Transilvania- biblioteca din orașul Chișinău

transilvania(1) tu ești vinovată de moartea mea
cu cele optzeci mii de volume transpirate m-ai stalcit in 91(2)
ca pe-o broască râioasă
am sângerat transilvania
ți-am spus că nu am ce să citesc
și tu mi-ai împrumutat patru cărți
patru călăi transilvania
m-ai pulverizat sub 91
de atunci îmi cauti cadavrul expediat
tu te joci cu cadavrul meu transilvania
te urăsc te iubesc
te-am vizitat miercuri(3) ca sa te bat cu picioarele în burtă
nici măcar nu mi-ai deschis
îți spălai ciorapii creierii asta a fost scuza ta
asta a fost
m-am supărat tare transilvania și l-am chemat pe țepeș
țepeș a venit varză m-am făcut varză te-am făcut o varza
transilvania te-am bârfit transilvania
te-am tras în țeapă transilvania mi-e dor de tine transilvania

(1) Transilvania – biblioteca din orașul Chișinău
(2) 91 – număr de permis eliberat de către Biblioteca Transilvania
(3) Miercuri – prima miercuri a lunii – zi pentru curațenie

Alexandru Buruiana în Noua poezie basarabeana antologie de
Dumitru Crudu, Editura Institutului Cultural Român, București, 2009, p.103-104

Un nou sediu pentru biblioteca publică „Maramureş” din Chişinău

În data de 5 octombrie a.c. a fost inaugurat noul sediu al filialei „Maramureş” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău.
Am participat cu bucurie şi emoţie la eveniment.

La inaugurare au participat, alături de un public numeros, mari personalităţi din Chişinău: Acad. Mihai Cimpoi, Acad. Nicolae Dabija, scriitorii Vlad Pohilă, Iurie Colesnic, celebrul călător printre românii din jurul României, prof. univ. dr. Vasile Şoimaru, primarul Sectorului Centru Chişinău, Vladimir Şarban, unde este situată filiala, formidabila doamnă Lidia Kulikovski, directorul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi mulţi alţii.

Filiala „Maramureş” ocupă patru încăperi şi un hol generos în incinta unui Centru pentru familie. Are un aer primitor, lucrurile sunt aşezate cu gust, spaţiul este folosit cu maxim de eficienţă. Mai mult, clădirea are grădină protejată, loc de joacă amenajat pentru copii.

Mobilierul secţiei pentru copii a fost realizat de tâmplarul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Printre numeroasele acţiuni prilejuite de Ziua profesională a bibliotecarilor, care în Republica Moldova se sărbătoreşte la 5 octombrie.s-au numărat şi duplexul profesional Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”: biblioteci inovative, lansările de carte: Iurie Colesnic – „O călăuză veşnică a ţărănimii”, Teodor Ardelean – „Limba română şi cultivarea ei în preocupările Astrei”;
– lansarea revistei „Familia română”, nr. 2-3/2009.

Pe tot parcursul şederii noastre la Chişinău ne-am bucurat de o ospitalitate fără cusur.

M-a impresionat în mod deosebit profesionalismul bibliotecarilor din Republica Moldova, deschiderea spre dialog, agenda extraordinar de bogată de acţiuni şi apariţii editoriale a Biliotecii Municipale şi a celor 33 de filiale ale sale. Şi mai presus de toate, prestigiul de care se bucură bibliotecile şi bibliotecarii acolo, vizibil în toate manifestările la care am luat parte.

Mi-am explicat acest lucru prin calitatea muncii lor, dar şi prin faptul că acolo a existat învăţământ superior biblioteconomic non-stop, de calitate. Mai mult, bibliotecile basarabene şi-au câştigat un mare prestigiu pentru că au răspuns prompt dezideratelor sociale ale momentului istoric şi au fost în primele rânduri ale bătăliei pentru limba română, care s-a dat şi încă se mai dă acolo.

Mai vreau să menţionez că nu am întâmpinat niciun fel de dificultăţi la trecerea peste graniţă a donaţiei de cărţi româneşti.

Biblioteci din Rep. Moldova

Un post recent despre bibliotecile din Chisinau mi-a adus aminte de un filmulet pe care l-am vazut cu ceva timp in urma.  Pe mine m-au pus  pe ganduri:

Georg Worlfovitz scrie pe curaj.net (site implicat activ in lupta pentru democratie in Moldova) despre Bibliotecile municipale din Chisinau:

Am criticat candva dur activitatea unor biblioteci din mun. Chisinau. Dar zilele acestea, vizitand mai multe din ele, am ramas placut surprins atat de bibliotecare, de modul in care isi deservesc clientii, cat si de atmosfera din aceste institutii. E vorba in special de bibliotecile ”Ovidius”,  ”Alba Iulia” si ”B.P. Hasdeu” in care intru acum cu placere, fara nicio rezerva. Sunt unele din putinele institutii in care lucrurile au inceput sa mearga mai bine. In plus, bibliotecile cu pricina adapostesc un fond de carte romaneasca destul de bogat, de unde elevii pot culege informatia necesara. Sper doar ca  noua politica antiromaneasca pe care comunistii au adoptat-o recent, si inca foarte agresiv, sa nu conduca la lichidarea institutiilor in cauza pe motiv ca ar fi antistatale, antimoldovenesti. Dar mai ales sper ca impresia nou-creata vizavi de biblioteci si bibliotecare sa nu fie una de moment, ci permanenta si stabila.