• Ne-am mutat!

    Acest blog s-a mutat la www.prolibro.eu
  • Subscriem la:

  • Și eu sunt bibliotecar(ă)!
  • Ziua Eliberării Documentelor
  • Ne găsiți și pe:

  • RSS Calendar

  • RSS biblio_ro_feeds

  • RSS Presa despre biblioteci

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Selectie de linkuri

  • Foto ProLibro

  • Statistica blog

    • 594.163 accesari

Programul Conferinței Generale a ANBPR din 22-24 Aprilie a.c.

ANBPR anunță agenda finală a Conferinței Generale cu tema e-Aptitudini prin biblioteca publică, ce va avea loc la Gura Humorului, județul Suceava, în intervalul 22-24 aprilie a.c.

Programul integral al Conferinței ANBPR este accesibil la calea:

http://www.anbpr.org.ro/images/pdf/program_conferinta_g_h.pdf

Numai bine.

Conferința Generală ANBPR – etapă în agenda europeană e-Skills 2010

ANBPR anunță organizarea Conferinței Generale cu tema e-Aptitudini prin biblioteca publică, care se va desfăşura în intervalul 22-24 aprilie a.c., la Gura Humorului, județul Suceava.

Evenimentul va aduce în dezbatere necesitatea perfecţionării în domeniul IT&C a personalului bibliotecar şi capacitatea bibliotecilor publice de a contribui la dobândirea de competenţe electronice de către utilizatori. La conferință sunt așteptate să participe importante personalități ale domeniului biblioteconomic, dar și reprezentanți ai unor cunoscute companii IT, ONG-uri și oficialități locale. Vor susține, de asemenea, prezentări o serie de experți din țară și străinătate, recunoscuți pentru contribuția lor la modernizarea de fond a bibliotecii.

„Segmentul activităților de bibliotecă bazate pe tehnologie este, în acest moment, destul de limitat. Livrarea de servicii moderne la nivelul acestui tip de instituții este condiționată, în primul rând, de existența unei infrastructuri IT&C adecvate. În al doilea rând, personalul bibliotecar are nevoie de un plan coerent de instruire privind utilizarea tehnologiei IT&C şi formarea de competenţe electronice. Pornind de la aceste realități, ANBPR și partenerii săi oferă bibliotecilor publice accesul la un nou nivel de pregătire informatică, bazat, în special, pe modelul învățării la distanță”, a declarat Doina Popa, Președinte al ANBPR.

În noile circumstanțe tehnologice, sistemul bibliotecilor publice din România reprezintă un mediu profesional de confluență între tradiție și inovație. Odată cu conectarea bibliotecilor la instrumentele IT&C moderne, prin intermediul Biblionet, aceste instituții vor putea dezvolta mult mai rapid şi la scară naţională conceptul de centru de dezvoltare comunitară și de acces public la informație.

Despre ANBPR: Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) este cea mai reprezentativă organizaţie profesională a bibliotecarilor din bibliotecile publice. Raţiunea de a fi a acestei organizaţii este aceea de a coagula, într-o formă de asociere pe plan naţional, aşteptările, nevoile şi interesele celor care, prin profesie, preocupări şi atribuţii susţin profesia de bibliotecar, dezvoltarea biblioteconomiei şi a ştiinţelor informării şi documentării.

http://www.anbpr.org.ro

Despre Biblionet: Programul Biblionet – lumea în biblioteca mea are o valoare totală de 26,9 milioane de dolari, este finanțat de Fundația Bill & Melinda Gates pentru următorii 5 ani. Biblionet este un parteneriat între IREX, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Fundația EOS (Educating for an Open Society), Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și bibliotecile publice românești. Microsoft Corporation va dona software în valoare de aproximativ 15 milioane de dolari către bibliotecile selectate în program, în cadrul inițiativei globale de înzestrare a comunităților cu tehnologie accesibilă şi utilă.

http://www.biblionet.ro

Mai multe informații:
Cristina Iliescu
Asistent Director
ANBPR
tel./fax: 021 411 02 77
email: anbpr_ro@yahoo.com

Despre arhitectura bibliotecilor

Mi-ar plăcea ca această emisiune realizată de bibliotecari pentru bibliotecari să fie tradusă şi în română. Emisiunea este produsă de echipa de la DOK, biblioteca despre care am mai vorbit pe Prolibro.

În cele 60 de minute ale emisiunii se discută în cea mai mare parte despre inovaţie şi idee în arhitectura bibliotecilor moderne. Emisiunea care se potriveşte foare bine la o  „televiziune a bibliotecii globale „ (Global Library Television)  începe cu câteva minute acordate  situaţiei grele a bibliotecilor din zona New Jersey cărora li se prefigurează reduceri drastice de buget.  Aat Vos, arhirectul care a făcut şi DOK-ul olandezilor este însă invitatul principal. El răspunde întrebărilor legate de arhitectura bibliotecilor prin prisma experienţei sale internaţionale şi explică foarte bine în ce constă munca lui. Îmi place mult ideea de a căuta „întrebarea din spatele întrebării” atunci când construieşti ceva şi îndemnul care se află de altfel şi pe pagina firmei de arhitectură   a lui Vos (www.aequo.eu):  „Să nu te opreşti niciodată din a pune întrebări!”

Având în vedere că bibliotecile de la noi au nevoie de arhitecţi care să cunoască bine ce inseamnă o bibliotecă în societate actuală, oare nu ar fi potrivit ca ABR-ul (şi ANBPR-ul, de ce nu) să înceapă discuţii cu facultatile de arhitectură de la noi pentru a invita arhitecţi ca domnul Vos să ţină seminării şi cursuri în România? Specialiştii se formează în timp şi dacă aşteptăm să ne interesăm de arhitecţi abia când o să avem bugete să ne permitem  să şi construim o să continuăm să repetăm greşeli pe propria noastră barbă/bibliotecă.

Despre activism civic în Orheiul lui Paul Goma

S-a mai spus că bibliotecile din Republica Moldova îşi fac treaba bine şi îşi servesc comunitatea. Iată mai jos un program organizat la biblioteca din oraşul Orhei de către Hyde Park, un ONG care luptă pentru respectarea principiile liberei exprimări şi a accesului liber la informaţie în Republica Moldova. Pornind de la scrierile şi experienţele de viaţa ale lui Paul Goma, sub îndemnul lui Oleg Brega, o voce cunoscută peste Prut (şi nu numai), tinerii din Orhei încep să se gândescă la activism civic.

Indiferent de părerile personale şi politice pe care astfel de discuţii le pot trezi vă rog să ascultaţi un pic ce spun tinerii. Gândiţi-vă cum, prin bibliotecile noastre putem si trebuie să ii susţinem să înveţe să îşi exprime ideile liber, să se asculte şi să discute subiecte importante pentru formarea lor. Nu de alta dar nu sunt multe locuri/înstituţii unde pot şi sunt încurajaţi să facă asta.

Biblioteca culturii aromâne

În speranţa unui an bun pentru noi toti: bibliotecari şi cititori, m-am gândit să vă propun ca prim subiect de discuţie pe blog în 2010, un proiect de suflet,  necesar şi bine făcut.

Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne www.proiectavdhela.ro este realizat de asociaţia Predania în conformitate cu toate principiile libertăţii de acces la informaţieLansarea proiectului a avut loc la sfârşitul lui noiembrie. El este realizat prin voluntariat.

[Sursa www.proiectavdhela.ro/foto/a15.jpg]

Biblioteca cuprinde materiale digitalizate  care fac parte din tezaurul public naţional după cum se exprimă cei de la Avdhela.  Găsim aici publicate texte, biografii, interviuri care vorbesc despre această cultură  din domenii ca etnologie, istorie, spiritualitate, lingvistica, literatură.  Pagina de media cuprinde deocamdată doar câteva imagini realizate de fraţi Manakia.

După cum spuneam acest proiect este necesar deoarece cultura aromână ar foarte puţine şi răsfirate dovezi ale existenţei ei.  Şi, după cum spune şi Irina Nicolau în lucrările din această bibliotecă, „cine omite să vorbească despre sine rămâne în istorie prin ceea ce găsesc alţii de cuviinţă să consemneze.”

I-aţi spus lui Moş Nicolae să meargă la bibliotecă?

Nu ştiu ce ar fi găsit moşul la voi la bibliotecă dar la biblioteca judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea a găsit cărţi pentru copii.  În perioada, 2-6 decembrie 2009 s-a desfăşurat acolo a IV-a ediţie a Târgului de Carte pentru Copii şi Tineret.

Bibliotecari, muzeografi și schimbările din educație înainte de alegeri

Am primit un mesaj ce conținea trimiterea spre articolul Antonescu către Băsescu: A fi bibliotecar nu înseamnă să fii un fel de boschetar. Evident că titlul acesta m-a făcut să citesc și am aflat astfel că la discuția de la Cluj dintre candidații la președenție Crin Antonescu și Traian Băsescu s-a pomenit  meseria de bibliotecar. Antonescu are în acest articol o întreagă descriere a ce  a vrut să spună Băsescu atunci când, vorbind despre educație, a făcut o greșeală și a spus ca PNL-isul ar fi fost bibliotecar (și nu muzeograf).  Astfel aflăm ce crede  Băsescu, confrom lui Antonescu:

„Ce-i bibliotecarul? Un fitecine care câştigă bani foarte puţini, care nu are bani să-şi cumpere Jeep, care nu are bani să-şi cumpere poşetă Luis Vuitton, care nu are bani să-şi etaleze perle, dacă e doamnă, pe decolteuri, care nu are cum să ne sfideze ca domnul Berceanu, ca toţi ceilalţi domni din anturajul domnului Băsescu. Bibliotecarul e un fel de nimic.”

După asemenea afirmații a trebuit să merg să văd ce anume s-a spus la acea discuție. Aveți aici fragmentul cu pricina:

Nu înțeleg de unde se poate obține interpretarea domnului Antonescu însă cred că sunt câteva lucruri demne de ținut minte din acest fragment. Rolul informației și a celor care știu să o caute, să o găsească și să îi învețe pe ceilalți să o caute par a deveni centrale în procesul educațional spre care tindem. Acest lucru va face ca automat rolul bibliotecarilor, documentariștilor și arhiviștilor să devină important în acest context.

Poate nu ar fi rău însă, până una alta, ca bibliotecarii să îi contacteze pe cei din staff-ul președintelui și să încerce să clarifice pentru ei diferențele dintre calculator, Google și informație. Nu de alta dar nu dă bine ca șeful lor să repete aceste concepte în relație cu educația și să facă iar și iar aceleași confuzii.

Herta Müller primește premiul Nobel – de unde facem rost de cărțile ei?

Vestea aceasta mi-a produs o mare bucurie cu toate că, trebuie să recunosc, nu am citit încă decât scurte fragmente din scrierile ei.  După cum se poate vedea din sondajul de opinie de pe Nobelprize.org nu sunt singura în această situație: 93% din cei 6560 de respondenți nu au citi nimic scris de Herta Müller. Multă lume se și întreabă ce o fi cu apetitul academicienilor suedezi pentru autori „necunoscuți”.

Primul lucru care l-am făcut după ce am aflat vestea a fost să caut o carte de-a ei la bibliotecă. Biblioteca universității mele are 3 romane traduse în engleză în timp ce 17 sunt în germană.  Cele în engleză erau deja împrumutate sau recent rezervate așa că a trebuit să recurg la catalogul comun al  celor 76 de biblioteci  din CARLI (Consorțiumul bibliotecilor academice și de cercetare din Illinois) pentru o copie. Din cele 30 de titluri găsite 6 erau in engleză. Mi-am rezervat două dintre ele  și în câteva zile pe primesc și pot să mă pun pe citit.

Am vrut totuși să văd dacă pot să fac rost de cărți de-ale ei în română așa că am apelat la worldcat.org să-mi spună de unde pot face împrumul inter-bibliotecar.  Am găsit în catalog 158 de titluri de-ale ale proaspetei laureate Nobel dintre care 5 în română. Am aflat cu această ocazie alte câteva limbi în care au  fost traduse cărțile ei:

Majoritatea cărților din catalog sunt în biblioteci europene (Biblioteca Națională a Germaniei în primul rând) însă am mai găsit câte ceva și prin State.

Evident că nu m-am putut abține și am căutat prin bibliotecile noastre. Biblioteca Națională e lideră. În catalogul ei găsim 88 de titluri în mai multe limbi. (Cu așa colecție și așa moment istoric ar trebui organizat urgent un eveniment care să cuprindă și o prezentare a colecției).

ROLiNeSTul spune că în cataloagele marilor biblioteci de la noi sunt un număr variat de titluri, în funcție de cum îți e norocul și cum faci căutarea: am găsit 14 titluri ale  doamnei Mülle dar am găsit și 31. Căutarea după „Müller ,Herta” ca autor îți întoarce numai înregistrările de la BCU Cluj (7 titluri).  BCU Iasi are însă 15 înregistrări iar BCU Timisoara are 5 dacă te uiți  după autor „MÜLLER ,Herta”. Biblioteca Academiei are 5 înregistrări unele cu „Müller” altele cu „MÜLLER”.

Evident că sunt șanse destul de mari ca dacă mergi la unele biblioteci de la noi să găsești lucrări de-ale doamnei Müller chiar dacă acestea nu apar la căutare în catalogul colectiv…BCU Bucuresti nu mi-a apărut la căutarea de mai sus așa că am mers la catalogul lor unde am aflat că au 5 volume de-ale lui Herta Müller,  toate disponibile.

Ce am vrut cu postul asta? Să găsesc o carte de-a doamnei Müller la o bibliotecă. Bibliotecile publice ce zic? Cum stau cu carțile proaspetei laureate Nobel?