World Digital Library

World Digital Library va fi lansată de UNESCO pe 21 aprilie la Paris. Este destinată lucrărilor de patrimoniu, unicate sau rarităţi din bibliotecile din lumea întreagă.

Cum se arată în filmul de prezentare se vor putea accesa manuscrise, filme, fotografii, harti valoroase de pe telefonul mobil.

Actualizare: Disponibilă aici.

Specializare în biblioteci digitale în SUA și UE

Câteva note luate la discuția din cadrul iConference 2009 despre dezvoltarea unui curriculum comun SUA-UE pentru biblioteci digitale. Au participat Jeffrey Pomerantz, Javad Mostafa (Universitatea Carolina de Nord), Tatjana Jelusi Aparac (Universitatea din Zadar, Croația), Jian Qin (Universitatea din Syracuse), Anna Maria Tammaro (Universitatea din Parma), Terry Weech (Universitatea din Illinois).

În SUA

• multe departamente de biblioteconomie oferă certificate în această specializare;
• interesul lor este alimentat de recunoașterea importanței bibliotecilor digitale și pun accentul pe pregătire studenților și pe  dezvoltarea infrastructurii acestor biblioteci;
• școli: Universitățile din Carolina de Nord ( Chapell Hill), Syracuse, Illinois (Urbana-Champaign)
• fundații care susțin acest demers: Mellon Fundation, Institute of Museums and Library Services.

În UE

• sunt oferite  cursuri și certificate în diferite universități;
• în mare parte programele respective sunt încurajate prin  procesul Bolognia (sustinut de guvernele tarilor semnatare);
• importanța bibliotecilor digitale este înțeleasă prin prisma păstrării și accesării moștenirii culturale;
• școli:  Royal School of LIS  Danemarca, Berlin School of LIS și câteva workshopuri pe această temă în Italia și Croația(2005 si 2006);
• programe: Consorțium pentru studiul bibliotecilor digitale (Digital Library Learning Consortium – DILL) un program Erasmus Mundus; Writting Heritage in a Digital Enviroment (WHIDE) între universitățile din Zadar, Osijek și  Parma;
• în Europa pregătirea și specializarea în bibliotecile digitale  nu e cerută și recunoscută pe piața muncii.

Până când specialiștii și profesorii de pe ambele părți ale Atlanticului vor continua aceasta discuție și vor propune programe comune în această direcție (din câte am jnțeles chiar cu schimburi de experiență) iată  o propunere de curriculum pentru specializarea în biblioteci digitale realizată printr-o colaborare dintre Virginia Tech și Universitatea din Carolina de Nord,  Chapel Hill.  La dezvoltarea acestei propuneri au contribuit profesori de biblioteconomie dar și de informatică de la universitățile menționate și are o licență Creative Commons deci abia așteaptă să fie folosită de cei care cred că e nevoie de profesionaliști pentru a dezvolta și menține bibliotecile digitale.

Biblioteca Naţională a României şi Manuscriptorium

Doamna Luminiţa Gruia ne dă pe lista de discutii Biblos o veste bună: contribuţia Bibliotecii Naţionale a României la proiectul Manuscriptorium a început să fie vizibilă.

Pîna în prezent, BNR a îmbogatit colectia de manuscrise europene cu 70 de documente din colectiile speciale (38 dintre caestea sunt deja accesibile online, celelalte sunt in etapa de validare).

Dintre acestea, una dintre cele mai valoroase este Liturghierul slavonesc tiparit în anul 1508 la manastirea Dealul de ieromonahul Macarie, prima carte tiparita pe teritoriul românesc. Aceasta se remarca printr-o prezentare grafica deosebita, cu frontispicii si initiale excelent executate. Un alt document de o importanta aparte este Apostolul tiparit la Târgoviste de Dimitrie Liubavici, în anul 1547, exemplar unic în tara. Unele exemplare pastreaza legaturile originale, deosebit de rafinate si îngrijit executate,  au gravuri deosebite, initiale ornate, frontispicii. Altele contin diferite însemnari manuscrise facute de-a lungul timpului de diversi posesori.

O listă a manuscriselor cu care BNR a contibuit ca partener la acest proiect se găseşte la http://www.manuscriptorium.com/Site/ENG/update_detail_20080612_2_eng.asp Pentru cei interesaţi să cotrobăie prin catalog manuscriselor o pot face aici. (ca să ajungi la imaginile scanate trebuie să foloseşti linkul  Display existing digital copy)

Tot din acest mesaj mai aflăm două veşti bune:

• în lunile ce urmează alte documente digitizate din colecţiile filialei Batthyaneum ale bibliotecii vor fi disponibile;
• manuscrisele vor fi disponibile şi în The European Library www.theeuropeanlibrary.org şi Europeana.

🙂

Resurse despre biblioteci digitale şi proiectul Google Book

Cred că mult lume este interesată de proiectul iniţiat de Google pentru a pune la dispoziţia publicului cărţi digitale. Pentru aceasta ei au făcut parteneriate cu mari universităţi şi s-au apucat să le digitalizeze cărţile.  Ce îi mână în luptă pe cei de la Google, ce li s-a părut iniţial atractiv bibliotecilor şi ce le sperie acum la acest proiect sunt lucruri de mare actualitate pe aici. Pentru cursul în care am pus în discuţie aceaste lucruri am avut o listă bibliografică care mi s-a părut că merită cunoscută şi discutată un pic.

Aşadar câteva articole interesante:

• Crane,Gregory. “What Do You Do with a Million Books?“ D-Lib Magazine 12: (3) March 2006. http://www.dlib.org/dlib/march06/crane/03crane.html
• Courant, Paul N. “Scholarship and Academic Libraries (and their kin) in the World of Google.” http://www.firstmonday.org/issues/issue11_8/courant/index.html
• Inheritance and loss? A brief survey of Google Books by Paul Duguid
  http://www.firstmonday.org/issues/issue12_8/duguid/index.html
• Vaidhyanathan, Siva. First Monday Podcast Transcript September 2007 http://www.firstmonday.org/podcasts/transcripts/transcripts_siva07.html
• Vaidhyanathan, Siva. “ The Googlization of Everything and the Future of Copyright“ UCDavis Law Review, Volume 40, Issue 3, pages 1207-1233 http://lawreview.law.ucdavis.edu/home.php?page=issues_archives&group=issues

Pentru cei care vor să ştie mai multe despre Googlarizarea tuturor: cum poate o companie să submineze cultura, comerţul şi comunitatea …şi de ce ar trebui să ne facem griji vă recomand pagina  http://www.googlizationofeverything.com/. De subliniat categoria de articole care se întreabă dacă Google este o bibliotecă.