Sofia -ziua a doua I

…a fost o zi lunga . Prima sesiune a fost susţinută de către bibliotecari bulgari, în bulgară şi tradus simultan în engleză. Mi-a plăcut mult ideea aceasta şi mi-au plăcut mult şi proiectele lor mici dar la care muncesc cu drag.  Ideile care mi-au rămas : statistica  (în instituţiile noastre) este la fel de importantă ca cititul şi scrisul. Folosirea tehnolgiei Grid în organizarea bibliotecilor digitale.

La sesiunea de politici informaţionale Jon Giullian de la Universitatea din Kansas a avut o prezentare despre accesul deschis la documentele cu şi despre studii slavice. Câteva idei:

• universităţile din Statele Unite au politici care susţin accesul deschis la cercetările pe care le produc
• el a vrut să vadă ce reviste şi documente din cadrul academic slavic utilizează accesul deschis
• catalogul OAIster permite căutări într-un catalog destul de mare (18 370 955) de resurse online
• rezultatele obşinute:  36% profesori, 16% din tre profesorii asociati, 12 asistenţi permit acces deschis la publicaţiile lor. Dintre studenţi doar 8.3% fac acest lucru.
• universităţile care contribuie cel mai mult: Berkley şi universitatea din Michigan.

Şi întrebarea de final: dacă universităţile susţin cercetarea de ce nu ar încuraja şi accesul liber la ele?

Vanya Grashkina, preşedinte asociaţiei bibliotecarilor bulgari a vorbit despre proiectul de lege pentru biblioteci. A povestit despre legislaţie care încurajează activităţile şi scopurile bibliotecii (şi cică şi Romania are o astfel de lege…) În legile pe care le au până acum în Bulgaria nu se spune nici măcar că şcoala trebuie să aibă bibliotecă.

Propunerea asociaţiei vorbeşte despre adăugarea  documentelor electronice la depozitul legal, standardele în bibliotecă  pentru şcoli, universităţi şi biblioteci speciale. Biblioteca naţională va fi cea mai mare bibliotecă publică din ţară şi se înfiinţeză o reţea a bibliotecilor la nivel naţional. Vor exista şi cerinţe pentru ca bibliotecarii să fie calificaţi şi să fie încuranjată specializarea lor. Se mai propune un plan strategic de 7 ani.
Foarte interesante propunerile lor …numai că sunt la al  3-lea efort al asociaţiei de a da un cadru legislativ pentru bibliotecile lor. Rămâne de văzut dacă de această dată va avea succes.

Gary M. Pitkin a făcut o prezentare despre managementul bibliotecilor pe baza evidenţelor, a ceea ce vedem în jur. Este important să utilizăm resursele disponibile pentru a ne asigura că ceea ce luăm cu noi de la conferinţe va fi de folos celor cu şi pentru care lucrăm.

Ciclul care este urmat (şi care nu se opreşte niciodată): EVALUARE,(foarte interesant acest LibQUAL pe care îl folosesc) PLAN, BUGET, ACTIUNE. Biblioteca a vrut să arate că e inima intelectuală şi socială a comunităţii academice şi în 5 ani au reuşit să obţină suport.

Ce trebuie focut în astfel de planuri?

• Trebuie să ajuţi studenţii şi profesorii în tot ceea ce fac.
• Să dai studenţilor deprinderi informaţionale.
• Trebuie să arăţi că  biblioteca este relevantă în cadrul instituţiei în care funcţionează. Şi trebuie să arate că ştie ce să facă cu cu banii primiţi.

Ideea cu care am plecat: bibliotecile academice trebuie să se implice în TOT ceea ce se întâmplă în campus…doar aşa de obţine susţinerea diferitelor departamente.

Petra Hauke a prezentat un proiect (pornit de la un curs) la universitatea din Berlin. Acolo, studenţii la biblioteconomie au preluat propunerea de a transforma o idee într-un volum cu tema  Serviciile bibliotecilor pentru populaţia multiculturală a Germaniei. Studenţii au preluat şi tradus articolele de la conferinţă pe această temă,  au devenit interesaţi în subiect, au căutat alţi oameni care scriu pe aceeaţi tema (Australia, USA sau Franţa). Claudia Lux le-a scris prefaţa cărţii iar faptul că proiectul lor s-a făcu chiar în anul multiculturalismului le-a adus ceva  publicitate.

Editurile nu erau interesate să publice cartea şi să ofere acces deschis la lucrare dar până la urmă au găsit o editură care i-a ajutat. Din păcate însă biblioteca naţională a Germaniei sau Austriei nu au considerat suficient de important acest accesul deschis la  publicaţie astfel încât să pună în înregistrarea din catalog linkul spre ea. Proiectul care a dus la apariţia  Brucken fur Babylon a fost prezentat de către studenţi la conferinţa asociaţiei naţională a bibliotecarilor, ca poster la IFLA şi au avut stand la târful de la Frankfurt 2008. Nu e rău pentru un proiect la un curs…

Partea a doua a zilei a fost la fel de interesantă şi s-a vorbit mult de web 2.0 şi biblioteci. Am să încerc să vă spun zilele viitoare  despre ce s-a povestit.

Sofia 2008 -Prima zi

Prima zi a conferinţei  a arătat cam aşa pentru mine:

8:30-11 Am stat la standul  Libraries Unlimited (Greenwood Publisher Group)  unde distribui pliante, cataloage si voi da nişte cărţi gratis în numele editurii;  ca student care ţin locul câteva ore unui reprezentat al editurii mi se plăteşte cazarea la conferinţă – un târg foarte bun aş spune.

11-12:30 La prima sesiunea despre alfabetizate informaţională au fost prezentate  articole din Italia, Portugalia si Bulgaria. Problemele legate de digital divide şi information literacy mă interesează în mod direct aşa ca aceste articole m-au ajutat să îmi dau seama de faptul că în Europa experienţa americană în domeniu este foarte puţin cunoscută (ceea ce e păcat). Nici măcar limbajul pe alocuri nu este acelaşi. Totuşi sunt unele lucruri interesante cum ar fi European Network on Information Literacy (pentru care se caută oameni interesaţi din România – dacă sunteţi interesaţi spuneţi-mi şi vă pun în legătură cu ei) care luptă pentru găsirea unor indici de măsurare care să poată fi introduşi în sistemul educaţional european dar care să ajute şi încurajeze utilizarea tehnologiei în acelaşi timp.

12:30-1 Prânz (de fapt stat la coadă şi făcut coversaţie, plus mâncat pe fugă)

1-2 mers la Biblioteca Naţională a Bulgariei

2-5:30 Am participat la o sesiune mai specială de  postere unde toţi studenţii  le-au prezentat pe scurt (cam 5 minute). Dintre postere 3 erau ale studenţilor bulgari (la doctorat), eu aveam unul iar restul au fost ale studenţilor de la universitatea Emporia (USA), organizatoarea conferinţei. Temele sunt foarte interesante  de la utilizarea Flickr ca să te informezi la LAMP (un pachet de software gratuit şi-sau open source) în biblioteci, de la lupta împotriva Digital Rights Management la proiecte ale bibliotecilor care să pună accentul pe creativitate s.a. Un citat care mi-a rămas în minte a fost: Nu trebuie să reinventezi roata cu pană (spartă) …adică, înainte de a te apuca de un proiect, informează-te, află ce au făcut colegi de-ai tăi în acest sens şi învaţă din experienţele lor.

5:30 -6 Am făcut o scurtă vizită prin bibliotecă. Nu am apucat să văd foarte mult dar la ora aceea sala de lectură era destul de plină…(am să revin)

6 şi ceva Monseniorul Cesare Pasini ne-a prezentat biblioteca Vaticanului – mai mult trecutul dar şi ceva proiecte de digitalizare

Seara am participat la o recepţie şi am vobit cu mulţi oameni. Printre ei doamna Târziman, Kosson şi directorul bibliotecii naţionale cehe Adolf Knoll (care vorbeşte foarte bine româneşte – oare a fost invitat să vorbescă până acum la conferinţe în Romania?

Voi ce mai faceţi?

Sofia 2008 – Preconferinţa pe Open Access

…a avut loc ieri în cladirea principală a universităţii Sofia. http://slim.emporia.edu/globenet/Sofia2008/preconference.htm
Am ajuns cu o oarecare întârziere dar am prins majoritatea prezentărilor.

Greg Colati (Digital Initiatives Coordinator at Penrose Library, University of Denver), Rob Davis (EDLocal Best Practices Network) şi Jessica Colati (Alliance Digital Repository Project)

Câteva idei despre alianţe, consorţii pe colecţii digitale:

• spre deosebire de colecţiile de cărţi, cele digitale nu pot supravieţui prin neglijenţă;
• participarea într-un asemenea consorţium atunci când construieşti o colecţie digitală îţi poate scădea costurile iniţiale, te ajută să găseşti servicii (stocare, copie de siguranţă, management) oferite de experţi din afara bibliotecii tale dar şi dezvoltate  în cadrul unor colaborări;
• colecţia digitală diferă de cea clasică; ea este formată din date care evoluează…nu e statică;
• colaborarea între biblioteci este cea mai bună soluţie pentru asemenea proiecte;
• pentru a obţine sprijinul bibliotecarilor care trebuie să înveţe lucruri noi pentru a putea susţine o astfel de colecţie trebuie subliniat cum transformarea colecţiilor în noua formă le va uşura munca lor şi îi va ajuta pe profesori şi studenţi (de exemplu) în studiul lor.

Kevin Stranack a prezentat istoria Open Journal Systems, un sistem de management a publicaţiilor online care poate fi descărcat, modificat şi utilizat pentru diferite publicaţii (gratuite sau contra cost). Pornit ca o încercare de a permite oamenilor care nu sunt în lumea academică accesul la cercetări serioase, acest proiect a fost preluat şi folosit în peste 2000 de publicaţii online din diferite zone ale lumii. De-a lungul timpului s-au dezvoltat în cadrul OJS sau pe lângă el facilităţi ca printare la cerere (lulu.com), transformarea documentelor în format XML (lemon8 XML), dspace.

Brian Rosenblum a vorbit apoi despre implementarea OJS la biblioteca lui din Kansas. El a vorbit despre cum la un moment dat în cadrul universităţii, în diferite departamente se publicau 70 de periodice şi cum, în asociaţia bibliotecilor speciale (din care face parte), deşi se publică mult nu existau comunicări profesionale în acest sens. De când biblioteca lor, cu ajutorul departamentului IT al universităţii, a implementat soluţia OJS publicarea jurnalelor se face mult mai uşor sprijinind astfel viziunea bibliotecilor (promovarea schimbărilor în comunicarea academică) şi crescând vizibilitatea activităţilor publicistice ale universităţii. Editorii acestor publicaţii nu mai trebuie acum să se ocupe de infrastructura şi management ci doar de conţinutul lor. Lecţiile pe care a vrut să le transmită Rosenblum sunt:

• faceţi o încercare, un test în utilizarea acestui sistem (atenţi la ce anume vă doriţi de la el);
• continuaţi cu publicarea jurnalelor existente (în structurile lor);
• fiţi cât mai deschişi către colaboratori şi parteneri;
• dezvoltaţi-vă o reţea de oameni care fac lucruri similare;
• luaţi-vă colaboratori externi.

Globalizarea şi Managementul resurselor informaţionale

…între 12 şi 14 noiembrie 2008 la Sofia în Bulgaria.

Pe situl dedicat acestei conferinţe se găsesc deja abstractele articolelor care vor fi prezentate şi tilurile posterelor. Tot acolo este şi programul conferinţei. 

Titlurile sesiunilor din cadrul conferinţei:

• Alfabetizare informaţională
• Industria informaţiei şi managementul cunoaşterii
• Managementul drepturilor digitale
• Organizare şi clasificare
• Biblioteci digitale şi virtuale
• Educaţia
• Etica informarii
• Moştenirea culturală şi digitalizarea (doamna Târziman are un articol despre obiectivele şi perspectivele digitalizării la Biblioteca Naţională)

 O sesiune foarte interesantă se anunţă cea despre Digital repozitories and publishing unde reprezentanţi de la 2 biblioteci universitare şi un consorţium vor discuta despre ce nu trebuie uitat când se construieşte aşa ceva(de la reguli administrative, la standarde, software s.a.).  

Foarte interesantă această conferinţă şi foarte aproape de casă. Merge cineva? Încă se mai fac înscrieri 🙂