Biblioteca Municipală BP Hasdeu şi denumirile din Chişinău

Prima dată când am văzut o hartă a Chişinăului m-a uimit felul în care se îmbinau numele străzilor şi bulevardelor capitalei Republicii Moldova, ca într-o veritabilă enciclopedie a culturii române. Când am remarcat cu voce tare acest lucru, mi s-a explicat că, după 1989, când s-a pus problema schimbării denumirilor de străzi, cea care s-a implicat activ în găsirea denumirilor potrivite a fost tocmai Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, care a ales numele de personalităţi şi a editat, pentru cunoaşterea lor, un ghid. O formă superbă şi eficientă de a-i reînvăţa pe locuitorii capitalei valorile naţionale: păşind la pas cu noile generaţii pe aleile: Creangă, Eminescu, Caragiale…

Am putut constata, la faţa locului, că Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu se bucură de un prestigiu deosebit, fapt explicabil, până la un punct, prin activitatea şi realizările ei remarcabile. Dar e mai mult decât atât. E multă dragoste în jurul acestei biblioteci tocmai pentru că este puternic ancorată în realitate şi se implică activ în viaţa comunităţii, identificându-i nevoile şi răspunzându-le. Rolul formativ al bibliotecii îşi găseşte, la Chişinău, expresii dintre cele mai înalte.

Biblioteca de Poezie Itinerantă poposește în Vâlcea

Biblioteca de Poezie Itinerantă (The Itinerant Poetry Library) este adusă de Sara Wingate Gray (cu suportul IREX DC) în România, mai precis în Vâlcea. Așteptând cu interes relatările colegilor și cititorilor români care vor avea privilegiul întâlnirii cu aceasta bibliotecă unică, vroiam să spun câte ceva despre ce are special această bibliotecă. Nu e vorba doar faptul că bibiotecara își cară biblioteca cu spatele prin lume de ceva vreme, că e vorba de o biblioteca vie care crește mereu și care se dăruiește gratis celor care au curiozitatea să caute prin ea, ci mai ales de motivația acestui demers „nebunesc”:

Noi vedem bibliotecile, mai ales bibliotecile publice, ca fundații ale lumii civilizate. Credem ca nicăieri nu ni se mai oferă o așa echitate în accesarea și utilizarea informației, încredere și dialog între membrii comunităților, ai diferitelor culturi.

Atunci când intrăm într-o bibliotecă ne întâlnim unul cu altul: întâlnindu-ne unul cu altul aflăm mai mult despre noi. Prin aceste întâlniri începem să înțelegem cum reușesc să ne unească experiențele trăite în această lume care ne e comună tuturor. În mod fundamental, atunci când intrăm într-o bibliotecă ni se oferă posibilitatea să învățăm lucruri noi și astfel să creștem ca indivizi, ca cetățeni ai acestei lumi.

Începând din Mai 2006, având această misiune în minte, Bibliotecarul Poeziei Itinerante a călătorit în întreaga lume cu o bibliotecă publică (gratuită), instalând biblioteca și bibliotecarul și arhivând sunetele, poemele și poezia orașelor, oamenilor și țărilor întâlnite.

Până acum am oferit peste 1000 de ore de servicii de bibliotecă publică în 11 țări și 21 de orașe în întreaga lume, în peste 150 de locuri. (About http://www.tipl.info/)

Cei care vor să găzduiască această bibliotecă (în special în jud. Vâlcea) între 20 și 28 Iulie pot să trimită un email la librarian@tipl.info sau un mesaj pe Twitter la twitter.com/Librarian

Pentru o mai bună înțelegere a acestei biblioteci vă recomand:

Blogul și biblioteca

Colega noastră bibliotecară Diana Lupuşor de la BNRM  face o frumoasa prezentare despre ce poate înseamna și ce potențial deține blogul pentru bibliotecari:

Vă mai recomand tot din Moldova si tot o prezentare pe slideshare dar de data aceasta  din partea bibliotecii  B. P. Hașdeu: „Promovarea imaginii bibliotecii publice: forme şi tehnici bazate pe web 2.0 de Ludmila Panzari, o prietenă mai veche a blogului nostru. Veți afla lucruri interesante despre cum se face promovarea bibliotecilor publice în Moldova.

Felicitări și mulțumiri autoarelor.

Proiectul Bulbul

Biblioteca Națională a Serbiei BNS are un proiect de mai lungă durată de  digitalizare a plăcilor de gramofon din colecția ei. Parte din  cele peste 1500 de plăci din colecție formează  o subcolecție specială cu înregistrări din muzica bosniacă Bulbul, colecție care are acum un site dedicat. Interesantă povestea acestei colecții a BNS obținută prin achiziție  dar și prin donații din partea publicului. În descrierea ei se vorbește despre cum călătoreau artiștii de diferite etnii în această  zonă a Balcanilor ca să iși facă cunoscută muzica la sfărșitul secolului 19, inceputul secolului 20.

Un exemplu (se poate să dureze un pic până se încarcă):

Milan Tomic (Milance) din Belgrad, împreună cu orchestra: „Ah, moj doro”  (1926)

Să observăm și să luăm aminte la gestul  frumos al BNS de a digitiza întreaga colecție de plăci, de a identifica această subcolecție și de a prezenta apoi un proiect/site special pentru Bosnia Hertzegovina. Sunt multe aminitiri dureroase în Balcani care nu pot fi reparate decât în timp iar gesturi calde ca acesta nu pot decât să ajute.

Bibliotecarul folositor

Mesajele de pe Twitter arhivate de Biblioteca Congresului American

Twitter-ul este cea mai cunoascută şi utilizată platformă de micro-blogging. Mesajele de 140 de caractere postate de utilizatori au arătăt că, deşi aparent acest gen de comunicare pare „pierdere de vreme”, există momente, evenimenie şi comunităţi care folosesc Twitter-ul în moduri care încă aşteaptă să fie întelese…Iar această înţelegere nu poate avea loc în lipsa datelor care să fie analizate.

Biblioteca Congresului Statelor Unite a hotărât că va arhiva întreaga „colecţie” de mesaje publice  care au fost postate pe Twitter din 2006, de la înfiinţare. Biblioteca are ceva experienţă în lucrul cu materiale „de pe net”. Acest gest este însă un serios semn de atenţionare pentru bibliotecile dedicate  cercetării.

„Din 2000, de când a început să colecteze materiale de pe siturile din campania prezidenţială,   Biblioteca a colecţionat materiale de pe internet. Astăzi  deţine peste 167terabytes  de informaţiă de pe net, inclusiv bloguri, pagini ale candidaţilor la funcţii de stat, şi paginile membrilor Congresului.” Comparativ, Twitter procesează ” mai mult de  50 de milioane de mesaje zilnic”  ceea ce face ca totalul mesajelor până acum să fie de ordinul bilioanelor.

Tot Biblioteca conduce proiectul „Infrastructura şi prezervarea  naţională a informaţiei digitale (National Digital Information Infrastructure and Preservation Program www.digitalpreservation.gov), program care caută o strategie naţională pentru a colecta, prezerva şi a pune la dispoziţia generaţiilor prezente şi viitoare  un conţinut digital însemnat, în special informaţie creată  doar în formă digitală.”

Biblioteca Congresului nu se dezminte: „dacă sunteţi în căutarea de locuri unde se păstrează   informatie istorică valoroasă” chiar şi  în formă digitală, treceti prin Washington DC.

Bucuria mea la aflarea acestei veşti este cu atât mai mare cu cât, în ianuarie vorbeam la BOBCATSSS despre valoarea şi necesitatea analizei datelor disponibile pe Twitter, luând cazul Moldovei şi al „revoluţiei” ei de anul trecut.

Nu ne rămâne acum decât să  aşteptăm veştile despre modul în care cercetătorii vr fi ajutăţi să lucreze cu aceste date.

Aurel Vlaicu zburând

„…nu putem spera decât în existenţa, prin minune, a unor filme cu Vlaicu în arhivele străine.”
Pe mine mă dor cuvintele astea… Mă alină însă faptul că cineva a avut ideea de a face acest film.