Ce pot face două mâini dibace de bibliotecar

Folosind echipamente deja utilizate în biblioteca, iată că se poate, dacă se vrea şi se învaţă puţină programare, da naştere unor echipamente noi pentru a servi publicul. Sistemul acesta a fost gândit şi realizat de un bibliotecar. Folosindu-l, utilizatorii îşi pot împrumuta singuri materialele economisind timpul bibliotecarilor şi dând publicului sentimentul că are „putere” în bibliotecă.

Avantajele unui astfel de echipament făcut „în casă” este costul mult mai mic şi faptul că ai mereu la dispoziţie în bibliotecă pe cineva care să facă serviciul tehnic. Partea negativă ar fi că softul echipamentor trebuie permanent ţinut la curent pentru a asigura securitatea bazelor de date.

Softuri de gestionare a înregistrărilor bibliografice

 

Softul de gestionare a înregistrărilor bibliografice este în principiu, un soft de baze de date specializate. Este o bază de date proiectată cu o intrare (referinţe) şi o ieşire (bibliografie) specifice, într-un format adecvat pentru prezentarea de lucrări sau articole. Majoritatea domeniile sale sunt predefinite. Acest tip de software oferă suport pentru formatele de referinţă şi prezintă capacitatea de a genera formate bibliografice specifice.

Deşi la ora actuală există o multitudine de astfel de softuri, de la cele mai sofisticate gen : „Reference Manager” (dezvoltator Thompson Corporation) sau „2collab” (dezvoltator Elsevier), până la cele mai simple ca : „Referencer” şi „RefDB”, contracost sau gratuite, ele sunt încă destul de puţin cunoscute şi cu atât mai puţin folosite.

Tema pe care o supun atenţiei dumneavoastră a avut ca punct de plecare solicitarea adresată bibliotecii noastre de o studentă care îşi pregăteşte lucrarea de licenţă pe acest subiect.

Softul de bibliotecă pe care îl utilizăm (Liberty) are încorporată o astfel de funcţie, însă nu utilizăm un soft specializat pe referinţe şi înregistrări bibliografice.

Intrebările pe care doresc să vi le adresez sunt următoarele: câte biblioteci publice utilizează astfel de softuri specializate sau dacă există vreuna ? În cazul în care cineva deţine un astfel de soft ar putea să ne facă o prezentare ?

Da, există soft gratis pentru bibliotecile din România

Am urmat sfatul lui Marin şi am contactat-o pe doamna  Adina Riposan în legătură cu softul open source de care am vorbit într-un post anterior. Dânsa a fost foarte amabilă şi, pe lângă faptul că a lămurit unele aspecte care îmi erau neclare m-a pus în contact cu Iosif Biro (IblaSoft Admin la Contact Net) care, l-a rândul lui mi-a răspuns la alte întrebări. Iată ce am aflat:

Ministerul Culturii nu are nimic de a face cu acest proiect sau cu soft-ul rezultat (IBLAsoft). El a fost realizat de Contact Net cu finanţare parţială din partea statului italian.  Softul în forma actuală este gratis pentru bibliotecile din România. Se lucrează la extinderea şi „internaţionalizarea” sistemului (programul e deja tradus în 4 limbi).

Un demo al IBLAsoft-ului se poate găsi aici.  Aplicaţia de bază este în limba română dar demo-ul on-line este în engleză pentru că aşa a fost cerut de către ministerul italian. În curând va fi accesibil bilingv română/engleză (şi apoi posibil română/engleză/italiană/maghiară). După cum mi-a explicat doamna Adina aplicaţia de bibliotecă în sine se accesează prin intermediul butoanelor  „Catalogue” şi „Management” (respectiv „Catalogue Search”, „Cataloguing”,  „Management” şi „Loan”) pe baza numelor de utilizatori şi a parolelor de test afişate în primele pagini corespondente.  Eu am avut ceva probleme cu accesarea demo-ului aşa că nu am apucat să îl analizez cum trebuie. Am să o fac cât de curând dar până atunci aştept să aud ce păreri aveţi voi despre el. 

 Iată acum şi câteva răspunsuri oferite de către domnul Biro la întrebările mele.

 E bun softul acesta?

Softul  va beneficia de un update ce va rezolva anumite neajunsuri semnalate chiar de bibliotecarii care au testat acest soft. De asemnea, ţin să precizez că nu l-am declarat un soft perfect, (asemenea utopii ştim foarte bine că nici nu există), dar este un soft open source în jurul căruia dorim să formăm o comunitate puternică, o comunitate în
care fiecare să-şi poată aduce contribuţia după posibilităţi:

  •  bibliotecarii care poate au mai puţine cunoştinţe IT decât noi, dar au o mult mai vastă experienţă în aspectele ce ţin de management-ul unei biblioteci, prin precizări, atenţionări, critici constructive, completpări binevenite…
  • cei ce cunosc limbi străine ca italiana, maghiara sau ceha pot să ne ajute în traducerea manualelor tehnice, în ceea ce priveşte internaţionalizarea etc…
  • dacă există bibliotecari cum este domnul Andras Mantia de la biblioteca judeţeană Covasna, care la un moment dat şi-a exprimat interesul şi faţă de codurile sursă ale aplicaţiei în ideea unei viitoare colaborări în ceea ce priveşte dezvoltarea postproiect a aplicaţiei, contribuţia lor este cu atât mai mult binevenită.

Un ajutor binevenit ar putea fi şi formarea unor grupuri de biblioteci care să prezinte primăriilor de care aparţin opţiunea lor de a implementa acest soft şi să explice motivele ce stau la baza acestei opţiuni…faptul ca este gratuit şi implementarea lui poate costa de  la 0 lei la maxim un sfert din cât ar costa implementarea altui soft în forma sa cea mai  rudimentară (adică doar modulul de bază şi fără să fie web based), iar în acel „sfert” de preţ este inclusă atât implementarea cât şi instruirea plus customizarea interfeţei web.

În ce măsură e compatibil cu TINLIB-ul?

Din păcate, în momentul de faţă, nu prea este compatibil cu TINLIB-ul şi asta deoarece TINLIB-ul are o strucutura de baze de date atât de ermetică încât nu prea permite nici o convertire sau import în alt tip de baze de date…Am făcut importuri din Access, din Excel şi din alte tipuri de baze de date chiar, dar pentru a face import din TINLIB înseamnă realizarea unui soft în sine care să facă acest lucru. Până nu există o solicitare consistentă şi o finanţare pe măsură am îngheţat acest demers.

Cât de mici/mari trebuie să fie bibliotecile pentru a merita să-l folosească?

Bibliotecile săteşti, comunale şi orăşeneşti precum şi bibliotecile specializate ale unor instituţii (în această direcţie suntem în derularea unei implementări la Consiliul concurenţei din Bucureşti şi în viitorul apropiat la ISEMEX-ul din Petroşani) vor putea utiliza fără probleme aplicaţia după upgradarea ei cu primul update. Dar softul este orientat ca şi concepţie şi spre bibliotecile judeţene astfel încât cu un ajutor din partea lor în ceea ce priveşte realizarea unui al doiea update se poate rezolva şi această problemă. Target-ul este ca orice bibliotecă mică sau mare să-l poată folosi, dar recunoaştem că mai sunt cativa paşi până ajungem acolo.

Care sunt cerinţele minime hardware?

Aplicaţia a fost dezvoltată iniţial pentru un sistem tip webserver Linux cu procesor de 2,4GHz, memorie Ram 1Gb, HDD de 60 G, placa video şi cea de sunet nefiind semnificative. În momentul de faţă considerăm că un sistem Intel Core Duo cu memorie Ram de 2Gb si HDD de 120 G nu este o investiţie prea mare pentru un server de pe care poate apoi rula aplicaţia on line via intranet sau internet fără probleme.

Chiar e gratis? Cât costă instruirea bibliotecarilor? Cum funcţionează şi cât costă suportul din partea Contact Net-ului?

Aplicaţia în forma actuală (şi aici mă refer la cea in limba română) este gratuită. Putem să-l oferim pe DVD şi în curând se va putea descărca şi on-line, dar dorim să eliminăm mai întâi cele câteva bug-uri descoperite şi care deranjează în prezent.

În ceea ce priveşte implementarea (care poate să implice sau nu, punerea la punct a unui server Linux pe care va rula aplicaţia, instalarea aplicaţiei, instruirea celor ce o vor folosi cât şi customizarea interfeţei web plus eventuale alte modificari, ajustări, customizari) ea variază între 100 şi 500 de Euro dacă modificările cerute nu sunt majore (cum ar fi cele   pentru o biblioteca educaţională sa zicem…) Dar şi în această direcţie există posibilităţi de reducere a costurilor. De exemplu dacă mai multe biblioteci unde s-a implementat softul doresc aceleaşi ajustări, costul acestor ajustări poate fi împărţit între ele, iar apoi fiecare biblioteca poate beneficia de update-ul rezultat. În acelşi timp vom aducem la cunoştinţa tuturor bibliotecilor care folosesc acest soft de aparitia unei noi versiuni şi dacă doresc pot şi ele beneficia de update-ul respectiv.

În plus în momentul de faţă lucrăm la câteva variante de contract în ceea ce priveşte mentenaţa. El va include back-up-uri periodice, asistenţă on-line şi un anumit număr de deplasări gratuite la faţa locului dacă acest lucru este necesar…Peste o săptămână vă voi putea prezenta un model de ofertă de servicii în jurul aplicaţiei IblaSoft şi totodată un model de contract de mentenanţă pe o anumită perioadă de timp şi care va oferi mai multe opţiuni şi posibilităţi bibliotecilor interesate.

Care e procesul de aplicare pentru a obţine acest soft? Cât durează până e instalat în bibliotecă?

Procesul de aplicare pentru obţinerea acestui soft este simplu. Este de ajuns un mail pe adresa mea sau o contactare telefonică. Instalarea depinde de conjunctură. Dacă se doreşte doar softul, îl furnizăm în variantă DVD sau on-line şi apoi biblioteca se ocupa de implementare. Dacă se doreşte realizarea acestei implementări de către noi, atunci trebuie să luăm în calcul unde se află această bibliotecă…De asemnea depinde şi de varianta de training solicitat: varianta simplă de 2 -3 ore, varianta de o zi, varianta de module pe mai multe zile etc. Pe scurt implementarea poate dura de la o zi la o săptămână (sau maxim două) în funcţie de solicitări şi dacă nu ni se cer alte ajustări şi modificări. Dacă în schimb survin asemenea cerinţe atunci trebuie să vedem de la caz la caz ce implică ele…

Unde a mai fost implementat acest soft? 

În afara bibliotecilor pilot aplicaţia a fost prezentată la câteva conferinţe şi la câteva biblioteci cum ar fi Biblioteca Orăşenească din Baraolt, Biblioteca Municipală Petroşani, Biblioteca Orăşenească Petrila, Biblioteca Universitară Petroşani, plus câteva biblioteci specializate cum ar fi cea de la Consiliul Concurenţei şi biblioteca institulului de salvări miniere ISEMEX din Petroşani. În paralel colaborăm în continuare şi cu bibliotecile pliot din cadrul proiectului.
Problema cu bibliotecile în general este că nu au o persoană pe domeniul IT care să poată implementa aplicaţia, dar nici nu pot opţine cu prea mare uşurinţă o finanţare din partea primăriilor de care aparţin pentru aceasta implementare (deşi ca preţ final ar fi, după cum am spus, la un sfert din ceea ce ar însemna achiziţia unui soft mai cunoscut).

În ceea ce ne priveşte, după cum vedeţi suntem felxibili, înţelegem situaţiile în care se află bibliotecile, le venim în întâmpinare cat putem, le oferim soluţii şi variante, dar ca pentru orice soft open source, trebuie să se implice şi ei într-un fel sau altul în această poveste.

Acestea au fost răspunsurile primite. Mulţumesc mult celor care mi le-au dat şi aştept întrebări, nelămuriri din partea bibliotecarilor pentru a putea obţine apoi alte clarificări. Dacă doriţi să citiţi câte ceva despre IBLA-Soft o puteţi face aici.  

Bibliotecile din România folosesc software open-source

Aşa sună titlul unei ştiri din octombrie 2007 de pe http://news.softpedia.com.

Câteva idei:

  • un grup de consultanţi IT au lucrat cu Academia Tehnică Militară şi ContactNet timp de 2 ani să dezvolte un soft open source pentru biblioteci ( Open Source software for library automation, IBLA);
  • proiectul a fost încheiat la începutul anului 2007;
  • proiectul a fost susţinut de guvernele României şi Italiei;
  • produsul a fost testat până acum în 5 biblioteci din România şi este oferit gratis de către Ministerul Culturii tuturor bibliotecilor publice interesate;
  • IBLA este un program complementar programului naţional de automatizare şi dezvoltare a serviciilor bibliotecilor publice (ce se mai aude de el?)
  • se vorbeşte inclusiv de o pregătire tehnică a bibliotecarilor ca parte(continuare) a acestui program.

Eu nu ştiam nimic de aşa ceva. Voi? Îmi scapă mie ceva sau iar nu au fost întrebaţi bibliotecarii nimic. Catalogul colectiv face parte oare din principalele funcţii ale sistemului de gestiune? Oare chiar era necesar acest efort când deja existentă software-uri similare? Şi multe alte îngrijorări similare…