In vizita la Carmen Silva

În săptămâna 21-25 iulie am avut ocazia fericită, zic eu, să particip la primul curs TOT pentru bibliotecari, iniţiat de IREX prin programul Global Libraries, consacrat serviciilor moderne de bibliotecă. Acest curs a fost susţinut de dr. Hermina Anghelescu, conferenţiar la Wayne State University.

Despre curs, poate cu altă ocazie… Vreau să vă scriu însă câte ceva despre mica supriză întâlnită la Sinaia. Am fost într-o vizită la Centrul Cultural Carmen Silva, care găzduieşte în structura sa şi Biblioteca oraşului.

Centrul Cultural "Carmen Silva"

Colegii noştri de la IREX au luat în prealabil legatura cu personalul de acolo şi, după stabilirea unei întâlniri, am plecat pe o vreme ploioasă să vedem ce se înţelege prin bibliotecă publică în Sinaia. Ne aşteptam la o mică şi prăfuită biblioteca de urbe, fără prea mari perpective.

Am urcat din stradă pe nişte trepte vechi de piatră care ne induceau senzaţia că păşim într-o altă lume, într-un alt timp. Ajunşi in faţa unei clădiri frumoase, nou renovate, ne-a întâmpinat gazda noastră, o bibliotecară iniţial uşor stingheră, la vederea grupului de aproximativ 15 persoane cu priviri iscoditoare, apoi mai degajată şi cu un zâmbet cald, ne-a explicat cum, printr-o iniţiativă a primarului acestui oras, biblioteca are un spaţiu nou în acest centru cultural.

Biblioteca

Dacă veţi trece prin Sinaia şi veţi intra la Centrul Cultural Carmen Silva, cu siguranţă veţi încerca sentimentul de satisfacţie la vederea acestui aşezământ aranjat pana la cele mai mici amanunte cu o fineţe şi un bun gust deosebit.

Spaţiul de bibliotecă, nu foarte mare, dar folosit cu înţelepciune, pe două niveluri, te imbie la lectură şi doar lipsa calculatoarelor este lucrul care i se poate reproşa. Însă, de la bibliotecara de acolo, am înţeles că ele vor veni cât de curand. La minusuri se poate trece şi faptul că instituţia încă nu e vizibilă pe Internet. Dar nici în oraş, biblioteca nu are parte de vreo marcare corespunzătoare prin indicatoare, aşa că Internetul va mai aştepta probabil.

La parter, langa bibliotecă, am intrat apoi, cu plăcere, la Clubul Seniorilor. I-am invidiat puţin în gând pe cei de vârsta a treia, care au un loc unde pot spovorăi liniştiţi despre ce-i preocupă sau, în după-amiezile reci, pot juca şah, table sau rummy şi unde pot urmari programul TV preferat, în compania celor de o vârsta cu ei.

La etaj, sala Carmen Silva găzduieşte un pian maiestuos, câteva piese de mobilier de patrimoniu atent restaurate şi încăperea destinată copiilor.

Sala "Carmen Silva"

Copii doritori de un ambient prietenos, creat special pentru nevoile lor, unde pot face diverse ateliere de creaţie, jocuri etc pot veni cu siguranţă aici.

Sala destinata copiilor

Peste tot, pe pereţi, am admirat cărţi poştale vechi sau reproduceri după acestea, cu imagini din Bucegi şi din staţiunea de odinioară. Recunosc că pentru mine acestea au avut cel mai adânc impact, pentru că sunt o împătimită a muntelui şi muntele, aşa cum era el odinioară, ma face să devin nostalgică dupa linişte, puritate şi simplitate.

Totul în clădirea aceea mi se părea că are viaţă şi că respiră, iar spiritul ei m-a însoţit o perioadă după ce am părăsit-o. Culorile atent îmbinate, rafinamentul şi amabilitatea gazdelor vor rămâne ca o amintire plăcuta despre Sinaia.

Vă recomand să nu o rataţi dacă ajungeţi în Sinaia. Pe lângă atracţiile deja cunoscute, cum ar fi castelul Peleş, casa lui George Enescu sau altele, mai aveţi de văzut o mica bijuterie arhitectonică şi o adevarată desfătare pentru privire şi suflet.

Toate cele bune!

P.S. Fotografiile sunt realizate de colegii mei participanti la cursul TOT pentru bibliotecari, organizat prin programul Global Libraries de catre IREX. Alte imagini le puteti vizualiza aici