Bibliotecari, muzeografi și schimbările din educație înainte de alegeri

Am primit un mesaj ce conținea trimiterea spre articolul Antonescu către Băsescu: A fi bibliotecar nu înseamnă să fii un fel de boschetar. Evident că titlul acesta m-a făcut să citesc și am aflat astfel că la discuția de la Cluj dintre candidații la președenție Crin Antonescu și Traian Băsescu s-a pomenit  meseria de bibliotecar. Antonescu are în acest articol o întreagă descriere a ce  a vrut să spună Băsescu atunci când, vorbind despre educație, a făcut o greșeală și a spus ca PNL-isul ar fi fost bibliotecar (și nu muzeograf).  Astfel aflăm ce crede  Băsescu, confrom lui Antonescu:

„Ce-i bibliotecarul? Un fitecine care câştigă bani foarte puţini, care nu are bani să-şi cumpere Jeep, care nu are bani să-şi cumpere poşetă Luis Vuitton, care nu are bani să-şi etaleze perle, dacă e doamnă, pe decolteuri, care nu are cum să ne sfideze ca domnul Berceanu, ca toţi ceilalţi domni din anturajul domnului Băsescu. Bibliotecarul e un fel de nimic.”

După asemenea afirmații a trebuit să merg să văd ce anume s-a spus la acea discuție. Aveți aici fragmentul cu pricina:

Nu înțeleg de unde se poate obține interpretarea domnului Antonescu însă cred că sunt câteva lucruri demne de ținut minte din acest fragment. Rolul informației și a celor care știu să o caute, să o găsească și să îi învețe pe ceilalți să o caute par a deveni centrale în procesul educațional spre care tindem. Acest lucru va face ca automat rolul bibliotecarilor, documentariștilor și arhiviștilor să devină important în acest context.

Poate nu ar fi rău însă, până una alta, ca bibliotecarii să îi contacteze pe cei din staff-ul președintelui și să încerce să clarifice pentru ei diferențele dintre calculator, Google și informație. Nu de alta dar nu dă bine ca șeful lor să repete aceste concepte în relație cu educația și să facă iar și iar aceleași confuzii.

Ghici ghicitoarea mea

Ce e centrul de resurse pluridisciplinare  care  oferă  elevilor,  cadrelor  didactice  şi  comunităţii  locale  un  spaţiu  de formare,  comunicare,  documentare  şi  informare,  îndeplinind  şi  rolul  de  spaţiu  educaţional pentru experimentarea diferitelor metode didactice?

Acest frumos condur de cleştar oare cărei instituţii cheie în procesul educaţional i se potriveşte?

Bibliotecile și Gala premiilor în educație

Prin Gala premiilor în educație Fundația Dinu Patriciu dorește promovarea oamenilor, a proiectelor si a organizatiilor care au avut un impact semnificativ asupra sistemului educational din Romania. Bibliotecarii sau bibliotecile nu sunt vizați în mod explicit însă, prin munca pe care o fac și servicile pe care le oferă, eu  cred că ar trebui să se implice într-un mod sau în altul în aplicațiile pentru acest concurs.


Categoriile concursului sunt:

Învățământ preuniversitar

1. Profesorul anului
2. Elevul anului (din clasele V – XII)
3. Scoala anului (scoli generale de stat sau private, inclusiv licee)

Învățământ universitar

4. Profesorul anului
5. Studentul anului (in ciclul de licenta sau master)
6. Facultatea anului (institutii de stat sau private)

Cercetare în Educație

7. Cercetatorul anului

Organizații neguvernamentale și proiecte

8. ONG-ul anului in domeniul educatiei
9. Cel mai bun proiect educational realizat de un ONG sau institutie de invatamant

Criteriile de jurizare vor ține cont de relevanță, eficiență și eficacitate, impactul asupra sistemului educațional, sustenabilitatea și durabilitatea impactului, originalitate și coerență. Mai multe detalii despre cum va decurge jurizarea gășiți pe blogul fundației.

Ceea ce mi se pare mie foarte interesant e că cei care vor câștiga premiile (câte 3 la fiecare categorie, în valoare totală de 200.000 de Euro) trebuie să folosească fondurile obținute ca premiu în dezvoltarea altor proiecte educaționale sau de cercetare. Dacă vă este clar că proiectele educaționale și de cercetare trebuie să includă și bibliotecile (și sper că acolo unde lucrați se întâmplă deja acest lucru) … atunci la treabă! Înscrierile se desfășoara online în perioada 15 iunie – 27 septembrie 2009.

Obama si bibliotecile

Consultand indicii revistei American Libraries din August 2005 http://www.ala.org/ala/alonline/tableofcontents/toc2005/august2005.cfm

am dat de o informatie interesanta mai ales astazi, si din care putem afla care erau opiniile lui Barack Obama cu privire la biblioteci, inca din vremea cand era senator de Illinois. Revista citeaza in coperta (Cover story) o fraza sintetica, in traducere sunand astfel: “Custozi ai adevarului si ai cunoasterii, bibliotecarilor trebuie sa le multumim pentru rolul lor de aparatori ai dreptului la privacy, la instructiune, la gandire independenta, si, mai presus de orice, la lectura”.

Acum cateva luni am gasit si textul discursului pregatit de Obama pentru a fi sustinut la Conferita Anuala ALA, American Library Association in Iunie 2005 la http://obama.senate.gov/speech/050627-us_senator_barack_obama_addres/, URL dezactivat acum.

Pe site-ul revistei American Libraries, October 2008 (NEW! Bound to the Word) se gaseste acum in lectura free full text un articol care este versiunea usor reorganizata a discursului din Iunie 2005: http://www.ala.org/ala/alonline/resources/selectedarticles/obama05.cfm5

Dar ideile si formularea raman identice.

Discursul este scris din toata inima si cu profund respect pentru biblioteca si rolul sau: aceasta este o fereastra deschisa spre o lume ampla, in care reusim a identifica idei importante si concepte profunde in gradul de a impinge inainte istoria; biblioteca este un sanctuar al studiului si invatarii.

Intr-o lume in care, de-a lungul istoriei, politica si ideologiile au instrumentalizat adevarul si stiinta si au incercat sa controleze si sa intemniteze spiritual uman si informatia, au ignorat pericolele mondiale si necesitatile de cercetare pentru salvarea vietilor umane, bibliotecile raman locul unde nu cel care striga mai tare are dreptate, ci acela care detine informatia corecta. Cunoasterea reprezinta puterea, iar lectura determina capacitatea de a descuia portile catre oportunitati, succes si realizarea aspiratiilor.

Obama este categoric impotriva cenzurii, a controlului lecturilor si a e-mailurilor, a lezarii dreptului la privacy si are opinia ca terorismul poate fi combatut fara a priva cetatenii de dreptul lor la libertatea de gandire si de lectura. In acest context bibliotecile au demonstrat pozitia lor de aparatori ai democratiei, fapt foarte apreciat de catre senator.

Este profund convins de importanta lecturii tuturor copiilor, caci, din clipa cand ei pasesc in biblioteca, destinul lor va fi transformat in mai bine, datorita sanselor si oportunitatilor de a avea ca adulti succes in profesie. De accea, una din marile responsabilitati ale cetatenilor, educatorilor, bibliotecarilor si parintilor este de a-i deprinde cu lectura de buna calitate.

Subliniaza importanta instructiunii scolare, de la alfabetizare pana la scoala superiora, in noua economie in care domina tehnologiile moderne de productie si de comunicare bazate pe Internet, in care se impune nevoia de oameni bine pregatiti, cu gandire inovativa si profunda, cu aptitudini superioare de intelegere, cunoastere si comunicare. Invatarea incepe cu dezvoltarea capacitatii de lectura si intelegere a copiilor, si devine conditia supravietuirii lor in lumea actuala.

Apreciaza ca scolile, modul de viata si cultura americana sunt inca centrate pe modele apartinand secolulului al 20-lea, ba chiar celui de-al 19-lea, in timp ce noua economie a cunoasterii din secolul 21 are cerinte cu mult mai complexe. Alte tari, precum China si India isi modernizeaza economia si sistemul de educatie mai mult, mai bine si mai repede.

Sunt citate si anumite date statistice tulburatoare relative la gradul de alfabetizare al copiilor de diverse proveniente sociale si nationalitati din Statele Unite, din ultimii 20 de ani.

Este amintita si concurenta dintre lectura si consumul unei televiziuni adesea invaziva si anti-intelectualista, videojocuri, DVD de divertisment. Insa nu interdictia rezolva problema, ci deprinderea bine inradacinata a lecturii face ca preferintele copiilor sa urmeze directia buna.

Bibliotecile au un rol de mare importanta in procesul educativ si de aceea trebuie sa fie active nu numai in scoli, dar mai ales acasa. Iar cartile trebuie distribuite la fel ca alimentele, dulciurile si jucariile, la MacDonalds, in biblioteci mobile, in cluburi estive de lectura. Vor fi necesare investitii in programe de alfabetizare in familii si in educatia prescolara, pentru ca in scoala copiii sa posede bazele elementare ale limbajului si cunoasterii.

Fiecare copil al generatiilor de emigranti din istoria Statelor Unite care au muncit din greu si s-au sacrificat, are dreptul la sanse egale cu toti ceilalti copii; cititul si dragostea pentru lectura le vor deschide calea catre viitorul pe care si-l viseaza.

Vibrant si sincer, politic si de ampla viziune culturala, discursul de acum aproape 4 ani al senatorului care va intra peste cateva zile la Casa Alba ca presedinte al Statelor Unite, este de mare actualitate. Faptele vor fi demonstratia vie a declaratiilor sale si vor influenta, desigur, intreaga lume.

Educaţia continuă

În ultima vreme au fost postate pe Biblos două mesaje despre aceast subiect. Doamna profesor Hermina Anghelescu ne anunţa traducerea în română (realizată de colega noastră LIa Sabău) a documentului IFLA Dezvoltarea profesionala continua. Documentul este foarte necesar pentru a ne putea raporta la standardele existente referitoare la pregătirea noastră.

Doamna Doina Popa, presedinte ANBPR, ne spune despe proiectul european ENTITLE (www.entitlelll.eu) care vrea sa susţină şi să extindă …

…progresul realizat pâna în prezent de către bibliotecile publice europene în sprijinul învăţării pe tot parcursul vietii, pentru toate grupurile de vârsta şi toate categoriile sociale, prin diseminarea, consolidarea şi intesificarea muncii reţelelor cheie existente, a proiectelor şi iniţiativelor din acest domeniu.

În mod normal nu aş fi scris despre aceste resurse deoarece consider că orice bibliotecar interesat de acest subiect ar trebui sa fi deja pe Biblos. Doamna Anghelescu a revenit însă cu un mail şi un post pe biblioteca.ro în care se plânge de lipsa reacţiilor legate de documentul IFLA. Nu pot să spun că sunt surprinsă de tăcerea din jurul acestui subiect. Poate că a picat într-o perioada proastă, chiar înainte de începerea şcolii sau poate chiar nu suntem pregătiţi să discutăm despre acest subiect. Probabil că sunt bune reglementările şi sugestiile IFLA dar când, din rezultatele evaluarilor naţionale pentru ENTITLE, aflăm că până şi Bulgaria are politici pentru educaţie recente şi lucrează la o strategie naţională pentru educaţie continuă pentru 2008-2013 parcă ne e şi ruşine să mai avem pretenţii. Noi avem legi din 1995, 2002 şi un plan strategic pentru bibliotecile publice pentru 2002-2007.

Da, ar fi frumos să putem vorbi despre cum am putea mai bine să ne perfecţionăm în profesia noastră dar când munca şi efortul se face încă de unul singur (sau în grupuri mici) parcă ţi se şi ia la un moment dat. Unde mai pui că dacă nu calci pe nimeni pe coada nu te dă nimeni afară…