Nu exista o biblioteca perfecta, ci biblioteci perfecte

Nu exista o biblioteca perfecta, ci biblioteci perfecte, iar acestea sunt bibliotecile de care ai nevoie, atunci cand ai nevoia de ele, in locul in care ai nevoie de ele. Acesta este atributul de baza al Bibliotecii Britanice din Timisoara. Petrecand mult timp acolo, ajungi sa descoperi ca aceasta biblioteca este biblioteca oamenilor, si rareori intalnim o institutie a carei existenta sa fie atat de importanta pentru abonatii / publicul ei. Colectia acestei biblioteci este relativ mica, dar ceea ce poate oferii in afara colectiei este ceea ce publicul apreciaza. Confortul psihic si fizic este unealta indirecta, ne-teoretica, care magnetizeaza mare parte din persoanele ce ajung sa cunoasca contextul de pe Paris, nr. 1. Iar a lua acest cadou din mainile publicul, si a-l depune in contextul academic / universitar se simte ca o palma peste un obraz ce nu o merita. Pur si simplu iti vine sa te intrebi, prosteste: De ce mi se ia biblioteca?

Dar acest aspect a trecut si, ignorand toata odiseea de vesti in ce priveste soarta ei, biblioteca se intoarce acolo unde ii este locul, in centrul Timisoarei, in palmele oamenilor a caror saptamana se decoloreaza atunci cand nu calca, macar o data, scarile pana la etajul intai al acelei cladiri de colt, acolo unde avem nevoie de ea, atunci cand avem nevoie de ea.

Ce se intampla cu biblioteca noastra [2]

Scriam … cu ceva timp in urma, un articol despre cum soarta bibliotecii Britanice din Timisoara este tratata precum ceata intr-o dimineata oarecare. Ei iata ca aceasta ceata s-a dispersat, dimineata a trecut, iar biblioteca Britanica nu se mai muta. Dupa impachetari (se pare acum) lipsite de sens si indelungi discutii despre o posibila viitoare locatie, colectia nu a mai parasit locul in care a stat impachetata in cutii … pentru foarte multe saptamani la rand. Se pare ca cineva a deschis in sfarsit ochii, dupa multe incercari esuate.

[In zilele ce urmeaza am sa incerc sa „pun” in cuvinte noua cladire a Bibliotecii Central Universitare din Timisoara.]

„1000 RON pe luna, taxa pentru inserarea clipurilor de pe Youtube”

http://constantin.ghioc.ro/blog/2008/10/15/1000-ron-pe-luna-taxa-pentru-inserarea-clipurilor-de-pe-youtube/

How fare is this?

For whom?

Economia ascunsa a lucrurilor

(Aceasta inregistrare mai are alte 3 parti ce pot fi gasite in continuarea partii intai, postata aici)

Daca cele aproximativ 50 de minute cu Tim Harford vi s-au parut cel putin interesante, acestea sunt alte catea locuri care v-ar putea incanta:

http://www.timharford.com/

http://blogs.ft.com/undercover/

http://freakonomics.blogs.nytimes.com/

http://www.amazon.com/Freakonomics-Revised-Expanded-Economist-Everything/dp/0061234001/ref=sr_1_1?ie=UTF8&s=books&qid=1222970647&sr=1-1

http://www.amazon.com/gp/reader/0226041123/ref=sib_dp_pt#reader-link

ETC.

PLAI

http://www.plai.ro/

„Biblioteca IAD”

http://www.lovetime.ro/community/credinta/biblioteca-iad-(biblioteca-universala)-carlo-frabetti/

Carlo Frabetti / Biblioteca iad

„Carte cu baterie” – inventarul unui articol

În lumea cărţilor electronice nu există retur. Articolul lui Matei Martin îl are ca personaj principal pe Angel Ancin,  product manager  la iRex. iRex este o companie europeană ce produce cerneală electronică.

Ideea în discuţie o constituie cărţile electronice şi dispozitivele ce le conţin şi le fac citibile (pe lângă pc-urile de zi cu zi). Unul dintre aceste dispozitive este şi iLiad, ce permite crearea de bookmark-uri, iar răsfoitul, după spusele domnului Ancin, este şi el foarte uşos. E nevoie doar de un side-bar, iar fila electronică se întoarce precum orice altă filă. Se menţionează discutarea ideei de a adăuga aparatului capacitatea de a reproduce, într-un fel sau altul, mirosul hârtiei.  De altfel, întreaga experienţă tactilă, vizuală şi olfactivă ar putea fi încorporată printre talentele acestui reader.

Ajungându-se la cifre, se indică faptul că, anul trecut, iRex a vândut peste 50 000 de reader-e numai în Europa. În America, se menţionează,  se vând în jur de 100 000 de ebook-uri pe lună.

Nereprezentând o concurenţă ideii de librar sau de editor, cărţile electronice reprezintă un mediu diferit, o alternativă a tipăriturilor, una extrem de benefică editurilor deoarece, În lumea cărţilor electronice nu există retururi. Câte cărţi nu s-au întors la edituri, datorită interesului slab emanat de pe rafturile librăriilor.

Firma iRex deţine un număr de 50 000 de titluri, majoritatea în engleză.  În SUA un ebook costă 9 dolari, Anglia este tot cam pe acolo, în Spania  2+3 dolari.

Partea de sfârşit a articolului indică faptul că aceste biblioteci de buzunar au ca public ţintă oameni cu bani, cadre de conducere din companii, cu vârsta medie de 40 de ani. Spaţiul destinat lecturii, se aminteşte,  este în maşină sau la birou, şi  … pe apucate.

Concluzia articolului este … cu un ebook în buzunar, sigur o să pari mai cool şi chiar mai citit.

Astfel că un astfel de obiect poate întreţine, printre altele, imaginea cool a  middle-age-crisis- ului.

Ladies and gentleman start reading. 🙂

„Carti cu baterie” si altele …

In numarul 28, Septembrie, 2008 din Dilemateca exista doua articole ce merita atentie.  Primul se numeste Carti cu baterie, iar celalalt intitulat Printre carti, in tara Premiului Nobel .  

I’ll be back with more details … very soon.