Interviu cu Claudia Lux

Pentru cei care nu ştiu dr. Claudia Lux este preşedinte IFLA şi profesor. Interviul a fost filmat in martie 2008 în India.
Se recomandă în special celor care vor să afle despre advocacy.

Sunt aşa de multe experienţe bogate despre cum pot bibliotecile să aibă succes în advocacy…

Parte I (sunt ceva probleme cu imaginea si sunetul la inceput)

Partea 2

Dacă nu aţi putut să îi ascultaţi discursul în Bucureşti (unde, nu ştiu de ce, sunt convinsă că a amintit şi despre advocacy) puteţi să o faceţi acum.

De gândit:

Din China până în Mexic sunt atâţia politicieni care spun că nu ne mai trebuie biblioteca pentru că avem internetul acum…

Bibliotecarul ca „avocat” al comunitatii

Doamna Alexandra Bucur postează pe forumul biblioteca.ro definiţia advocacy aşa cuma fost ea dezbătută la întâlnirile IREX cu bibliotecarii din centrele pilot.

„Advocacy…
1. este o acţiune îndreptată către schimbarea politicilor sau programelor oricărui tip de instituţie
2. înseamnă pledoaria pentru, apărarea ori recomandarea unei idei în faţa factorilor de decizie
3. implică exprimarea opiniilor, atragerea atenţiei comunităţii către o problemă importantă şi îndreptarea factorilor de decizie către o soluţie
4. implică colaborarea cu alte persoane / organizaţii pentru a avea impact
5. înseamnă includerea unei probleme pe agendă, găsirea unei soluţii şi ralierea sprijinului pentru a acţiona asupra problemei şi soluţiei
6. poate implica activităţi specifice, pe termen scurt, pentru a se ajunge la o viziune pe termen lung asupra schimbării
7. constă din diferite strategii menite să influenţeze luarea deciziilor la nivel organizaţional, local, provincial, naţional, regional şi international, de ex: lobby, marketing social, informare, educare şi comunicare (IEC/BCC), mobilizarea comunităţii
8. înseamnă oameni care participă la procesul de luare a deciziilor care le afectează viaţa
9. este procesul de susţinere a unei cauze
10. este un proces dinamic care implică diferiţi parteneri sociali, probleme legate de politici publice
11. este un proces strategic care cuprinde activităţi bine concepute, îndreptate către factorii de decizie pentru influenţarea politicilor, legilor, reglementărilor, programelor, finanţărilor
12. este procesul de identificare a problemei, găsire a soluţiei, raliere a sprijinului pentru acţiunea menită să aducă schimbarea dorită
13. este utilizarea strategică a informaţiei pentru schimbarea politicilor care afectează viaţa oamenilor.
14. este împărtăşirea pasiunii pentru o cauză intr-un mod constructiv, pentru a avea impact asupra vieţii oamenilor.
15. înseamnă o serie de acţiuni coordonate şi ţintite să atingă scopuri clar definite.
16. “Avocaţii” pot juca 3 roluri diferite: ei pot educa, reprezenta, ori convinge, în funcţie de situaţie.
17. Sunt numeroase ocazii de a face advocacy; trebuie să profităm de toate.
18. Furnizorii de servicii pot fi “avocaţi” în familie, comunitate, asociaţii profesionale, ori faţă de public în general.
19. Se poate face advocacy în diferite contexte cu diverse tipuri de public ţintă.”

Mă bucur mult că a început o astfel de discuţie cu şi pentru bibliotecari. Ca de obicei însă am o bănuială:  că bibliotecarii nu consideră această definiţie ca făcând parte din descrierea slujbei lor. Atunci când teama (că ţi se ia spaţiul sau că o să calci pe cineva pe coadă)-frustrarea (că părerea ta nu contează) -incorectitudinea (deciziilor care te afectează)-lipsa legilor şi regulamentelor eficiente te macină zilnic în instituţia ta…credeţi că îi mai arde cuiva de advocay?

Vara trecută am întrebat şi eu nişte bibliotecare de ce nu sunt mai active pe acest plan, fiind convinsă că nu au prea lucrat la acest capitol. Am aflat însă că munca lor de advocacy era mult mai grea decât lasă să se bănuiască definiţia de mai sus şi presupune mai multe lupte:

• una cu tine însuţi – de ce să lupt eu pentru alţii? nu e treaba mea ca bibliotecar să…? De obicei această luptă este câştigată după câteva programe sau activităţi în care investeşti şi sunt reuşite;
• una cu problemele din propria biblioteca – colegi sau şefi care nu te înţeleg şi nu vor să te ajute, bani care evident că nu ajung când ai nevoie de ei, mentalitatea legată de ce este cu adevărat o bibliotecă…
• şi una cu comunitatea – colaborările, parteneriatele au sens doar dacă găseşti oameni cu care vorbeşti aceeaşi limbă dar nu şi cu cei care te întreabă direct (destul de des la noi) Dar mie ce-mi iese din asta?

Cred că meseria de bibliotecar presupune şi ajutarea comunităţii dar nu oricine este croit să poată face asta. Din fericire, din ceea ce am văzut, există la noi bibliotecari dispuşi să facă pe avocaţii comunităţii numai că au prea multe lupte de dus şi…doar o viaţă de trăit.

E ciudat că se spune despre bibliotecari că au o meserie uşoară şi liniştită dar TOŢI bibliotecarii pe care îi cunosc şi care muncesc din greu pentru comunitate o fac cu preţul propriei sănătăţi, al renunţării la timpul liber şi chiar sacrificarea vieţii de familie. Din păcate la IREX nu se vorbeşte încă despre ei şi despre cum pot fi ajutaţi…