Bill Gates, Biblionetul şi oltenii

Mihai Voinea scrie un articol plin de voie bună despre programul Biblionet aşa cum se vede el prin câteva sate vâlcene: Miliardarul Bill Gates, internetul şi oltenii. Citez mai jos din articolul acesta ca să vă fac poftă. El însă trebuie citit cap coadă.

În Pietrari: Încercăm să le explicăm oamenilor cum îi poate ajuta internetul, exemplificând prin posibilitatea de a comunica cu rudele aflate peste hotare. Folosim ca argument suprem faptul că totul este pe gratis, graţie unui american pe nume Bill Gates. Ca un om care a văzut multe la viaţa lui, nea Costache ascultă şi ne priveşte suspicios.
„Internetul ăsta ni-l bagă la impozit? Te duci acolo, zice că e degeaba şi te trezeşti cu el la impozit”.

La Tomşani: „Tocmai când ne pregăteam de plecare, o femeie sfioasă, între două vârste, îşi face apariţia cu un petic de hârtie în mână. „Ea este doamna Ioana, vine să comunice pe internet cu rudele din Franţa”, ne explică Georgeta Cârstea, după care se aşază la calculator şi tastează noua adresă în lista de Messenger. Deschide apoi o fereastră şi i se adresează doamnei Ioana: „Gata, i-am dat Buzz! Acum aşteptăm să răspundă”. „Da, aşteptăm să răspundă”, rosteşte Ioana, vizibil bulversată de aceste cuvinte noi care au intrat pe neaşteptate în viaţa ei monotonă de femeie de la ţară.”

Interesant tonul folosit în acest articol: haz de necazul nostru, al tuturor. Ca bibliotecari râdem noi râdem dar parca nu e râsul nostru. Vâlcea e printre judeţele cele mai „educate” şi active iar când vezi cât mai e de lucru cu bibliotecarii şi administraţiile locale te poate apuca plânsul.

Reclame

Moromete află, știe, vrea nu vrea…și de la bibliotecă

Parte  din bibliotecile particpante la Biblionet pornesc în curând pe un drum important de-a lungul căruia  vor ajuta publicul  larg să devină participant de drept în societatea informațională. 25 noiembrie se anunță o zi în care cetateni din 12 județe  vor avea acces gratuit la internet în  235 de biblioteci publice.

Dorothea Ionescu Vânău publică pe presa.nu articolul  Incluziunea digitală ridică industrii casnice la nivel global. Moromete află, știe, vrea, nu vrea pe care aș vrea să vi-l recomand. Mie mi se pare un articol bine scris  depre relația dintre tehnologie și societate în context global dar și în cel european. Cred că articole ca acesta pot să ajute la înțelegera cadrului general în care bibliotecile își desfășoară activitatea și la identifiarea de parteneri locali sau naționali pentru realizarea de proiecte pe viitor.

Doamna Vânău vorbește despre cum tehnologia are  puterea să  ajute populația defavorizată (mai ale cea de la sat)  dar în același timp să își ia ca plată automată libertatea să înfluențeze  schimbarea culturii.

Cum anume putem  (și deja guvernul încearcă acest lucru prin proiectele pe care le derulează) să fim toți e-integați? Iată ce aflăm din articol:

  • putem să ajungem pe acelaşi plan de putirinţă mentală cu cei de la oraş
  • începem să credem în şansele noastre, să ne schimbăm atitudinea de excluşi
  • putem să ne vindem mai uşor şi mai bine produsele
  • putem să înţelegem mai bine lumea în care trăim
  • putem să-i convingem pe alţii să investească in noi
  • într-un fel sau altul, îi putem trage la răspundere pe cei care ne conduc
  • putem să vedem, dacă suntem orbi
  • putem să auzim, dacă suntem surzi
  • putem să comunicăm, daca nu putem vorbi
  • putem să ne facem prieteni, dacă suntem stigmatizaţi
  • putem să ne reabilităm, daca am fost deţinuţi
  • putem să ne reorientam business-ul, dacă am fost falimentari
  • putem să ne îndulcim bătrâneţea, dacă suntem singuri
  • putem să ne asociem, pentru că împreună suntem eligibili
  • putem sa ne găsim un job, dacă suntem şomeri
  • putem să scoatem profit din mileuri şi bricolaje, dacă suntem casnice
  • putem să avem acces la alternative
  • putem să scăpăm de ruşinea de a nu sti

Bibliotecile pot ajuta în multe din aceste puncte sensibile și în multe altele. Important e să știm cum anume ne  putem conecta serviciile de celelalte existente pentru a servi publicul  cum merită.

Campania „Stinge-l şi hai să ne jucăm!”

Este vorba de un proiect iniţiat de colega noastră Corina Şandor Martin, care a antrenat Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi Învăţământ Preuniversitar. Cei interesaţi pot găsi detalii pe pagina web a bibliotecii noastre.
Tot acolo pot fi găsite zece intervenţii ale participanţilor la conferinţa organizată cu acest prilej (doi psihologi, cadre didactice, un informatician, un bibliotecar) în care sunt prezentate riscurile, efectele abuzului şi câteva alternative.
De asemenea, un chestionar cu 11 întrebări aplicat unui eşantion de 1500 de copii şi adolescenţi băimăreni şi graficele deosebit de interesante rezultate.
Unul dintre efecte a fost şi deschiderea unei secţiuni „Pentru copii”, tot pe pagina web a bibliotecii, în care sunt prezentate oferte locale de petrecere a timpului liber.

Se poate spune că iniţiativa şi acţiunile intreprinse au stârnit mare interes. Campania continuă…

Este lectura o alternativă viabilă?

Mai este necesară lectura în zilele noastre? Atâta timp cât o cultură literară bogată şi un vocabular bogat şi nuanţat reprezintă valori sociale, răspunsul este afirmativ. Încă de la apariţia internetului s-au ridicat voci care au decretat sfârşitul lecturii. Însă atâta timp cât este numai o problemă de suport, opoziţia nu există. Este mai mult o opţiune de confort şi accesibilitate. Există deja pe internet numeroase biblioteci digitale.
Problemele legate de televizor şi calculator vizează cât timp şi în ce scopuri sunt utilizate. Aceste întrebări este firesc să ni le punem şi în legătură cu cărţile. O lectură excesivă şi prost direcţionată poate duce şi ea la sedentarism, dificultăţi de adaptare, tulburări de vedere etc.

Mama – Cartoon Network, Tata – Internet. Problemele încep când copiii, de cea mai fragedă vârstă, sunt uitaţi în faţa televizorului sau la tastatura calculatorului. Nu cred că există părinţi care de bunăvoie şi-ar lăsa copiii nesupravegheaţi într-un mediu necunoscut şi cu persoane necunoscute. Dar când îi abandonează în faţa monitorului, asta fac!

Ce avantaje prezintă lectura? Nu dezvoltă o asemenea dependenţă, nu generează câmp electromagnetic, nu afectează în aceeaşi măsură aparatul vizual. Lectura (de calitate) dezvoltă vocabularul, lărgeşte aria subiectelor accesibile, stimulând comunicarea. Este facilitată prin lectură, transmiterea valorilor de la o generaţie la alta, spre deosebire de internet şi televiziune, care au ca spaţiu predilect cotidianul. Lectura stimulează gândirea şi dezvoltă imaginaţia. Acţionând prin cuvânt, ea presupune un efort de reprezentare. Citind, configurăm spaţii şi împrejurări, construim imagini într-un mod personal. Televiziunea şi jocul pe calculator scutesc utilizatorul de o parte a acestui efort. Iar omul, prin natura sa, alege calea minimului efort. Cu cât vârsta este mai fragedă, cu atât seducţia exercitată este mai mare. În povestea citită, copilul poate cel mult să se identifice cu un personaj, în joc el este personajul dorit, poate să reia totul de la început, să schimbe deznodământul. De aceea am convingerea că un copil prea familiarizat cu televizorul şi calculatorul înainte de a învăţa să citească, are puţine şanse de a deveni cititor pasionat, pentru că este obişnuit să-şi obţină satisfacţiile pe căi mai uşoare.
Nici aici nu se poate trage o linie de demarcaţie strictă. Lucrurile nu sunt albe sau negre. Aşa cum există cărţi de duzină şi cărţi dăunătoare, aşa există şi jocuri care stimulează creativitatea şi inteligenţa şi dezvoltă abilităţi de adaptare. Totul stă în măsură şi selecţie.

Cum atragem copiii spre lectură? În primul rând copilului trebuie să i se citească poveşti. În jurul lecturii trebuie creată o atmosferă plăcută. Trebuie să ne asigurăm că ascultătorul nostru înţelege şi participă. Copilul trebuie solicitat să-şi exprime părerea, să anticipeze, să configureze finaluri posibile. Este esenţială depistarea precoce şi tatarea defectelor de vedere şi a deficienţelor de orice fel. Fără transformarea actului citirii într-un automatism, nu se poate ajunge la lectură. Textele trebuie să fie adecvate capacităţii de înţelegere şi înclinaţiilor manifestate de copil. Este adevărat că poveştile sunt nemuritoare, dar generaţiile se schimbă şi au alte centre de interes. Exemplul personal al părinţilor şi un mediu adecvat ajută mult. Experienţa personală şi profesională îmi spune, însă, că trebuie să existe şi o predispoziţie lăuntrică.

Încercăm să protejăm un mod de a fi şi valorile în spiritul cărora am trăit. Dar, după cum am spus, lumea este într-o schimbare accelerată, iar direcţia este greu de prevăzut.

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Societatea informațională și biblioteca

Viviane Reding – Comisarul European pentru Societatea Informațională și Media a ținut recent un discurs care povestește despre rolul digitalului în economia EU.  În așteptarea strategiei pentru Europa digitală urmăriți filmul de ma jos sau citiți discursul.

Părerea mea e că bibliotecile publice (dar nu numai), cu cât vor reuși să își sincronizeze scopurile și serviciile pentru a răspunde nevoilor societății informaționale, cu atât vor accesa  mai repede  fonduri și vor primi suport. Dacă planurile noastre pe termen lung vor rămâne în „era Gutengerg” vom pierde generațiile „digitale” care vor mai mult și știu că pot mai mult.

Prin prisma discursului doamnei comisar biblioteca DOK face ceea ce trebuie.  Biblioteca trebuie să ofere acces la date în multiple forme, să încurajeze accesul și utilizarea informației digitale. Nu ne putem permite să punem capul în nisip și să așteptăm să treacă „nebunia digitală”. Din moment ce economia EU e atât de legată de această nebunie, trebuie să ne punem pe învățat și să înțelegem foarte bine ce ne aduce Europa digitală. Și, de ce nu, doar suntem bibliotecari, să dăm o mână de ajutor celor care au nevoie.

BOBCATSSS 2010

Următoarea ediție a simpozionului internațional al studenților LIS  BOBCATSSS 2010 va avea loc în perioada 25-27 ianuarie la Parma în Italia. Tema reuniunii va fi Bridging the digital divide: libraries providing access for all? iar organizatorii au deja un sit la  http://bobcatsss2010.unipr.it Termenul de trimitere a propunerilor pentru a susține o lucrare, un poster sau chiar a organiza un workshop este 15 Septembrie 2009.

Am avut plăcerea să particip la ediția din 2009 din Porto și pot să vă asigur că este cu adevărat o experiență deosebită (profesională dar și umană). Iată și o dovadă în acest sens:)

Din câte am înțeles, anul trecut s-a primit o singură propunere din partea unui/unei student(e) din România care, din păcate, nu a fost selectată pentru a participa în simpozion. Dacă sunteți interesați să trimiteți ceva pentru 2010 și aveți nevoie de orice fel de ajutor dați un email pe adresa grupului și o să încercăm să vă ajutăm.