• Ne-am mutat!

    Acest blog s-a mutat la www.prolibro.eu
  • Subscriem la:

  • Și eu sunt bibliotecar(ă)!
  • Ziua Eliberării Documentelor
  • Ne găsiți și pe:

  • RSS Calendar

  • RSS biblio_ro_feeds

  • RSS Presa despre biblioteci

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Selectie de linkuri

  • Foto ProLibro

  • Statistica blog

    • 592.542 accesari

Biblioteca Friends – prima si singura biblioteca de comunicare deschisa.

Un grup de tineri pasionati a lansat un proiect cel putin interesant: o biblioteca deschisa, cu un inventar de carte constituit din donatii. Fundatia Friends for Friends isi autointituleaza proiectul „prima si singura biblioteca de comunicare deschisa”.

Mai multe detalii la calea:
http://ffff.ro/
sau
http://www.lumebuna.ro/2009/04/13/friends-deschide-prima-si-singura-biblioteca-de-comunicare/

Biblioteca alternativă

Biblioteca Alternativa işi deschide uşile Joi 25 martie 2010 , ora 15.00 .

Iată ce aflăm despre această iniţiativă pe pagina bibliotecii biblioteca-alternativa.noblogs.org

  • A aparut la initiativa unui grup informal cu scopul de a-ti impartasi o serie de materiale menite sa contribuie la dezvoltarea unui spirit critic fata de lumea si societatea in care traim, fiind totodata o baza de discutie pentru initierea unei schimbari sociale.
  • Este organizata pe principiul participarii si al non-ierarhiei.
  • Reprezinta un proiect autonom, non-profit, care se bazeaza pe contributia voluntara a celor care doresc ca astfel de spatii sa existe, sa se dezvolte si sa poata sa ramana independente de finantarile europene/institutionale. Orice donatie este binevenita!
  • Aduna peste 200 de carti si 100 de reviste/brosuri care au calatorit din mana in mana pentru a ajunge aici. Acestea se grupeaza pe mai multe domenii dintre care: sociologie/antropologie, anarhism/miscari sociale/actiune directa, gen/sexualitate/LGBT, colonialism/militarism, represiune/prizonieri politici, beletristica, arta/fotografie, etc. Pentru ca toata lumea sa poata beneficia de accesul la acestea, te rugam sa respecti termenul de imprumut si sa pastrezi materialele in starea in care le-ai primit.
  • Functioneaza si ca centru socio-cultural incercand sa gazduiasca activitati realizate de persoane care doresc sa isi impartaseasca ideile si cunostintele practice cu cei interesati de acestea. In acest sens, acest spatiu este deschis pentru tine!
  • Isi ofera spatiul pentru dezvoltarea de proiecte independente si non-profit.
  • Nu accepta in spatiul sau idei si atitudini opresive si autoritare (rasiste, sexiste, homofobe, xenofobe, etc.)
  • Te asteapta sa o vizitezi pe strada Bogdan Voda nr. 9 (zona Gara de Nord) sau sa ii trimiti sugestiile si propunerile tale pe adresa biblioteca-alternativa at riseup.net

Orarul acestei biblioteci este:

  • Marti/Miercuri/Joi – 15.00-20.00
  • Vineri/Sambata/Duminica –  13.00 – 19.00
  • Luni : inchis

Am adăugat biblioteca la harta bibliotecilor. Aşteptăm cu interes imagini de la deschidere şi urăm spor la treabă iniţiatorilor!

Digital Humanities

O viziune asupra ceea ce înseamnă Digital Humanities [umanioare digitale]

Bibliotecari, muzeografi și schimbările din educație înainte de alegeri

Am primit un mesaj ce conținea trimiterea spre articolul Antonescu către Băsescu: A fi bibliotecar nu înseamnă să fii un fel de boschetar. Evident că titlul acesta m-a făcut să citesc și am aflat astfel că la discuția de la Cluj dintre candidații la președenție Crin Antonescu și Traian Băsescu s-a pomenit  meseria de bibliotecar. Antonescu are în acest articol o întreagă descriere a ce  a vrut să spună Băsescu atunci când, vorbind despre educație, a făcut o greșeală și a spus ca PNL-isul ar fi fost bibliotecar (și nu muzeograf).  Astfel aflăm ce crede  Băsescu, confrom lui Antonescu:

„Ce-i bibliotecarul? Un fitecine care câştigă bani foarte puţini, care nu are bani să-şi cumpere Jeep, care nu are bani să-şi cumpere poşetă Luis Vuitton, care nu are bani să-şi etaleze perle, dacă e doamnă, pe decolteuri, care nu are cum să ne sfideze ca domnul Berceanu, ca toţi ceilalţi domni din anturajul domnului Băsescu. Bibliotecarul e un fel de nimic.”

După asemenea afirmații a trebuit să merg să văd ce anume s-a spus la acea discuție. Aveți aici fragmentul cu pricina:

Nu înțeleg de unde se poate obține interpretarea domnului Antonescu însă cred că sunt câteva lucruri demne de ținut minte din acest fragment. Rolul informației și a celor care știu să o caute, să o găsească și să îi învețe pe ceilalți să o caute par a deveni centrale în procesul educațional spre care tindem. Acest lucru va face ca automat rolul bibliotecarilor, documentariștilor și arhiviștilor să devină important în acest context.

Poate nu ar fi rău însă, până una alta, ca bibliotecarii să îi contacteze pe cei din staff-ul președintelui și să încerce să clarifice pentru ei diferențele dintre calculator, Google și informație. Nu de alta dar nu dă bine ca șeful lor să repete aceste concepte în relație cu educația și să facă iar și iar aceleași confuzii.

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Criza, viața adevărată și informația

[…] Cum America este bântuită de furia antifumat, în pauzele întâlnirii despre care povesteam, ca un estic necivilizat, ieşeam să fumez câte o ţigară. La colţul străzii, un om între două vârste, în faţa unui chioşc pe patru roţi, vindea hotdogi şi castane prăjite.Cum merge afacerea, l-am întrebat. Dumnezeu să ţină criza, vând ,,like hell“ (adică în draci). Oamenii nu mai mănâncă la restaurant.

 La sfârşitul întâlnirii am ieşit din clădire cu un vestit domn a cărui poreclă este Mr. News. I l-am arătat pe omul cu acele castanele din colţ şi i-am spus că e fericit de criză. 

Mi-a răspuns: după mâncare, a doua nevoie e informaţia. Şi afacerile din presă vor merge bine. Informaţia nu poate fi gratis, aşa cum a ajuns astăzi pe internet. E doar un accident. Se va găsi o metodă. Ne-am despărţit, am plecat gândindu-mă că nu avem motive să fim îngrijoraţi, în ciuda spaimelor lumii financiare. Viaţa merge înainte, oamenii care muncesc din greu, eficient şi cu pasiune vor trece cu bine şi de această perioadă. […] Dinu Patriciu – Criza și viața adevărată

Cu acest interviu, ca și cu informția de pe internet trebuie să nu uităm să înțelegem contextul. În rândurile de mai sus, cel mai bogat om din România, este de acord că trebuie găsită o metodă pentru a continua să se scoată bani lucrând cu „informația”. Până la un punct această abordare este naturală: trebuie să se găsească o modalitate de a produce și a vinde pentru a face bani. Legătura cu internetul însă și abordarea  modului în care el influențează  informarea și implicit educația par a fi foarte simplist privite (ca de altfel mai peste tot în România). Nu știm cum se folosește internetul, la ce, de către cine, știm doar că vechile modele nu mai merg, oamenii au acces gratis la informațiile pe care până acum trebuiau să le cumpere deci…trebuie găsită o metodă! 

Din modul în care este scris fragmentul de mai sus reiese că internetul este principalul dușman care trebuie învins iar pentru asta sunt metode și metode în care munca, eficiența și pasiunea se folosesc în diferite cantități. Din ce-am văzut la noi, inclusiv în online, totul se face doar ca să iasă banul. Inclusiv discuțiile cele mai faine despre online încearcă să înțeleagă cum să scoată banul. 

Internetul pe de altă parte, deși creat în scopul de transmite informații pentru armată, nu a cunoscut decât mai târzu  comercialul așa cum îl știm noi. (Nu spun că nu au existat speranțe comerciale numai că și  ele au fost surprinse de ce a ieșit…). Universitățile au fost primele care au crezut în potențialul ideii de lucru în rețea, de utilizarea în comun a rețelei, a informației. Bibliotecile universităților din State  efectuau ln mod organizat împrumul interbibliotecar cam din 1920(!) . Cercetătorii recunoșteau așadar valoarea accesului la resurse comune și nevoia de scurtarea a timpului necesar transportului „docomentelor”.  

Rețelele publice au fost apoi  cele care au ajutat decisiv de dezvoltarea emailului, a chatului și la răspândirea acestui nou tip de comunicare.  Oamenii din Statele Unite și din țările dezvoltate (și poate pionierii în utilizarea netului de la noi) nu au ajuns pe Internet și au dat de cineva care vrea să le vândă ceva. Ei au descoperit  în primele forumuri un nou mod de a se apropria de alți oameni, de a trăi diferite experiențe împreună și de a învăța. 

Comercialul a încercat marea cu polonicul  și a avut parte de „bula de săpun”  punct-com foarte dură în 2000. Pentru profit, interesele comerciale se luptă  în continuare  să pună frână pachetelor de date transmise pe Internet de cei care nu cotizează suplimentar la compania transportoare. (Asta ar fi una din metode.) În paralel însă servicii gratuite au umplut netul. Cu documentele Google care îți oferă la liber caracteristicile de baza ale Office-ului la Skype care te lasă să vorbești gratuit oriunde în lume…am ajus departe. Cei care fac astfel de servicii au început prin a avea ei înșiși o nevoie sau o curiozitate nesatisfăcute de oferta existentă pe piața online. Au studiat problema, au ivestit bani și timp și au pornit afacerile respective. Acum fac bani prin serviciile specializate pe care le oferă contra cost sau reclamă (altă metodă) și au milioane de utilizatori. 

La ce metodă s-au gândit afaceriștii   când au pomenit ideea de a vinde informația nu știu. Poate că în acest context o introducere în definția informației nu strică nimănui: 

Informația nu e deci mediul de transmitere  ci mesajul în sine. Cei care vor să facă bani din lucrul cu informația ar trebui poate  să înțeleagă mai întâi ce mesaje încearcă potențialii clienți să acceseze și  să transmită și apoi să găsească cel mai potrivit mediu  pentru a le transporta. Nu de alta dar mesajele lor poate o să-i ajută să înțeleagă cum e cu gratuitatea informației pe internet.

Omniprezența informației în viziunea Google

România nu a ajuns încă la acest nivel însă diferențele, mai ales pentru generațiile tinere se reduc pe zi ce trece, cu fiecare film uploadat, cu fiecare post pe blog.