Digitizarea – o prioritate în România?

Biblioteca Județeana „Octavian Goga” Cluj, coordonator în România pentru proiectul Europeana Local, i-a invitat pe cei interesați în proiecte de digitizare să își împărtășească experiențele și să încerce să găsească un răspuns la întrebarea Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21? Pe  15 și 16 Iunie au fost la Cluj reprezentanții instituțiilor participante în proiectul Europeana Local România dar și biblioteci publice, unversitare și cea națională, care au deja dacă nu o colecție digitală, măcar un interes în a avea una. Învitati speciali au fost Lizzy Komen, reprezentanta Europeana Local, și Diana Lupușor de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Atelierul tehnic din prima zi a permis celor implicați în proiect să își împărtășească practicile bune și mai puțin bune și să învețe unii de la alții.  Prezentările și întâlnirea din cea de-a doua zi au reușit să închege o discuție utilă și necesară între cei care au experiențe de digitalizare și cei care vor să înceapă pe acest drum. Este pentru prima oară când particip la o conferință organizată de bibliotecari din România și am fost impresionată de modul sincer și deschis în care a fost abordată această temă a digitizării.

Dacă  în planuri și pe hârtiile de la comisii, ministere stăm bine, în biblioteci situația este, așa cum ne-am obișnuit, grea. Colegii nostri, în cea mai mare parte, nu s-au ascuns după deget ci au spus ce știu, ce nu știu, ce au greșit, ce le-a ieșit. Până vor apărea pe net prezentările de la conferință am să vă spun mai jos câte ceva din ce am reținut. Îi rog pe ceilalți participanți să mă corecteze acolo unde e cazul și să mă completeze.

Am aflat la Cluj despre câteva echipamente și s-a discutat despre softul utilizat în astfel de proiecte. De exemplu: EuropeanaLocal din România și Moldavica de la BNRM folosesc Greenstone*  (pentru traducerea căruia i s-au adresat calde mulțumiri lui Nicolaie Constantinescu kosson.ro);  BCU Cluj folosește  DSpace* pe care-l recomandă și pentru care caută traducători în română iar BCU Timișoara folosește ALEPH Digital Asset Management.

Am mai aflat că metadata documentelor digitale creeaza probleme mari bibliotecilor, însă, până la încheierea conferinței, au fost cel puțin trei colegi care s-au oferit să împărtășească din experiență lor colegilor doritori.

Am mai văzut că acolo unde există colecții digitale în biblioteci asta înseamnă că cineva de la informatizare din bibliotecă este pasionat(ă) de ceea ce face și de munca în bibliotecă și se apucă (adeseori plusând cu propriul timp liber) să învețe ce presupune o bibliotecă digitală SAU că există  prieteni ai bibliotecii care au deja cunoștințe tehnice foarte bune (din care câștigă bani buni în alte părți) și fac ceva ce seamănă cu  voluntariatul pentru a ajuta biblioteca.

Dacă știți doar de bibliotecari care așteaptă să se facă ora de plecat acasă, trebuia să fi venit la Cluj zilele acestea să vă întâlniți cu bibliotecari dedicați care, atunci când proiectul și munca le-o cer, stau până noapte târziu și chiar în wekenduri ca să lucreze pentru  bibliotecile lor.

Proiectele de digitizare aduc împreună și încurajează colaborarea între instituții care din motive de „de cine țin” reușesc rar să lucreze împreună. Astfel avem Arhivele Naționale (Direcția Cluj), Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Cluj  contribuind alături de biblioteci județene la Europeana Local sau  Biblioteca Județeană și cea Universitară din Brașov  lucrând  împreună în mai multe proiecte.

Deși avem colecții digitale începute, cadrul legal, cum anume legile care protejează drepturile de autor pot fi puse și în slujba educației și a liberei circulații a informației nu sunt teme  clare, bine documentate sau înțelese în bibliotecile noastre.

La încheierea întâlnirii domnul director de la Biblioteca Județeană din Covasna a întrebat cine este publicul acestor colecții digitale. În graba de a reduce handicapul existent la nivelul colecțiilor digitale între noi și lumea dezvoltată, se pare că nu avem timp acum să ne gândim și să răspundem unei astfel de întrebări. Să sperăm însă că la o viitoare ediție a conferinței sau poate în cadrul asociațiilor profesionale vor avea loc dicuții și pe această temă.

* A se remarca faptul că bibliotecile noastre folosesc soluțiile soft Open Source!

Reclame

Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor

Pe data de 23 aprilie 2010 va avea loc prima ediție a SINECTICO, întrunirea editorilor de carte și autorilor din România.

Aflată sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, manifestarea  organizată de Talk Partners va avea deschiderea pe 22 aprilie la ora 13:00, la Sala Multimedia a ministerului.

Vor participa: domnul Kelemen Hunor – ministrul culturii și patrimoniului național, domnul Vasile Timiș – secretar de stat MCPN, poeta Ana Blandiana, criticul literar Alex Ștefanescu, directori de școli și licee, elevi și studenți, reprezentanți ai mass media.

SINECTICO va continua pe 23 aprilie cu:

• Dezbateri publice (Colegiul Național I.L. Caragiale, Colegiul Bilingv George Coșbuc, Școala Centrala);
• Lecturi publice ale autorilor, urmate de discuții cu publicul (Colegiul Național I.L. Caragiale, Colegiul Bilingv George Coșbuc, Școala Centrala);
• Lansări de carte cu autografe (Diverta – Magheru);
• Focus groups (Colegiul Național I.L. Caragiale, Colegiul Bilingv George Coșbuc, Școala Centrală).

Maşina expresso de (Euro)cărţi via Google Books

Ideea nu e nouă şi afaceri de acest gen au apărut deja pe piaţă. Cărţile aflate în domeniul public scanate de către Google sunt accesibile online în Statele Unite. Cei care nu pot să le citească online şi vor să ţină în mână o carte din hârtie pot să îşi tipărească singuri cartea. În afara de preţul maşinăriei prezentate costul (pe piaţa americană) pentru astfel de cărţi este de 1 dolar pentru 100 de pagini printate.

Acest film are jn mod clar aerul unei reclame însă e o reclamă din care putem vedea cum un manager de la Google Books pomeneşte de biblioteci şi cum pot ele beneficia de pe urma proiectului Google. Şi aici ca mai peste tot atunci când e vorba de bani poveştile sunt mai complicate, interesele mai ascuţite şi strategiile bine puse la punct. Oricum, până una alta Europa se grăbeşte să nu piardă trenul digitizării în partenerian privat-public. Viviane Reding, Comisarul European pentru Societatea Informaţională şi Media împreună cu Charlie McCreevy, Comisarul European pentru Piaţa Internă şi Servicii au declarat la începutul lui septembrie jn timpul discuţiilor cu cei de la Google (dar nu numai):

„Europa se află în faţă unei încercări serioase din punct de vedere cultural şi economic: numai 1% din căţile din Bibliotecile Naţionale din Europa au fost digitizate până acum şi asta face să avem o sarcină dificilă de rezolvat dar, în acelaşi timp ne deschide noi oportunităţi culturale şi de piaţă. O înţelegere mai bună a intereselor implicate poate ajuta Comisia să definească o adevărată soluţie Europeană care să fie în interesul consumatorilor europeni. Noi credem că astfel de soluţii europene ar trebui să aducă o gură de aer proaspăt peste această problemă şi ar putea să dea fiecărui cetăţean conectat la internet acces la milioane de cărţi care astăzi stau ascunse pe rafturi prăfuite. ”

După acceptarea nevoii de parteneri privaţi în procesul de digitizare Comisarii vorbesc şi de dreptul de autor.

„Este cadrul european al drepturilor de autor suficient de modern când vine vorba de digitizarea lucrărilor „orfane” şi a celor care nu se mai tipăresc? Aceste cărţi constituie o mare majoritate în colecţiile bibliotecilor europene (aproximativ 90%). Noi credem că aceste cărţi trebuie recuperate şi făcute să trăiască din nou.”
[sursa in engleza; mai multe despre această declaraţie pe Kosson]

Una dintre obiecţiile mele este că, în acest discurs şi în piaţa digitală, Google nu are concurenţă ceea ce dă naştere unui monopol de toată frumuseţea. Dar ce mai contează un monopol când e vorba de salvarea culturii europene?

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Robert Şerban despre carte şi literatură în era digitală

Un interviu realizat la Bookfest 2009.

Societatea informațională și biblioteca

Viviane Reding – Comisarul European pentru Societatea Informațională și Media a ținut recent un discurs care povestește despre rolul digitalului în economia EU.  În așteptarea strategiei pentru Europa digitală urmăriți filmul de ma jos sau citiți discursul.

Părerea mea e că bibliotecile publice (dar nu numai), cu cât vor reuși să își sincronizeze scopurile și serviciile pentru a răspunde nevoilor societății informaționale, cu atât vor accesa  mai repede  fonduri și vor primi suport. Dacă planurile noastre pe termen lung vor rămâne în „era Gutengerg” vom pierde generațiile „digitale” care vor mai mult și știu că pot mai mult.

Prin prisma discursului doamnei comisar biblioteca DOK face ceea ce trebuie.  Biblioteca trebuie să ofere acces la date în multiple forme, să încurajeze accesul și utilizarea informației digitale. Nu ne putem permite să punem capul în nisip și să așteptăm să treacă „nebunia digitală”. Din moment ce economia EU e atât de legată de această nebunie, trebuie să ne punem pe învățat și să înțelegem foarte bine ce ne aduce Europa digitală. Și, de ce nu, doar suntem bibliotecari, să dăm o mână de ajutor celor care au nevoie.

Copyright pentru înregistrări audio în UE: 50 sau 95 de ani?

Dacă în SUA această decizia a fost luată în favoarea prelungirii perioadei de copyright, Comisia Europeană n-a luat încă, în mod oficial, nici o decizie. O petiţie a fost iniţiată în februarie iar cei care au semnat-o:

se declară în opoziţie cu prelungirea menţinerii drepturilor de autor pentru înregistrările audio. Comisia Europeana, Parlamentul European şi Consiliul de Miniştrii sunt rugaţi să se asigure că politicile în legătură cu acast subiect reflectă interesele tuturor celor implicaţi, inclusiv ale consumatorilor şi ale organizaţiilor de interes public, nu doar ale deţinătorilor comerciali de drepturi de autor care apără ideea prelungirii termenului.

Până în aprilie 10 mii de semnături au fost strânse şi o scrisoare pe această temă a fost trimisă doamnei comisar pentru Societatea informaţională  si Media, Viviane Reding . Mark Perkins vorbeşte despre  importanţa acestor demersuri aici.

Pe Biblios doamna Aghelescu ne-a trimis un mesaj în care Biblioteca Naţionale şi Asociaţia Bibliotecilor din Finlanda se declară împotriva prelungirii drepturilor de autor pentru înregistrările audio. Bibliotecarii aduc în favoare lor argumente valabile şi se vede clar intenţia lor de a apăra accesul liber la informare. Ceea ce mi se pare important este faptul că au trimis deja acest apel europarlamentarilor lor şi parte din ei au declarat că nu o să voteze aceasă prelungire a drepturilor de autor.

Ştiu sigur că, la fel ca bibliotecarii finlandezi,  mulţi dintre noi sunt de părere ca 50 de ani sunt suficienţi pentru ca cei care au drepturi asupra unor înregistrări să-şi ia partea leului. UE, împinsă de la spate de interese economice, tinde sa fie de altă părere.  Ce putem face? Păi hai să semnăm petiţia. Vreţi să ajutăm la traducerea câtorva texte de pe site-ului soundcopyright.eu în română? ( Dacă lucrăm în grup şi ne verificăm unii altora textele merge repede.)  Putem să convingem asociaţiile să trimită o scrisoare europarlamentarilor români?

…Sau suntem prea ocupaţi şi oricum nu ne doare pe noi aşa de tare acest aspect acum…sau poate că Google-ul o să continue presiunile şi pe viitor drepturile de autor o să-şi piardă importanţa aşa că mai bine nu ne-am agita…

Alegerea ne aparţine!