprirea întâlnirii dintre unele cărţi şi cititori. De-a lungul timpului în diferite părţi ale Statelor Unite au fost interzise sau s-a cerut înterzicerea unor cărţi ca Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald, De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger sau Culoarea purpurie de Alice Walker. Pentru o listă mai lungă de titluri vizităţi pagina dedicată cărţilor interzise.

Asociaţia Bibliotecilor Americani (ALA) organizează anual, în ultima săptămână din septembrie, Săptămâna cărţilor interzise, pentru a nu permite trecerea cu vederea peste acest mod de „educare” prin limitarea libertăţii personale de a citi ce vrei. În spiritul acestei săptămâni postez şi eu un îndemn inspirat dintr-o idee mai veche a celor de la Infinite race.

cenzaura duce la orbire

Noi avem liste cu asemenea titluri interzise? Ce părere aveţi/aveaţi de acele titluri „periculoase”?