Ce pot face două mâini dibace de bibliotecar

Folosind echipamente deja utilizate în biblioteca, iată că se poate, dacă se vrea şi se învaţă puţină programare, da naştere unor echipamente noi pentru a servi publicul. Sistemul acesta a fost gândit şi realizat de un bibliotecar. Folosindu-l, utilizatorii îşi pot împrumuta singuri materialele economisind timpul bibliotecarilor şi dând publicului sentimentul că are „putere” în bibliotecă.

Avantajele unui astfel de echipament făcut „în casă” este costul mult mai mic şi faptul că ai mereu la dispoziţie în bibliotecă pe cineva care să facă serviciul tehnic. Partea negativă ar fi că softul echipamentor trebuie permanent ţinut la curent pentru a asigura securitatea bazelor de date.

Anunțuri

CZU – Cenuşăreasa softurilor de bibliotecă

Problema. Scăderea dramatică a utilizării CZU în căutările în bazele de date este în atenţia clasificatorilor, comisiilor de specialitate şi a însuşi Consorţiului CZU. S-au căutat şi dat numeroase explicaţii. Una dintre cele mai evidente (poate cea mai simplă, dar asta nu înseamnă că e mai puţin adevărată) mi se pare a fi cea legată de însăşi structura softurilor de bibliotecă.

Toate softurile de bibliotecă pe care le cunosc sunt centrate exclusiv pe descriere, cu oportunităţi de indexare. Cataloagele alfabetice de orice fel, inclusiv tematice, nu numai că au fost înglobate cu succes, ci chiar dezvoltate exponenţial. Putem face căutări alfabetice eficiente aproape după orice element: titlu, autor/editor, editură, vedetă de subiect, până la cuvinte cheie. În softurile utilizate în bibliotecile noastre publice se lucrează, în momentul de faţă, la echivalarea UNIMARC.

Pentru clasificare, însă, nu există mai nimic şi este aproape imposibil să facem căutări după CZU. Faptul că există câmpri CZU este departe de a suplini catalogul sistematic. Cine ar şi putea folosi o înşiruire nesfârşită de indici CZU într-o iluzorie şi aparentă ordine? E ca şi cum am avea un catalog tradiţional sistematic haotic, din care s-ar scoate divizionarele şi etichetele de sertar. Am mai putea căuta? Cu siguranţă nu! Cine mai foloseşte catalogul sistematic tradiţional pe fişe sau a mai apucat să-l folosească, ştie despre ce vorbesc.

Singura soluţie care poate reabilita situaţia mi se pare a fi dezvoltarea în softuri a unui segment suplimentar, care să permită orientarea în căutări. Minimul ar fi ceva pe structura indexului alfabetic ataşat CZU. S-ar putea încerca şi o căutare „ascunsă” dinspre cuvântul/termen (vizibil) filtrat prin CZU (invizibil). Dar soluţia acestei probleme depăşeşte, cu siguranţă, puterile unui bibliotecar. Mi se pare a fi mai mult o problemă demnă  de Consorţiul CZU.

Istoric personal. În 1990, când am luat decizia de a lucra în bibliotecă, am avut şansa, nesperată pentru un începător, de a fi ucenicul unui clasificator extraordinar: Petre Codrea, fie-i memoria binecuvântată, de la care am învăţat aproape tot ce ştiu despre bibliotecă; pe bazele puse de el, încă mai putem construi şi astăzi în biblioteca noastră.

După 1996, când a debutat informatizarea bibliotecii, am sesizat cum, odată cu introducerea fondului în bazele de date, a început  „erodarea” căutărilor după CZU. Am avut momente de descurajare, când mi-am pus întrebări asupra utilităţii muncii de clasificator. Şi recunosc că i-am învinovăţit pe colegii de la relaţii cu publicul, că nu se ţin la curent, dar şi pe noi, cei din prelucrare, că nu-i instruim cum şi cât trebuie (doar nu cu mult timp înainte foloseau cu o frecvenţă mulţumitoare catalogul sistematic pe fişe…).

Nu mult timp după aceea, la o conferinţă ANBPR, într-o pauză (cine a remarcat importanţa discuţiilor „dintre discuţii” a spus un mare adevăr), domnul Dan Matei a pus o întrebare despre utilitatea şi avantajele CZU. Clasificator deja cu vechime fiind, am încercat pe loc să caut răspunsuri şi să improvizez. Nu-mi pusesem problema „sistematic” până atunci, mi se părea un lucru prea evident. Nu am fost mulţumită de răspunsul dat, nu era la înălţimea instrumentului CZU. Aşa că problema m-a bântuit luni de zile şi am tot adunat argumente. De aici au ieşit câteva articole în revista bibliotecii noastre. De data aceasta am dat vina pe subiectivitatea şi inconsecvenţa clasificatorului, scoase minunat în evidenţă în bazele de date.

După câţiva ani, am fost fericită să văd, anunţat pe biblos, de doamna Victoria Frâncu, un simpozion pe teme CZU, organizat de BCU Bucureşti – era primul de care auzeam după ani de zile de clasificare şi am făcut tot ce am putut să particip. A fost o experienţă deosebită. Legăturile create atunci şi păstrate, în special cu doamna Victoria Frâncu, mi-au fost de mare ajutor şi după aceea. În 2006, a avut loc seminarul „Sistemul clasificării zecimale poate supravieţui?”, găzduit tot de BCU Bucureşti. Deja consideram că am vechime în domeniu şi că găsisem suficiente argumente în favoarea CZU. Dar atunci de ce nu erau folosite căutările CZU? Am dat vina pe faptul că nu exploatăm cum se cuvine oportunităţile oferite de softuri.

Şi, în sfârşit, în această lună, un răspuns plin de amabilitate al domnului Liviu-Iulian Dediu, la un mesaj pe care i l-am trimis pe tema CZU, obsedantă de-acum pentru mine, m-a făcut să înţeleg că nu felul în care folosim softurile este problema şi nu în zona aceasta trebuie căutate soluţiile. Ci chiar softurile sunt problema CZU. Ele prevăd toate oportunităţile pentru descriere şi indexare (va veni şi Rameau…) şi (aproape) niciuna pentru clasificare. Atunci, dacă vrem să exploatăm cum se cuvine CZU, ar trebui gândit un segment dedicat. Dar cine să facă asta? q.e.d.

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Sofia 2008 – Preconferinţa pe Open Access

…a avut loc ieri în cladirea principală a universităţii Sofia. http://slim.emporia.edu/globenet/Sofia2008/preconference.htm
Am ajuns cu o oarecare întârziere dar am prins majoritatea prezentărilor.

Greg Colati (Digital Initiatives Coordinator at Penrose Library, University of Denver),  Rob Davis (EDLocal Best Practices Network) şi Jessica Colati(Alliance Digital Repository Project)

Greg Colati (Digital Initiatives Coordinator at Penrose Library, University of Denver), Rob Davis (EDLocal Best Practices Network) şi Jessica Colati (Alliance Digital Repository Project)

Câteva idei despre alianţe, consorţii pe colecţii digitale:

  • spre deosebire de colecţiile de cărţi, cele digitale nu pot supravieţui prin neglijenţă;
  • participarea într-un asemenea consorţium atunci când construieşti o colecţie digitală îţi poate scădea costurile iniţiale, te ajută să găseşti servicii (stocare, copie de siguranţă, management) oferite de experţi din afara bibliotecii tale dar şi dezvoltate  în cadrul unor colaborări;
  • colecţia digitală diferă de cea clasică; ea este formată din date care evoluează…nu e statică;
  • colaborarea între biblioteci este cea mai bună soluţie pentru asemenea proiecte;
  • pentru a obţine sprijinul bibliotecarilor care trebuie să înveţe lucruri noi pentru a putea susţine o astfel de colecţie trebuie subliniat cum transformarea colecţiilor în noua formă le va uşura munca lor şi îi va ajuta pe profesori şi studenţi (de exemplu) în studiul lor.

Kevin Stranack a prezentat istoria Open Journal Systems, un sistem de management a publicaţiilor online care poate fi descărcat, modificat şi utilizat pentru diferite publicaţii (gratuite sau contra cost). Pornit ca o încercare de a permite oamenilor care nu sunt în lumea academică accesul la cercetări serioase, acest proiect a fost preluat şi folosit în peste 2000 de publicaţii online din diferite zone ale lumii. De-a lungul timpului s-au dezvoltat în cadrul OJS sau pe lângă el facilităţi ca printare la cerere (lulu.com), transformarea documentelor în format XML (lemon8 XML), dspace.

Brian Rosenblum a vorbit apoi despre implementarea OJS la biblioteca lui din Kansas. El a vorbit despre cum la un moment dat în cadrul universităţii, în diferite departamente se publicau 70 de periodice şi cum, în asociaţia bibliotecilor speciale (din care face parte), deşi se publică mult nu existau comunicări profesionale în acest sens. De când biblioteca lor, cu ajutorul departamentului IT al universităţii, a implementat soluţia OJS publicarea jurnalelor se face mult mai uşor sprijinind astfel viziunea bibliotecilor (promovarea schimbărilor în comunicarea academică) şi crescând vizibilitatea activităţilor publicistice ale universităţii. Editorii acestor publicaţii nu mai trebuie acum să se ocupe de infrastructura şi management ci doar de conţinutul lor. Lecţiile pe care a vrut să le transmită Rosenblum sunt:

  • faceţi o încercare, un test în utilizarea acestui sistem (atenţi la ce anume vă doriţi de la el);
  • continuaţi cu publicarea jurnalelor existente (în structurile lor);
  • fiţi cât mai deschişi către colaboratori şi parteneri;
  • dezvoltaţi-vă o reţea de oameni care fac lucruri similare;
  • luaţi-vă colaboratori externi.

Soft de bibliotecă

Un program de bibliotecă despre care eu nu am auzit vorbindu-se este catalogul folosit de biblioteca NEC. Din mica mea investigaţie am înţeles că autor ar fi un român stabilit în Norvegia (copyright-ul programului datează din 1999, deci nu e chiar nou). Autorul, Zoran Constantinescu, explică funcţiile miniprogramului de gestiune a fondului în această pagină: http://www.unde.ro/library/cgi-bin/help/help.html (de văzut şi restul site-ului unde.ro). Ştie cineva mai multe despre acest lucru?

Da, există soft gratis pentru bibliotecile din România

Am urmat sfatul lui Marin şi am contactat-o pe doamna  Adina Riposan în legătură cu softul open source de care am vorbit într-un post anterior. Dânsa a fost foarte amabilă şi, pe lângă faptul că a lămurit unele aspecte care îmi erau neclare m-a pus în contact cu Iosif Biro (IblaSoft Admin la Contact Net) care, l-a rândul lui mi-a răspuns la alte întrebări. Iată ce am aflat:

Ministerul Culturii nu are nimic de a face cu acest proiect sau cu soft-ul rezultat (IBLAsoft). El a fost realizat de Contact Net cu finanţare parţială din partea statului italian.  Softul în forma actuală este gratis pentru bibliotecile din România. Se lucrează la extinderea şi „internaţionalizarea” sistemului (programul e deja tradus în 4 limbi).

Un demo al IBLAsoft-ului se poate găsi aici.  Aplicaţia de bază este în limba română dar demo-ul on-line este în engleză pentru că aşa a fost cerut de către ministerul italian. În curând va fi accesibil bilingv română/engleză (şi apoi posibil română/engleză/italiană/maghiară). După cum mi-a explicat doamna Adina aplicaţia de bibliotecă în sine se accesează prin intermediul butoanelor  „Catalogue” şi „Management” (respectiv „Catalogue Search”, „Cataloguing”,  „Management” şi „Loan”) pe baza numelor de utilizatori şi a parolelor de test afişate în primele pagini corespondente.  Eu am avut ceva probleme cu accesarea demo-ului aşa că nu am apucat să îl analizez cum trebuie. Am să o fac cât de curând dar până atunci aştept să aud ce păreri aveţi voi despre el. 

 Iată acum şi câteva răspunsuri oferite de către domnul Biro la întrebările mele.

 E bun softul acesta?

Softul  va beneficia de un update ce va rezolva anumite neajunsuri semnalate chiar de bibliotecarii care au testat acest soft. De asemnea, ţin să precizez că nu l-am declarat un soft perfect, (asemenea utopii ştim foarte bine că nici nu există), dar este un soft open source în jurul căruia dorim să formăm o comunitate puternică, o comunitate în
care fiecare să-şi poată aduce contribuţia după posibilităţi:

  •  bibliotecarii care poate au mai puţine cunoştinţe IT decât noi, dar au o mult mai vastă experienţă în aspectele ce ţin de management-ul unei biblioteci, prin precizări, atenţionări, critici constructive, completpări binevenite…
  • cei ce cunosc limbi străine ca italiana, maghiara sau ceha pot să ne ajute în traducerea manualelor tehnice, în ceea ce priveşte internaţionalizarea etc…
  • dacă există bibliotecari cum este domnul Andras Mantia de la biblioteca judeţeană Covasna, care la un moment dat şi-a exprimat interesul şi faţă de codurile sursă ale aplicaţiei în ideea unei viitoare colaborări în ceea ce priveşte dezvoltarea postproiect a aplicaţiei, contribuţia lor este cu atât mai mult binevenită.

Un ajutor binevenit ar putea fi şi formarea unor grupuri de biblioteci care să prezinte primăriilor de care aparţin opţiunea lor de a implementa acest soft şi să explice motivele ce stau la baza acestei opţiuni…faptul ca este gratuit şi implementarea lui poate costa de  la 0 lei la maxim un sfert din cât ar costa implementarea altui soft în forma sa cea mai  rudimentară (adică doar modulul de bază şi fără să fie web based), iar în acel „sfert” de preţ este inclusă atât implementarea cât şi instruirea plus customizarea interfeţei web.

În ce măsură e compatibil cu TINLIB-ul?

Din păcate, în momentul de faţă, nu prea este compatibil cu TINLIB-ul şi asta deoarece TINLIB-ul are o strucutura de baze de date atât de ermetică încât nu prea permite nici o convertire sau import în alt tip de baze de date…Am făcut importuri din Access, din Excel şi din alte tipuri de baze de date chiar, dar pentru a face import din TINLIB înseamnă realizarea unui soft în sine care să facă acest lucru. Până nu există o solicitare consistentă şi o finanţare pe măsură am îngheţat acest demers.

Cât de mici/mari trebuie să fie bibliotecile pentru a merita să-l folosească?

Bibliotecile săteşti, comunale şi orăşeneşti precum şi bibliotecile specializate ale unor instituţii (în această direcţie suntem în derularea unei implementări la Consiliul concurenţei din Bucureşti şi în viitorul apropiat la ISEMEX-ul din Petroşani) vor putea utiliza fără probleme aplicaţia după upgradarea ei cu primul update. Dar softul este orientat ca şi concepţie şi spre bibliotecile judeţene astfel încât cu un ajutor din partea lor în ceea ce priveşte realizarea unui al doiea update se poate rezolva şi această problemă. Target-ul este ca orice bibliotecă mică sau mare să-l poată folosi, dar recunoaştem că mai sunt cativa paşi până ajungem acolo.

Care sunt cerinţele minime hardware?

Aplicaţia a fost dezvoltată iniţial pentru un sistem tip webserver Linux cu procesor de 2,4GHz, memorie Ram 1Gb, HDD de 60 G, placa video şi cea de sunet nefiind semnificative. În momentul de faţă considerăm că un sistem Intel Core Duo cu memorie Ram de 2Gb si HDD de 120 G nu este o investiţie prea mare pentru un server de pe care poate apoi rula aplicaţia on line via intranet sau internet fără probleme.

Chiar e gratis? Cât costă instruirea bibliotecarilor? Cum funcţionează şi cât costă suportul din partea Contact Net-ului?

Aplicaţia în forma actuală (şi aici mă refer la cea in limba română) este gratuită. Putem să-l oferim pe DVD şi în curând se va putea descărca şi on-line, dar dorim să eliminăm mai întâi cele câteva bug-uri descoperite şi care deranjează în prezent.

În ceea ce priveşte implementarea (care poate să implice sau nu, punerea la punct a unui server Linux pe care va rula aplicaţia, instalarea aplicaţiei, instruirea celor ce o vor folosi cât şi customizarea interfeţei web plus eventuale alte modificari, ajustări, customizari) ea variază între 100 şi 500 de Euro dacă modificările cerute nu sunt majore (cum ar fi cele   pentru o biblioteca educaţională sa zicem…) Dar şi în această direcţie există posibilităţi de reducere a costurilor. De exemplu dacă mai multe biblioteci unde s-a implementat softul doresc aceleaşi ajustări, costul acestor ajustări poate fi împărţit între ele, iar apoi fiecare biblioteca poate beneficia de update-ul rezultat. În acelşi timp vom aducem la cunoştinţa tuturor bibliotecilor care folosesc acest soft de aparitia unei noi versiuni şi dacă doresc pot şi ele beneficia de update-ul respectiv.

În plus în momentul de faţă lucrăm la câteva variante de contract în ceea ce priveşte mentenaţa. El va include back-up-uri periodice, asistenţă on-line şi un anumit număr de deplasări gratuite la faţa locului dacă acest lucru este necesar…Peste o săptămână vă voi putea prezenta un model de ofertă de servicii în jurul aplicaţiei IblaSoft şi totodată un model de contract de mentenanţă pe o anumită perioadă de timp şi care va oferi mai multe opţiuni şi posibilităţi bibliotecilor interesate.

Care e procesul de aplicare pentru a obţine acest soft? Cât durează până e instalat în bibliotecă?

Procesul de aplicare pentru obţinerea acestui soft este simplu. Este de ajuns un mail pe adresa mea sau o contactare telefonică. Instalarea depinde de conjunctură. Dacă se doreşte doar softul, îl furnizăm în variantă DVD sau on-line şi apoi biblioteca se ocupa de implementare. Dacă se doreşte realizarea acestei implementări de către noi, atunci trebuie să luăm în calcul unde se află această bibliotecă…De asemnea depinde şi de varianta de training solicitat: varianta simplă de 2 -3 ore, varianta de o zi, varianta de module pe mai multe zile etc. Pe scurt implementarea poate dura de la o zi la o săptămână (sau maxim două) în funcţie de solicitări şi dacă nu ni se cer alte ajustări şi modificări. Dacă în schimb survin asemenea cerinţe atunci trebuie să vedem de la caz la caz ce implică ele…

Unde a mai fost implementat acest soft? 

În afara bibliotecilor pilot aplicaţia a fost prezentată la câteva conferinţe şi la câteva biblioteci cum ar fi Biblioteca Orăşenească din Baraolt, Biblioteca Municipală Petroşani, Biblioteca Orăşenească Petrila, Biblioteca Universitară Petroşani, plus câteva biblioteci specializate cum ar fi cea de la Consiliul Concurenţei şi biblioteca institulului de salvări miniere ISEMEX din Petroşani. În paralel colaborăm în continuare şi cu bibliotecile pliot din cadrul proiectului.
Problema cu bibliotecile în general este că nu au o persoană pe domeniul IT care să poată implementa aplicaţia, dar nici nu pot opţine cu prea mare uşurinţă o finanţare din partea primăriilor de care aparţin pentru aceasta implementare (deşi ca preţ final ar fi, după cum am spus, la un sfert din ceea ce ar însemna achiziţia unui soft mai cunoscut).

În ceea ce ne priveşte, după cum vedeţi suntem felxibili, înţelegem situaţiile în care se află bibliotecile, le venim în întâmpinare cat putem, le oferim soluţii şi variante, dar ca pentru orice soft open source, trebuie să se implice şi ei într-un fel sau altul în această poveste.

Acestea au fost răspunsurile primite. Mulţumesc mult celor care mi le-au dat şi aştept întrebări, nelămuriri din partea bibliotecarilor pentru a putea obţine apoi alte clarificări. Dacă doriţi să citiţi câte ceva despre IBLA-Soft o puteţi face aici.  

Bibliotecile din România folosesc software open-source

Aşa sună titlul unei ştiri din octombrie 2007 de pe http://news.softpedia.com.

Câteva idei:

  • un grup de consultanţi IT au lucrat cu Academia Tehnică Militară şi ContactNet timp de 2 ani să dezvolte un soft open source pentru biblioteci ( Open Source software for library automation, IBLA);
  • proiectul a fost încheiat la începutul anului 2007;
  • proiectul a fost susţinut de guvernele României şi Italiei;
  • produsul a fost testat până acum în 5 biblioteci din România şi este oferit gratis de către Ministerul Culturii tuturor bibliotecilor publice interesate;
  • IBLA este un program complementar programului naţional de automatizare şi dezvoltare a serviciilor bibliotecilor publice (ce se mai aude de el?)
  • se vorbeşte inclusiv de o pregătire tehnică a bibliotecarilor ca parte(continuare) a acestui program.

Eu nu ştiam nimic de aşa ceva. Voi? Îmi scapă mie ceva sau iar nu au fost întrebaţi bibliotecarii nimic. Catalogul colectiv face parte oare din principalele funcţii ale sistemului de gestiune? Oare chiar era necesar acest efort când deja existentă software-uri similare? Şi multe alte îngrijorări similare…