Excelentei Sale Hunor Kelemen, Ministrul Culturii si Patrimoniului National – Guvernul Romaniei

Scrisoare deschisa

Excelenta,

Domnule Ministru,

Draga Hunor,

Cand am primit, in 3 februarie a.c., invitatia de a participa la Dezbaterea cu tema  „Noua imagine a bibliotecilor publice din Romania – rolul bibliotecii în dezvoltarea comunitatii”, organizata la Ministerul Culturii si Patrimoniului National mi-am zis: gata, de-acu inainte biliotecile vor avea in tanarul ministru Hunor Kelemen un sustinator asa cum n-au avut pana in prezent, cum asteapta de foarte multa, mult prea multa vreme. Era prima data cand un „varf” al Culturii si Patrimoniului National chema la Minister, pentru o dezbatere, reprezentatii unei profesii atat de importante, careia insa i se acorda tot mai putina importanta – „e un bibliotecar, acolo!”, „o biblioteca…”; „esti doar bibliotecar!” („ati fost bibliotecar, domnule Antonescu” )…”

La Minister m-am dezumflat putin cand Marian Voicu ne-a adus la cunostinta ca ai si „un alt angajament”, chiar in aceeasi zi si cam la aceeasi ora, drept pentru care nu ne poti onora cu prezenta mai mult de 40 de minute (sincer sa fiu, m-am gandit la ce ne-oi mai fi chemat, pe zapezile alea mari, din tara si Capitala, pe „ruptura” de „drum european” Ramnicu-Valcea-Pitesti, in traficul acela imposibil …daca erai asa grabit si nu ne puteai da decat 40 de minute; am alungat, insa, iute gandul hain: bine si-atat, decat deloc). Cand cele 40 de minute s-au transformat in 35 de minute si ceva secunde – chestiuni importante te-au retinut sa intri exact la 11.00 – m-am consolat cu o cugetare in genul desteptul spune in cateva clipe ce nu spune o armata de prosti intr-o viata; si, brusc, mi-a revenit o oarece buna dispozitie. Pentru scurta vreme, insa, intrucat am realizat ca – in jumatatea de ora pe care ne-o rezervasei – nu urma sa vorbesti (se anuntatse o dezbatere!) doar tu cu noi, bibliotecarii, si mai ales nu urma sa ne asculti, ci aveau de sustinut discursuri importante in primul rand Deborah Jacobs, director Global Libraries Initiative (Fundaţia Bill & Melinda Gates), Paul-Andre Baran, directorul Programului „Biblionet – lumea in biblioteca mea”, Doina Popa, presedintele ANBPR (toti trei, initiatori – de fapt – ai dezbaterii pe care tu si – mai ales – Ministerul ati gazduit-o).

De ce iti scriu si mai ales de ce in acest mod (poate) lipsit de conveniente? Ma adresez astfel intai de toate pentru ca esti un om inca tanar – intimplator, ai exact aceeasi varsta cu mine; pentru ca ai incontestabile preocupari culturale; pentru ca te-ai scolit in Targu Mures, care imi e atat de drag (locurile natale, deh!); fiindca, in campania electorala pentru Presedintia Romaniei, de anul trecut, ai avut sloganul „Kelemen Hunor spune lucrurilor pe nume!”; in fine, pentru multe altele, dar si pentru ca si eu spun lucrurilor pe nume.

De-acum incolo sintetizez punctual motivele pentru care iti scriu prezenta Scrisoare deschisa:

–           La intalnirea de la Minister, de asta-iarna, ai declarat: „Trebuie să facem o strategie, să vedem dacă în acest an putem amenda legea (n.a. – legea bibliotecilor din 2002, modificata si republicata), dar nu aş vrea să mă apuc de amendamente înainte de a discuta cu breasla. (…) O ofertă foarte bogată ar însemna şi o atractivitate. O bibliotecă publică, şi în satul cel mai mic, va deveni un centru, un loc unde omul se duce cu plăcere, unde, în afară de o carte, un document, poate să găsească şi altceva”; legat de aceasta declaratie, ai promis ca, la sfarsitul lunii februarie – începutul lui martie, te vei intalni cu reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), in scop de a discuta pe marginea legii bibliotecilor si a unei strategii pentru implementarea, în 2011, a unui „proiect de digitalizare a culturii scrise”; te-ai intalnit cu reprezentantii bibliotecarilor sau macar ai ANBPR? nu te-ai intalnit…

–           Tot la intalnirea de la Minister, din 4 februarie, ai vorbit despre intentia ta de a relua Programul de achizitii de carte pentru biblioteci (pe scurt: cartile sa fie achizitionate cu fonduri de la Ministerul Culturii si sa ajunga ulterior, sub forma de donatie, in bibliotecile publice ale caror autoritati finanatoare nu pot sau nu vor sa aloce fonduri cu astfel de destinatii); legat de aceeasi tema, ti-am auzit si ti-am citit declaratii conform carora „este nevoie” ca „Ministerul Culturii sa cumpere tirajele editurilor” in scopul de a le dona bibliotecilor; eu as nuanta un pic: nu trebuie cumparate „tirajele”, ci bibliotecile ar trebui sa formuleze ele insele pre-comenzi de editare si reeditare de unitati de biblioteca (deci nu doar carti, ci inclusiv u.b. electronice) de care au stringenta nevoie, pe care sa le achite Ministerul (nu de-acum si pururea, ci doar pana cand administratiile locale evolueaza intr-atat incat sa isi asume propriile programe de innoire a colectiilor bibliotecilor); dorinta bibliotecarilor este sa ofere utilizatorilor serviciilor bibliotecilor, publicului, tot ceea ce acest public isi doreste, ceea ce ii lipseste, in timp ce dorinta editurilor este sa-si vanda stocurile cu toptanul, evident pentru a realiza profit; ai reluat acest Program  asa cum ai promis? nu l-ai reluat…

–           Sunt, pe undeva, nefericit ca trebuie sa-ti destainuiesc un lucru: cele mai importante discutii din cadrul intilnirii de la Ministerul Culturii, din 4 februarie, au avut loc dupa ce tu ai plecat la celalalt „angajament”; mai multi invitati, printre care si eu, am vorbit despre precaritatea institutiei „biblioteca publica”, despre marile probleme ale miilor de biblioteci comunale, mic urbane si chiar municipale din Romania, despre faptul ca, desi avem o lege care teoretic ne reglementeaza activitatea, practic mii de biblioteci (implicit mii de bibliotecari) sunt la cheremul unor administratii locale care nu doar ca nu le inteleg rostul si rolul, ci le considera institutii „ingaduite”, facultative, consumatoare de resurse alocate (cam) inutil; ti-a spus cineva ca, legat de aceasta trista realitate, in prezenta tuturor celor invitati in 4 februarie la Minister, am zis – evident, dupa plecarea ta, ca inainte n-am apucat –  ca mi-as dori sincer ca tu, Hunor Kelemen, sa devii „un Spiru Haret al bibliotecilor romanesti”? Nu ti-a spus nimeni, evident, ca daca-ti spunea, poate te ambitiona ceva mai mult…

–           O alta problema importanta – din care decurg un prezent si un viitor si mai trist decat realitatile de pana acum – e cea referitoare la faptul ca multe administratii locale nu inteleg si nu constientizeaza cat de importanta este conexiunea la Internet in banda larga pentru biblioteci; am avut situatii in care am irosit timp, alte resurse si a trebuit sa uzez de toata puterea mea de convingere… pentru ce? Pentru a explica, punctual, cate unui primar, ca buna functionare a bibliotecii publice a mileniului III si dezvoltarea de servicii moderne pentru utilizatori depind 100% de conexiunea la Internet (desigur, si de pregatirea profesionala a bibliotecarilor, si de computere; dar pe-astea ni le ofera gratis Bill Gates, ca daca era doar dupa Guvernul Romaniei si dupa administratiile locale…). Prin intermediul unui parlamentar, in legislatura trecuta am propus Ministerului Culturii un mic, dar important amendament la Legea bibliotecilor: fiecare administratie locala sa fie obligata sa asigure conexiune broadband pentru biblioteca proprie (poate vreunul dintre subordonatii tai mai gaseste prin vreun sertar ceea ce propuneam eu atunci, cu Memoriu de fundamentare etc.; daca nu, mai pot trimite o data; in Finlanda – sigur esti la curent – tocmai s-a reusit impunerea prin Lege a dreptului la Internet in banda larga oferit prin intermediul bibliotecilor publice; de ce nu s-ar putea asta si la noi?

Cum am zis si in prezenta tuturor colegilor prezenti la MCC este foarte bine ca astfel de dezbateri au loc, este excelent … teme precum “constientizarea rolului bibliotecii, care tre sa fie spatiu de formare, informare, comunicare, recreere, socializare” s.a.m.d., “serviciile moderne de biblioteca” pe care vrem sa le dezvoltam, “digitalizarea continutului cultural”, “oferirea de informatii pe suportul si in modalitatea pe care le prefera utilizatorul” etc. etc. sunt sublime de-a dreptul si e mare nevoie de ele, numa’ ca dezbateri precum cea de la care vin acum ar fi fost bine sa fie precedate macar de o intalnire-doua (la acest nivel inalt) pentru discutii referitoare la precaritatea institutiei bibliotecii publice din Romania, dupa care sa urmeze masuri concrete, palpabile…

Inainte de a elabora orice strategie, de a aplica orice stiinta biblioteconomica de succes oriunde altundeva in lume, in fine, inainte de orice, trebuie rezolvate o data pentru totdeauna cele dintai probleme ale catorva mii de biblioteci publice din comune si orase mici: bibliotecile publice sunt sau nu “institutii strategice”, cum zice Legea? E sau nu obligatoriu ca ele sa existe (sa fie infiintate acolo unde nu exista)? Este obligatoriu sa fie finantate cum zice Legea sau cum vrea pixul primarului? Atunci de ce mai trebuie dusa munca de convingere cu administratiile locale? de ce le (mai) trebuie explicat ca in comunitatile lor oamenii au nevoie de biblioteca de ex. tot atat de mult cat au si de politie sau de dispensar medical?

Asta tre sa rezolve intai de toate Ministerul Culturii si Guvernul (nu IREX, nu ANBPR): sa puna miile de biblioteci mici din Romania in drepturile lor firesti, sa le garanteze existenta si finantarea, nu doar posibilitatea de a exista, de fapt, de a subzista” – scriam, la cald, imediat dupa intoarcerea de la sus-mentionata intalnire gazduita de tine, la Minister.

Poate te intrebi, draga Hunor, prietene, in ce scop ti-am scris cele de mai sus. Nici eu nu stiu  exact, sincer sa fiu (motive sunt mai multe). Poate pentru ca am avut si am asteptari de la tine? Poate pentru ca ma gandesc frecvent la intalnirea aceea, de la Minister, care ar fi putut fi sansa unui nou inceput pentru bibliotecile romanesti? Poate pentru ca mi-ar displacea profund – as lua-o si ca pe un esec al contingentului nostru – daca te-ai alatura lungului sir al predecesorilor tai in aceasta functie, d.p.d.v. al drumului pavat cu bune intentii, dar care duce spre nicaieri?

Asa cum „se stie”, in Romania a inceput „reforma instititutiilor statului:), care se pare ca presupune, intai de toate, niste mii de disponibilizari din sistemul bugetar. Administratiile locale romanesti sunt in mare fierbere si nu stiu cum sa-si „ajusteze” numarul de angajati, astfel incat sa se conformeze noilor directive venite de la Guvernul din care faci parte. Eu stiu ca reducerea aparatului bugetar nu trebuie sa vizeze reducerea posturilor de bibliotecar (bibliotecarii nu sunt personal administrativ si in niciun caz nu sunt „excendentari”), finantate de administratiile locale, insa conducatorii acestor administratii stiu? Crezi ca nu se vor gasi primari care, pentru a-si salva proprii oameni, vor „prefera” sa-si disponibilizeze nu consilierul personal, ci mai curand sa-l dea afara pe bibliotecar? Te-ai gandit ca un mesaj al tau, de clarificare a acestei situatii – a disponibilizarilor care nu trebuie sa-i  vizeze pe bibliotecari – se impune ca prioritate absoluta si imediata (pana nu e prea tarziu)? Te rog, si legat de asta, da un ordin, da ceva…

cu pretuire,
Valentin Smedescu

P.S.: deja e foarte tarziu pentru a intreprinde ceea ce trebuia sa incepi demult; fara ca eu sa mi-o doresc – crede-ma pe cuvant – tu si partidul tau veti iesi de la guvernare, poate mai curand decat cred multi; intr-o astfel de situatie, chiar ca nu vei mai putea avea nici macar bunele intentii pe care le-ai anuntat; vei ramane, evident, cu bunele intentii ale unui simplu muritor, asemenea mie; insa ele nu ajuta deloc…

Anunțuri

Departamentul de Stat al SUA si Ambasada SUA la Bucuresti sprijină bibliotecile din România

Am aflat asta chiar de la mine din ziar si o postez aici (mai bine mai tarziu decat deloc):

Dr. Hermina Anghelescu va conferentia la Bucuresti, Sibiu, Gura Humorului si Brasov –

Dr. Hermina Anghelescu, conferentiar la Facultatea de Biblioteconomie si Stiinta Informarii de la Wayne State University, Detroit, Michigan, se va afla in Romania in perioada 19-27 aprilie, in cadrul unui program finantat de Departamentul de Stat al S.U.A. Dr. Anghelescu va sustine conferinte si va avea intalniri profesionale in Bucuresti, Sibiu, Gura Humorului, Suceava si Brasov, menite sa contribuie la dezvoltarea culturii informatiei, ca parte componenta a promovarii societatii informationale in Romania. Programul sau va include intalniri cu experti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Sportului si ai Ministerului Culturii si Patrimoniului National, bibliotecari, profesori, studenti si reprezentanti ai presei.

Prin acest program, Ambasada S.U.A. sustine eforturile bibliotecilor si ale institutiilor de invatamant de a sprijini studentii, elevii si publicul larg din Romania sa dezvolte aptitudini de a regasi si a evalua eficient resursele de informatii relevante, prin tehnici adecvate, pentru a folosi si a prezenta rezultatele cercetarilor proprii intr-o forma corecta din punct de vedere etic si in concordanta cu scopul cercetarii. Cultura informatiei este studiata in S.U.A. inca din 1977, iar expertii americani au devenit lideri in acest domeniu care contribuie substantial la promovarea utilizarii informatiei de calitate intr-un cadru legal.

Centrul Cultural American invita marti, 20 aprilie, jurnalistii din Bucuresti la conferinta video digitala intitulata “Nevoia de informare a utilizatorilor bibliotecilor de astazi: Bibliotecile si bibliotecarii anului 2010 – provocari si solutii,” sustinuta de dr. Anghelescu. Intalnirea va fi moderata de Julie O’Reagan, atasat cultural al Ambasadei SUA. Bibliotecari de la Biblioteca Centrala Universitara “Carol I” din Bucuresti, Biblioteca Metropolitana Bucuresti, Biblioteca Academiei Romane si Biblioteca Nationala Pedagogica “I.C. Petrescu” din Bucuresti, profesori si studenti ai Facultatii de Biblioteconomie si Stiinta Informarii din cadrul Universitatii din Bucuresti vor participa la acest dialog. Vor fi in legatura audio-video Centrele Americane din Timisoara, Cluj-Napoca si Constanta impreuna cu invitatii lor: bibliotecari de la bibliotecile publice si universitare, profesori si studenti ai Facultatilor de Biblioteconomie si Stiinta Informarii din cadrul universitatilor din Timisoara si Cluj-Napoca.

DATA: Marti, 20 aprilie 2010
ORA: 14:00 – 16:00
LOCUL: Centrul Cultural American, Str. Dumbrava Rosie nr. 10 (intre Piata Spaniei si Gradina Icoanei) Bucuresti

Accesul jurnalistilor se va face incepand cu ora 13:00 pe baza legitimatiilor de presa si cartii de identitate. Va rugam sa trimiteti confirmarile pentru participare la:
armaselum(at)state.gov si popaam(at)state.gov.

Dr. Anghelescu va participa joi, 22 aprilie, ora 11:00 la Sibiu la prima conferinta internationala din Romania privind “Cultura informatiei” (“Information Literacy”) cu prezentarea intitulata “Bibliotecile si cultura informatiei” (Biblioteca Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu, Str. Lucian Blaga nr.2A).

De asemenea, dr. Anghelescu a fost invitata la conferinta “E-aptitudini prin biblioteca publica” a Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR) organizata la Gura Humorului. Comunicarea “Bibliotecile si cultura informatiei” va fi sustinuta vineri, 23 aprilie, ora 9:00 (Hotel BEST WESTERN Bucovina, Bd. Bucovina nr. 4, Gura Humorului).

La Universitatea din Bucuresti si la Universitatea “Transilvania” din Brasov dr. Anghelescu se va intalni luni, 19 aprilie, ora 14:00, si, respectiv, luni, 26 aprilie, ora 10:00, cu profesori si studenti ai facultatilor de biblioteconomie si stiinta informarii unde va discuta despre invatamantul de specialitate in S.U.A. si Canada, procesul de acreditare a facultatilor respective, cat si despre nevoile de informare ale utilizatorilor bibliotecilor de astazi.

Accesul presei la intalnirile din aceste orase se va face pe baza legitimatiei de presa. Persoana de contact: Monica Dragan – 0723-330-022 , 0723-330-022  

Mai multe resurse despre cultura informatiei puteti gasi la:

http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/issues/infolit/overview/intro/index.cfm
http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/issues/infolit/standards/standardstoolkit.cfm
http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/issues/infolit/resources/inaction/action.cfm
http://bcu.ulbsibiu.ro/conference/index.html

Conferinta Nationala a ANBPR de la Lacu Rosu

N-am vazut sa fi scris nimeni ca in zilele de 29-30-31 oct. a.c., la Lacu Rosu (Harghita), si-a desfasurat lucrarile cea de-a XX-a Conferinta Nationala a Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania…

Despre ceea ce am prezentat acolo am scris cateva randuri  aici si am pus video + foto, sa va introduc in atmosfera…

Biblionet – TOT-ul organizat de IREX si EOS Romania la Timisoara

In saptamana 10-14 august a.c., la Timisoara, la sediul EOS Romania, s-a desfasurat TOT-ul organizat de IREX Bucuresti in parteneriat cu EOS Romania, pentru formarea primei serii de viitori formatori ai bibliotecarilor de la bibliotecile publice locale acceptate in prima runda a Programulului „Biblionet – lumea in biblioteca mea”.

Au participat, in calitate de cursanti: Liliana Stamate si Manuela Dinica  (Constanta), Melinda Bedő si Izabella Mathe (Miercurea-Ciuc), Valentina Rotaru si Stefan Selek (Baia Mare), Viviana Pop si Paul Zot (Oradea), Maria Demble si Alina Rus (Zalau), Maria Ciobanu si Valentin Smedescu (Ramnicu-Valcea).

Trainer-ul programului de formare a formatorilor a fost Ion Zegheanu, din partea EOS, scurte interventii punctuale avand – in ultimele doua zile de curs – si trainerii IREX Camelia Crisan si Bogdan Grigore.

Principalele repere ale planului de pregatire teoretica a TOT-ului au fost:

  • identificarea nevoilor organizationale de formare si stabilirea scopului si obiectivelor formarii
  • definirea obiectivelor formarii, proiectarea activitatilor de formare, construirea situatiilor de invatare, pregatirea suportului de curs si a materialelor auxiliare
  • motivarea participantilor la fomare, facilitarea activitatilor de invatare, oferirea de feed-back participantilor la formare
  • incurajarea reflectiei personale si a auto-formarii, promovarea invatarii prin dinamica de grup, abordarea flexibila a situatiilor de formare
  • aplicarea probelor si a instrumentelor de evaluare, organizarea sesiunilor de evaluare etc.

Pe reperele importante de mai sus a fost organizata si o multitudine de aplicatii practice pe grup, grupe si individuale, cea mai importanta din categoria celor din urma (individuale) fiind pregatirea si prezentarea – in zilele de joi si vineri – de catre fiecare dintre cei 12 cursanti, a unei secvente de 15 minute, pe o tema la alegere. Prezentarile au fost filmate si proiectate ulterior pe ecran, cu pauze pentru comentarii si oferirea de feed-back, atat din partea trainer-ului, cat si a celorlalti cursanti. La finalul fiecarei proiectii si a comentariilor de feed-back a avut cuvantul cel care a performat, pentru a explica de ce a procedat intr-un anume fel si nu in altul, pentru a-si exprima proprile-i trairi, pentru a expune modul in care s-a perceput el insusi in ipostaza de trainer (in timpul propriilor prezentari, toti cei 12 cursanti au intrat in interactiune cu colegii lor, cooptandu-i mai ales in activitatile practice, dar si in dialoguri teoretice).

Toti cursantii, fara nicio exceptie, au performat joi si vineri peste asteptari, demonstrand ca si-au insusit corect teoria si au avut de invatat din sesiunile teoretice si practice ale zilelor de luni, marti si miercuri. Trainerul, Ion Zegheanu, a fost – cum se spune – „la inaltime”: si-a pregatit excelent programul de formare, suportul de curs si “auxiliarele”, a prezentat admirabil, urmarindu-si abil obiectivele propuse, imbinand excelent teoria cu sesiunile practice si readucand de fiecare discutiile in directia scopului propus, natural si aproape fara nici un efort. Profesioniste si de substanta au fost si scurtele interventii ale trainerilor de la IREX Bucuresti – Camelia Crisan si Bogdan Grigore.

Acum cateva consideratii ceva mai personale (si cele de mai sus au fost personale, dar s-au bazat si pe perceptia generala a grupului din care am facut parte): Am crezut, inainte de participarea la TOT-ul incheiat ieri dupa-amiaza, ca era musai ca el sa contina (si) tematici referitoare la dezvoltarea serviciilor moderne de biblioteca (adica in genul TOT-ului organizat de IREX anul trecut, la Sinaia, unde trainer a fost doamna Hermina Anghelescu). Nu imi reconsider parerea, insa imi dau seama ca TOT-ul axat doar pe formarea de formatori pentru orice domeniu (deci nu strict formatori de bibliotecari), nu putea si nu poate contine (si) module dedicate dezvoltarii serviciilor de biblioteca, cel putin nu in cadrul unui program de formare de doar o saptamana. Asta, in primul rand din cauza uriasei cantitati de informatii transmise/receptate, dar si a timpului scurt in care s-a facut formarea, printr-un program foarte dens. Pentru toti formatorii si mai ales pentru cei ce nu au urmat un TOT pe servicii moderne de biblioteca se va impune, mai devreme sau mai tarziu, si o formare strict specializata pe dezvoltarea serviciilor de biblioteca –  utilizand desigur tehnica donata in cadrul Programului „Biblionet” si bazandu-ne pe experienta pe care o vor acumula bibliotecarii din comune si orase, dupa ce vor fi instruiti – in centrele de formare infiintate in bibliotecile lor judetene – si vor dobandi notiunile de baza in utilizarea computerului si a ceea ce deriva/ poate deriva dintr-o conexiune Internet.
In caz contrar – adica daca formatorii nu sunt/ nu vor fi specializati (si) pe dezvoltarea de servicii moderne de biblioteca – dotarea bibliotecilor cu computere si instruirea bibliotecarilor doar in utilizarea IT si a conexiunii Internet e, intr-adevar, un pas urias pentru biblioteci si bibliotecari, insa e un pas prea mic, infim pot spune, raportat la dimensiunea a ceea ce ne dorim si a ceea ce asteapta utilizatorii sa devina bibliotecile romanesti…

Valentin Smedescu,
www.bibliotecivalcene.ro

De vinerea trecută până azi, Dr. Hermina G.B. Anghelescu a conferenţiat la Biblioteca Judeţeană Vâlcea

Mi s-a indeplinit o mai veche dorinta: între 31 iulie – 4 august a.c. (de vinerea trecuta pana azi la 16.00) bibliotecarii de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” şi de la bibliotecile publice din judeţul Vâlcea au avut şansa rară de a urmări chiar „la ei acasă” prelegeri susţinute de unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi specialişti în Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării din lume: conf. univ. dr. Hermina G.B. Anghelescu*.

Tematica prelegerilor:

Vineri, 31 iulie
– Sistemul de biblioteci, învăţământul biblioteconomic în America de Nord
– Accesul la informaţie
– Servicii de bibliotecă pentru utilizatorul modern
– Programul Global Libraries în România

Sâmbătă, 1 august
– Biblioteca – instituţie strategică
– Misiunea bibliotecii în societatea informaţională
– Strategia de dezvoltare a bibliotecilor

Duminică, 2 august
– Servicii de referinţă
– Informarea locală
– Servicii pentru utilizatori cu nevoi speciale
– Colecţii: de la formatul tradiţional la resursele electronice; biblioteca virtuală

Luni, 3 august
– Cooperare interbibliotecară
– Catalogul partajat
– OCLC – catalogul lumii
– Programe şi proiecte în biblioteci
– Asociaţii profesionale

Marti, 4 august
– Personal: de la angajare la evaluare
– Dezbatere, Întrebări şi Răspunsuri
– Încheierea cursului

Cursul „Biblioteca în Societatea Informaţională” este organizat printr-un parteneriat încheiat între Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea şi Centrul de Pregătire Profesională în Cultură Bucureşti, instituţia care le va elibera bibliotecarilor certificatele de absolvire.

Cursanţii dr. Hermina Anghelescu au fost, în aceste zile, 68 de bibliotecari, atât de la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, cât şi de la biblioteci publice din judeţ (orăşeneşti şi comunale). Pentru că instituţia noastră nu a avut, în acest an, buget pentru formare profesională şi în aceeaşi situaţie sunt şi primăriile localităţilor vâlcene, bibliotecarii îşi plătesc contravaloarea cursului din buzunarul propriu.
________________
*Hermina G.B. Anghelescu este profesor la Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării (School of Library & Information Science), Wayne State University, Detroit, Michigan, Statele Unite ale Americii. Dr. Hermina Anghelescu are o vastă experienţă, atât în domeniul bibliotecilor (a lucrat la Biblioteca Naţională a României), cât şi în învăţământul superior biblioteconomic (a predat la School of Information, University of Texas at Austin şi la Library & Information Science Program, Wayne State University, Detroit). De asemenea, a predat cursuri la Universitatea Româno-Americană şi la Facultatea de Arhivistică din Bucureşti, ca profesor invitat. A servit de mai multe ori în calitate de expert pentru Departamentul de Stat al SUA în legătură cu proiecte de biblioteci în Republica Moldova. Serveşte drept consultant pe probleme de biblioteci în Europa de Est pe lângă fundaţii de prestigiu din SUA, precum Fundaţia Bill & Melinda Gates şi International Research & Exchanges Board (IREX). Este preşedinta Secţiei pentru Istoria Bibliotecilor din cadrul Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Biblioteci (International Federation of Library Associations—IFLA), este membru în colegiul de redacţie al mai multor publicaţii de biblioteconomie şi ştiinţa informării precum Annual Bibliography of the History of the Printed Book, Libraries & the Cultural Record, Library & Archival Security, Slavic & East European Information Resources, Revista Arhivelor, Magazin Bibliologic, Philobiblon. Hermina Anghelescu face parte din Comitetul de Acreditare (Committee on Accreditation) a facultăţilor de biblioteconomie şi ştiinţa informării din SUA şi Canada, comitet ce activează sub umbrela Asociaţiei Bibliotecarilor Americani (American Library Association—ALA).

Hermina Anghelescu este autoarea a numeroase articole publicate în dicţionare şi enciclopedii, studii de specialitate publicate în reviste precum Libraries & the Cultural Record, Journal of Documentation, International Information and Library Review, Encyclopedia of Library and Information Science, International Dictionary of Library Histories. Alte publicaţii includ două volume co-editate şi publicate de Library of Congress: Libraries & Culture: Historical Essays Honoring the Legacy of Donald G. Davis, Jr. (2006) si Books, Libraries, Reading & Publishing in the Cold War (2001), precum si traducerea lucrarii What Is Documentation? (Qu’est-que la documentation?) de Suzanne Briet (2006) cât şi compilarea de indexe cumulative publicate în format tipărit şi online şi alcătuirea de bibliografii, precum Republica Moldova în lume (2007), lucrare de referinţă premiată la ediţia a XVI-a a Salonului Internaţional de Carte de la Chişinău care a avut loc cu ocazia aniversării a 175 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.
În 2004, în semn de recunoştinţă pentru activitatea de promovare a culturii române dincolo de graniţele ţării, Guvernul României a conferit Herminei Anghelescu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
__________________________

Întâmpinată cu „Unde mergi, drăguţo?”

Venirea la Râmnicu-Vâlcea a Herminei Anghelescu – căreia studenţii domniei sale de la Wayne State University i se adreseza cu „Doctor A.” (pronunţie aproximativă: dàctă éi ) – nu a fost lipsită de peripeţiile care nouă, românilor din ţară, ne fac viaţa „frumoasă” zi de zi. În Autogara Militari din Bucureşti, urcându-se incognito într-un autobus al firmei „S.C. Millenium Trans Impex S.R.L.”, „Doctor A.” a fost întâmpinată de conducătorul auto cu şoferescul „Unde mergi, drăguţo?”. Răspunsul „La Vâlcea, domnule!” l-a emoţionat în aşa măsură pe „neamu’ lui manivelă” că, la întrebarea firească „Unde-mi pot pune bagajul, domnule?”, acesta a uitat de tot şi de ultimele maniere: „Unde vrei! Ce, trebuie să am io grijă de paporniţele tele?”. În fine, după ceva insistenţe („lasă, că nu-ţi trebuie… dacă e nevoie îţi dau io”), pentru contravaloarea de 25 lei a călătoriei, şoferul a eliberat pasagerei, pe traseu, 3 bilete care totalizau valoric 22 lei, fără data şi ora cursei, fără numărul locului etc. (probabil bilete „recirculate” în cadrul Programului National „Călătoresc cu Naşul”).
Tratată astfel, „Doctor A” a ajuns să nu se mai mire că autovehiculul n-a avut aer condiţionat (deşi conducătorul lui susţinea că are şi, demonstrativ, a pornit un ventilator care a bâzâit inutil tot drumul) şi că nici celelalte condiţii (inclusiv miasmele…) de călătorie la cca. 30 grade Celsius nu au fost cum trebuie.
Sosirea la Râmnicu-Vâlcea (cursa continua până la Tg. Jiu) s-a încheiat cu debarcarea în stil „Go, go, go!” direct pe trotuar, la intersecţia str. Mihai Eminescu cu George Coşbuc, probabil pentru că Autogara „1 Mai” are şi ea demnitatea ei: nu primeşte la peroane chiar orice autobuz, condus de orice şofer…

__________

La „Casa vâlceană”, prima experienţă gastronomică n-a fost „OK”, ci mai degrabă „KO”

Vineri după amiază, la încheierea primei zile de curs la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, doamna Hermina Anghelescu a mers să ia masa la „Casa vâlceană” – tot incognito, cum obişnuieşte să umble mai ales prin biblioteci în care nu se află în calitate oficială. A comandat tartine cu mozzarella şi roşii, cartofi şi frigărui de porc cu ciuperci. Pentru că i-au fost aduse la masă doar două firave şerveţele de hârtie (mici, tip „coctail”), clienta a rugat-o pe ospătară să-i aducă şervet (de ţesătură, cum e firesc la toate restaurantele de la anumite standarde în sus). Minunându-se de o aşa cerere neobişnuită, ospătara a căutat să îndese sub ochii clientei cele două şerveţele de hârtie, cam cât două bonuri de casă fiecare. În urma insistenţelor („n-avem, doamnă!”… „haaai, că vă aduc!”), ospătara a venit în cele din urmă cu un şervet – ţineţi-vă bine!folosit, adică utilizat anterior de alt client pentru ştergerea mâinilor sau a buzelor, un şervet cu pete vizibile de mâncare şi grăsime. Revoltată, „Doctor A.” a refuzat „propunerea”, a împăturit şervetul murdar, punându-l alături, şi a cerut să vină „şefa de sală”. Următoarele 20-30 de minute, în aşteptarea „şefei de sală”, clienta a avut o îndeletnicire dezagreabilă: frigăruile de porc „grase şi zgârcioase” au fost imposibil de consumat ca felii tăiate cu cuţitul şi mare parte din timp consumatoarea şi l-a dedicat selectării puţinei cărniţe, întâi cu ajutorul cuţitului şi furculiţei, apoi al dentiţiei proprii (masticaţia s-a impus nu doar ca proces natural al hrănirii, ci mai ales pentru eliminarea zgârciurilor). Într-o vreme, a mai venit un chelner, întrebând-o pe clientă dacă mai pofteşte ceva. Nu mai poftea  nimic, avea de toate…
În sfârşit, a sosit şefa de sală, Cristina Şerbănescu. S-a prezentat frumos şi a admis din start că „fata nu trebuia să aducă şervetul folosit”, dar altul n-a mai avut. În local tocmai fuseseră serviţi „nişte deputaţi” şi toate şervetele de ţesătură erau „la spălat” (din două, una: ori la „Casa vâlceană” a mâncat vineri toată Camera deputaţilor, ori cei câţiva aleşi serviţi (şi) cu şervete s-au şters cu ele nu doar la gură şi pe mâini, ci absolut peste tot…).
Că frigăruile au fost „grase şi zgârcioase”, „şefa” n-a admis în ruptul capului:
Aşa sunt file-urile din ceafă… sunteţi prima clientă care vă plângeţi! Am avut de dimineaţă o doamnă de la Munchen căreia i-a plăcut totul! Trebuia să mă chemaţi atunci, dacă nu v-au plăcut….
-V-am chemat, însă eraţi ocupată. Puteţi să mergeţi unde s-a debarasat, să vedeţi că frigăruile sunt mâncate doar pe jumătate şi mare parte din ce am mestecat e tot acolo… e uşor, sunt singura clienta.
-…
– Rămân cinci zile la Râmnicu-Vâlcea… Dacă într-un restaurant cu pretenţii ca al dumneavoastră sunt tratată astfel, ce o să mă fac?
– Vă mai poftim şi mâine, să vedeţi, să încercaţi altceva…
– Să fac alte încercări pe banii mei? Nu, mulţumesc…

Se-nţelege că, în ceea ce o priveşte pe „Doctor A”,  tot fără urmări va rămâne şi îndemnul de pe bonul de casă „Vă aşteptăm să reveniţi! http://www.restaurante-ok.ro”

Pagina PDF din Curierul de Ramnic (inclusiv foto) cu informatiile de mai sus

Foto si video de la cursul „Biblioteca in Societatea Informationala” de la Biblioteca Judeteana „Antim Ivireanul” Valcea

(grupaj realizat de Valentin Smedescu – www.bibliotecivalcene.ro)

Biblioteci „bune”, biblioteci „rele”…

Pentru ca imi doresc o selectie cat mai corecta (si mai buna, evident) a bibliotecilor pe care le voi propune sa acceada la „Biblionet – lumea in biblioteca mea”, in ultimele zile am umblat cateva sute de kilometri prin judet. Am gasit si biblioteci „bune” si biblioteci „rele” …insa ceea ce ma ingrijoreaza cel mai tare e uriasa disproportie dintre ele. Necunoscatorii ar putea crede ca, teoretic, o biblioteca publica oraseneasca e mai buna decat o biblioteca publica locala (comunala) sau ca bibliotecile aflate la distante relativ mici de un oras ori cele de la drumuri principale sunt mai bune decat cele situate pe „unde a înţãrcat Mutu iapa” sau ca bibliotecile localitatilor cu bugete mari o duc mai bine decat ale celor cu bugete mici. Ori ca primarii care, in anii trecuti, s-au preocupat indeosebi de infrastructura de transport si de utilitati isi vor indrepta, in cele din urma, atentia si asupra serviciilor puse la dispozitia membrilor comunitatilor lor…

Ei bine, am avut inca o data confirmarea ca nu exista astfel de „reguli”. Totul e OK de multe ori unde nici nu te astepti si e „tragedie” unde nici n-ai gandi ca e posibil asa ceva. Pentru ca timpul nu-mi permite sa dezvolt, voi prezenta doar doua „extreme”…
integral aici.

Bibliotecile si mostenirea culturala

Exista strategii?
Exista „reguli”?
Exista „lucruri care nu se fac”?

Ma preocupa ideea din titlul topicului si mai ales modul in care dezvoltarea si promovarea serviciilor moderne de biblioteca merg „mana-n mana” cu o alta functie deosebit de importanta a acestei institutii: modul cum ea intelege sa recupereze, sa conserve, sa transmita viitorimii si sa promoveze ceea ce numim „memoria culturala” sau „mostenirea culturala”.

In Valcea avem un inceput timid … o oarecare idee ref. la acest deziderat, asa cum mi-am si propus, de altfel, printr-unul din obiectivele specifice ale proiectului http://www.bibliotecivalcene.ro…

Primii colegi care au inteles ca, pe langa activitile curente, pot si trebuie sa-si promoveze biblioteca „la pachet” cu tot ce tine de comunitate (cu monumentele istorice si cu traditiile folclorice, de pilda) sunt bibliotecarii din Pietrari si Gradistea.
Ilie Firtat, colegul bibliotecar de la Gradistea, s-a invrednicit sa publice, de asemenea, o culegere din folclorul zonei.

Cate un mic album foto care contine, pe langa imagini din biblioteca, si fotografii ale monumentelor (istorice sau nu) locale si-au postat si bibliotecarii din Glavile si Ladesti . Aici, la Ladesti-Valcea, puteti vedea casa natala a lui Virgil Ierunca, asa cum arata ea azi… parasita si trista.

Ca bibliotecile publice pot pune in lumina inestimabile valori de patrimoniu material si imaterial, mi-e clar; intrebarea este: cum poate fi facut acest lucru cat mai bine si cat mai cu folos? Dintr-un topic recent al Claudiei inteleg ca lucrurile trebuie miscate neaparat de jos in sus, pentru ca de sus in jos sunt …alte prioritati.

Valentin Smedescu
www.bibliotecivalcene.ro