• Ne-am mutat!

    Acest blog s-a mutat la www.prolibro.eu
  • Subscriem la:

  • Și eu sunt bibliotecar(ă)!
  • Ziua Eliberării Documentelor
  • Ne găsiți și pe:

  • RSS Calendar

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • RSS biblio_ro_feeds

  • RSS Presa despre biblioteci

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Selectie de linkuri

  • Foto ProLibro

  • Statistica blog

    • 608.498 accesari

Conferinta IFLA 2009

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica „Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ („George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. https://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Obama si bibliotecile

Consultand indicii revistei American Libraries din August 2005 http://www.ala.org/ala/alonline/tableofcontents/toc2005/august2005.cfm

am dat de o informatie interesanta mai ales astazi, si din care putem afla care erau opiniile lui Barack Obama cu privire la biblioteci, inca din vremea cand era senator de Illinois. Revista citeaza in coperta (Cover story) o fraza sintetica, in traducere sunand astfel: “Custozi ai adevarului si ai cunoasterii, bibliotecarilor trebuie sa le multumim pentru rolul lor de aparatori ai dreptului la privacy, la instructiune, la gandire independenta, si, mai presus de orice, la lectura”.

Acum cateva luni am gasit si textul discursului pregatit de Obama pentru a fi sustinut la Conferita Anuala ALA, American Library Association in Iunie 2005 la http://obama.senate.gov/speech/050627-us_senator_barack_obama_addres/, URL dezactivat acum.

Pe site-ul revistei American Libraries, October 2008 (NEW! Bound to the Word) se gaseste acum in lectura free full text un articol care este versiunea usor reorganizata a discursului din Iunie 2005: http://www.ala.org/ala/alonline/resources/selectedarticles/obama05.cfm5

Dar ideile si formularea raman identice.

Discursul este scris din toata inima si cu profund respect pentru biblioteca si rolul sau: aceasta este o fereastra deschisa spre o lume ampla, in care reusim a identifica idei importante si concepte profunde in gradul de a impinge inainte istoria; biblioteca este un sanctuar al studiului si invatarii.

Intr-o lume in care, de-a lungul istoriei, politica si ideologiile au instrumentalizat adevarul si stiinta si au incercat sa controleze si sa intemniteze spiritual uman si informatia, au ignorat pericolele mondiale si necesitatile de cercetare pentru salvarea vietilor umane, bibliotecile raman locul unde nu cel care striga mai tare are dreptate, ci acela care detine informatia corecta. Cunoasterea reprezinta puterea, iar lectura determina capacitatea de a descuia portile catre oportunitati, succes si realizarea aspiratiilor.

Obama este categoric impotriva cenzurii, a controlului lecturilor si a e-mailurilor, a lezarii dreptului la privacy si are opinia ca terorismul poate fi combatut fara a priva cetatenii de dreptul lor la libertatea de gandire si de lectura. In acest context bibliotecile au demonstrat pozitia lor de aparatori ai democratiei, fapt foarte apreciat de catre senator.

Este profund convins de importanta lecturii tuturor copiilor, caci, din clipa cand ei pasesc in biblioteca, destinul lor va fi transformat in mai bine, datorita sanselor si oportunitatilor de a avea ca adulti succes in profesie. De accea, una din marile responsabilitati ale cetatenilor, educatorilor, bibliotecarilor si parintilor este de a-i deprinde cu lectura de buna calitate.

Subliniaza importanta instructiunii scolare, de la alfabetizare pana la scoala superiora, in noua economie in care domina tehnologiile moderne de productie si de comunicare bazate pe Internet, in care se impune nevoia de oameni bine pregatiti, cu gandire inovativa si profunda, cu aptitudini superioare de intelegere, cunoastere si comunicare. Invatarea incepe cu dezvoltarea capacitatii de lectura si intelegere a copiilor, si devine conditia supravietuirii lor in lumea actuala.

Apreciaza ca scolile, modul de viata si cultura americana sunt inca centrate pe modele apartinand secolulului al 20-lea, ba chiar celui de-al 19-lea, in timp ce noua economie a cunoasterii din secolul 21 are cerinte cu mult mai complexe. Alte tari, precum China si India isi modernizeaza economia si sistemul de educatie mai mult, mai bine si mai repede.

Sunt citate si anumite date statistice tulburatoare relative la gradul de alfabetizare al copiilor de diverse proveniente sociale si nationalitati din Statele Unite, din ultimii 20 de ani.

Este amintita si concurenta dintre lectura si consumul unei televiziuni adesea invaziva si anti-intelectualista, videojocuri, DVD de divertisment. Insa nu interdictia rezolva problema, ci deprinderea bine inradacinata a lecturii face ca preferintele copiilor sa urmeze directia buna.

Bibliotecile au un rol de mare importanta in procesul educativ si de aceea trebuie sa fie active nu numai in scoli, dar mai ales acasa. Iar cartile trebuie distribuite la fel ca alimentele, dulciurile si jucariile, la MacDonalds, in biblioteci mobile, in cluburi estive de lectura. Vor fi necesare investitii in programe de alfabetizare in familii si in educatia prescolara, pentru ca in scoala copiii sa posede bazele elementare ale limbajului si cunoasterii.

Fiecare copil al generatiilor de emigranti din istoria Statelor Unite care au muncit din greu si s-au sacrificat, are dreptul la sanse egale cu toti ceilalti copii; cititul si dragostea pentru lectura le vor deschide calea catre viitorul pe care si-l viseaza.

Vibrant si sincer, politic si de ampla viziune culturala, discursul de acum aproape 4 ani al senatorului care va intra peste cateva zile la Casa Alba ca presedinte al Statelor Unite, este de mare actualitate. Faptele vor fi demonstratia vie a declaratiilor sale si vor influenta, desigur, intreaga lume.

Clasificare si regasirea pe subiecte in sec. 21

Ar putea fi de folos aceasta informatie despre conferinta din Sept. 2008 cu privire la clasificari si regasirea informatiei dupa criteriul continutului, mai ales pentru bibliotecarii care se ocupa de clasificare, de terminologia utilizata pentru cautarea si regasirea informatiilor organizate pe baza unei clasificari. E drept ca, in Romania, CZU este sistemul practicat in marea majoritate, dar poate ca cineva va fi incercat sa creeze sau sa aplice si alte scheme de organizare a informatiilor, mai apropiate de specificul anumitor biblioteci, cum ar fi cele pentru copii, sau cele legate de realitati locale ori argumente stiintifice/culturale neidentificate in CZU. Oricum, o structura clasificatorie noua sau o aplicare iesita din comun a schemei CZU, ori o schema semantica a unui site de biblioteca ar putea fi prezentate cu succes la aceasta conferinta. Am citit titlurile primelor comunicari deja prezente in programul conferintei si rezulta ca vor fi tratate argumente extinse la diverse scheme de arhitectura a informatiei in web, de ex. schema online a codului de catalogare RDA, sau a formatului MARC21, ori o schema geografica, ori structura unui portal.

Conferinta se va tine in campusul universitar de la Glasgow. Un numar limitat de studenti la cursurile de zi pot solicita o bursa pentru a participa in mod gratuit.

CILIP Cataloguing and Indexing Group Conference

The University of Strathclyde
3 – 5 September 2008
Introduction
„Classification and subject retrieval in the 21st century”
„You can’t make jelly without a mould”

Dear all,
The CIG conference 2008 web pages are now available at:
http://www.ukoln.ac.uk/events/CIG/2008/conf-glasgow/

Online booking is now open.

135 years after Melvil Dewey first had the idea for his classification
scheme and with the exponential growth of new information storage and
retrieval systems we are still wrestling with finding the right way to
get things in order – on the shelves and in those very systems – and
then to enable people to find them when they search. This conference is
intended to explore current developments in classification and subject
retrieval. The conference programme will cover both the longstanding
methods – such as traditional classification schemes – right up to
social networking and ‘bleeding edge’ ideas. The conference will also
include the CIG AGM and Annual Standards Forum.

Following a call for papers, the conference programme is now in place.
Papers will be considered for publication in Catalogue and Index
following the conference. Powerpoint or similar presentation files, that
accompany papers, will be published on the CIG website.

The varied programme of presentations and updates on standards will be
complemented by opportunities to network with fellow professionals.


Ann Chapman
UKOLN, University of Bath, Bath, BA2 7AY, UK
Email: a.d.chapman@ukoln.ac.uk
Phone: +44 1225 386 121

Povesti de succes

Interesanta baza date de pe site-ul IFLA http://www.ifla.org/success-stories/ care contine proiectele realizate in ultimii ani de catre diverse biblioteci din lume, in colaborare si cu sustinere financiara internationala. Mi-au placut transparenta organizarii, colaborarea internationala, alegerea obiectivelor (care poate fi o sursa de inspiratie si pentru bibliotecile romanesti interesate in crearea colectiilor digitale) si claritatea expunerii (precizie si concizie) in descrierea proiectelor.
Aceasta baza date este alimentata de catre bibliotecile care au realizat proiectele, asa ca poate constitui un pretios instrument de benchmarking de idei si posibili colaboratori (si nu concurenti).

Cele 138 proiecte prezentate pe site-ul IFLA sunt organizate pe categorii:
-Bibliotecile ca puncte de acces la documente
-Bibliotecile ca centre formative a noilor ICT (tehnologiile de informare si comunicare)
-Bibliotecile centre de educatie permanenta
-Bibliotecile centre de documentare specifica
-Bibliotecile centre de conservare a patrimoniului cultural national

Cautarea avanzata dupa diverse criterii (categorie, tara, provenienta finantarii, categoriile de utilizatori etc.) permite vizualizarea acestor proiecte.

Bibliotecile europene care au cele mai multe proiecte descrise, sunt in marea majoritate din Germania, apoi sunt si altele, mai putine, din Marea Britanne, Elvetia, Rusia, Italia, Franta, Finlanda, Albania, Croatia, Serbia, Polonia.
As cita doar doua din toate aceste proiecte, mai apropiate, cred eu, de situatia bibliotecilor romanesti.

Proiectul polonez “Kujawsko-Pomorska Digital Library “al celor 2 mari biblioteci universitare N. Copernic si K. Wielki, si-a propus ca in 2 ani sa digitizeze documente stiintifice, colectii speciale, colectii Grey Literature de interes regional, harti vechi si muzica, liber consultabile in Internet. Intreaga platforma tecnologica realizata in timpul acestui proiet a ramas utilizabila in continuare, la costuri scazute, pentru alte iniziative viitoare.

Un alt proiect, “International Children’s Digital Library”, coordonat de Maryland University e realizat de catre Biblioteca Nationala a Serbiei, ofera 10.000 e-books pentru copii, in 100 limbi.
Serbia a elaborat si proiectul partial “Serbian Children’s Digital Library”, care contine 150 opere digitizate din cele mai frumoase carti de literatura pentru copii.
Au fost create software speciale pentru consultarea de catre copii a acestor colectii (vizualizarea imaginilor, rasfoirea “paginilor”), si altele pentru alfabetizarea informatica a micilor utilizatori.
Personalul care a participat la proiect era format din bibliotecari, editori, profesori de literatura pentru copii, specialisti in informatica, autori si … copii!
Baza de date e consultabila online gratuit, dar si pe CD-ROM gratuit, pentru cei care traiesc in arii marginalizate, fara acces la Internet.

Sunt atat de frumoase toate proiectele din baza de date, si atat de usor de consultat pe scurt, conoscand limba engleza.

Master Digital Library

Va retransmit aceasta informatie despre posibilitatea inscrierii la un master util si de mare actualitate.

DILL Digital Library Learning is the first Master course in the field
of digital libraries in Europe, selected and promoted by the Erasmus
Mundus Programme of the European Commission
(http://ec.europa.eu/education/programmes/mundus/projects/index_en.html).

Thank you very much in advance for publicizing this Digital
Renaissance Foundation [http://www.rinascimento-digitale.it/]
scholarship opportunity for European students admitted to the DILL
Master Programme.

Please distribute widely:
––––––––––––––––––––––

LIS Scholarship Opportunity – April 15, 2008 Deadline

The International Master in Digital Library Learning (DILL)
[http://dill.hio.no/] is recruiting European applicants (see criteria
3 below) who are interested in preparing them for a career in digital
libraries. DILL is a two-year Master Degree, and the teaching begins
in August 2008.

The DRF Digital Renaissance Foundation
[http://www.rinascimento-digitale.it/] Scholarship of Euro 3500, is a
initiative within the DRF Scholarship Program that promotes the
education of individuals with professional competences for the
realisation of digital libraries.

DILL Scholarship Home Page:

http://dill.hio.no/

Criteria:

1. Document admission to the DILL-ERASMUS MUNDUS Master course (the
application form for DILL is found on
http://dill.hio.no/application/application/)

2. Citizenship in an EU/EEA-EFTA member state, or a candidate country
for accession to the EU

3. Applicants may have full time status.

Upcoming application deadline: Saturday, April 15, 2008

For more information, please contact:

Maria Husum Øygarden
Senior Administrative Officer
Faculty of Journalism, Library and Information Science
Oslo University College
P48/R619
Tel.:(+47)22452676 E-Mail: Maria.Oygarden@jbi.hio.no