Proiectul de digitizarea de la Google include Europeana

Google in actiune in Europa:”Dupa ce a semnat acordurile de colaborare cu Biblioteca Nationala a Italiei si Austriei, Google a anuntat un parteneriat cu Biblioteca Nationala a Olandei… pentru digitizarea a mai mult de 160 000 de volume din sec. XVIII si XIX.” Colectiile vor fi accesibile nu numai via Google Books sau pagina web proprie ci si via Europeana.

Detalii se gasesc articolul in limba engleza de la urmatorul link:

http://www.libraryjournal.com/lj/newsletters/newsletterbucketacademicnewswire/885879-440/google_digitization_project_in_netherlands.html.csp

Digitizarea – o prioritate în România?

Biblioteca Județeana „Octavian Goga” Cluj, coordonator în România pentru proiectul Europeana Local, i-a invitat pe cei interesați în proiecte de digitizare să își împărtășească experiențele și să încerce să găsească un răspuns la întrebarea Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21? Pe  15 și 16 Iunie au fost la Cluj reprezentanții instituțiilor participante în proiectul Europeana Local România dar și biblioteci publice, unversitare și cea națională, care au deja dacă nu o colecție digitală, măcar un interes în a avea una. Învitati speciali au fost Lizzy Komen, reprezentanta Europeana Local, și Diana Lupușor de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Atelierul tehnic din prima zi a permis celor implicați în proiect să își împărtășească practicile bune și mai puțin bune și să învețe unii de la alții.  Prezentările și întâlnirea din cea de-a doua zi au reușit să închege o discuție utilă și necesară între cei care au experiențe de digitalizare și cei care vor să înceapă pe acest drum. Este pentru prima oară când particip la o conferință organizată de bibliotecari din România și am fost impresionată de modul sincer și deschis în care a fost abordată această temă a digitizării.

Dacă  în planuri și pe hârtiile de la comisii, ministere stăm bine, în biblioteci situația este, așa cum ne-am obișnuit, grea. Colegii nostri, în cea mai mare parte, nu s-au ascuns după deget ci au spus ce știu, ce nu știu, ce au greșit, ce le-a ieșit. Până vor apărea pe net prezentările de la conferință am să vă spun mai jos câte ceva din ce am reținut. Îi rog pe ceilalți participanți să mă corecteze acolo unde e cazul și să mă completeze.

Am aflat la Cluj despre câteva echipamente și s-a discutat despre softul utilizat în astfel de proiecte. De exemplu: EuropeanaLocal din România și Moldavica de la BNRM folosesc Greenstone*  (pentru traducerea căruia i s-au adresat calde mulțumiri lui Nicolaie Constantinescu kosson.ro);  BCU Cluj folosește  DSpace* pe care-l recomandă și pentru care caută traducători în română iar BCU Timișoara folosește ALEPH Digital Asset Management.

Am mai aflat că metadata documentelor digitale creeaza probleme mari bibliotecilor, însă, până la încheierea conferinței, au fost cel puțin trei colegi care s-au oferit să împărtășească din experiență lor colegilor doritori.

Am mai văzut că acolo unde există colecții digitale în biblioteci asta înseamnă că cineva de la informatizare din bibliotecă este pasionat(ă) de ceea ce face și de munca în bibliotecă și se apucă (adeseori plusând cu propriul timp liber) să învețe ce presupune o bibliotecă digitală SAU că există  prieteni ai bibliotecii care au deja cunoștințe tehnice foarte bune (din care câștigă bani buni în alte părți) și fac ceva ce seamănă cu  voluntariatul pentru a ajuta biblioteca.

Dacă știți doar de bibliotecari care așteaptă să se facă ora de plecat acasă, trebuia să fi venit la Cluj zilele acestea să vă întâlniți cu bibliotecari dedicați care, atunci când proiectul și munca le-o cer, stau până noapte târziu și chiar în wekenduri ca să lucreze pentru  bibliotecile lor.

Proiectele de digitizare aduc împreună și încurajează colaborarea între instituții care din motive de „de cine țin” reușesc rar să lucreze împreună. Astfel avem Arhivele Naționale (Direcția Cluj), Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Cluj  contribuind alături de biblioteci județene la Europeana Local sau  Biblioteca Județeană și cea Universitară din Brașov  lucrând  împreună în mai multe proiecte.

Deși avem colecții digitale începute, cadrul legal, cum anume legile care protejează drepturile de autor pot fi puse și în slujba educației și a liberei circulații a informației nu sunt teme  clare, bine documentate sau înțelese în bibliotecile noastre.

La încheierea întâlnirii domnul director de la Biblioteca Județeană din Covasna a întrebat cine este publicul acestor colecții digitale. În graba de a reduce handicapul existent la nivelul colecțiilor digitale între noi și lumea dezvoltată, se pare că nu avem timp acum să ne gândim și să răspundem unei astfel de întrebări. Să sperăm însă că la o viitoare ediție a conferinței sau poate în cadrul asociațiilor profesionale vor avea loc dicuții și pe această temă.

* A se remarca faptul că bibliotecile noastre folosesc soluțiile soft Open Source!

Proiectul Bulbul

Biblioteca Națională a Serbiei BNS are un proiect de mai lungă durată de  digitalizare a plăcilor de gramofon din colecția ei. Parte din  cele peste 1500 de plăci din colecție formează  o subcolecție specială cu înregistrări din muzica bosniacă Bulbul, colecție care are acum un site dedicat. Interesantă povestea acestei colecții a BNS obținută prin achiziție  dar și prin donații din partea publicului. În descrierea ei se vorbește despre cum călătoreau artiștii de diferite etnii în această  zonă a Balcanilor ca să iși facă cunoscută muzica la sfărșitul secolului 19, inceputul secolului 20.

Un exemplu (se poate să dureze un pic până se încarcă):

Milan Tomic (Milance) din Belgrad, împreună cu orchestra: „Ah, moj doro”  (1926)

Să observăm și să luăm aminte la gestul  frumos al BNS de a digitiza întreaga colecție de plăci, de a identifica această subcolecție și de a prezenta apoi un proiect/site special pentru Bosnia Hertzegovina. Sunt multe aminitiri dureroase în Balcani care nu pot fi reparate decât în timp iar gesturi calde ca acesta nu pot decât să ajute.

International Master in Digital Library Learning

Deoarece se apropie termenul limită pentru înscrire, doamna Câmpeanu ne reaminteşte de existenţa programului de master  International Master in Digital Library Learning.
Este un program de 2 ani, din câte ştiu eu unic în felul lui,  susţinut de Erasmus şi organizat de trei universităţi europene din Oslo, Parma şi Tallin.

Studenţii petrec câte un semestru la fiecare universitate luând cursuri de specialitate. În vacanţe au ocazia să lucreze la diferite firme sau instituţii de profil pentru a câştiga experienţă profesională.

Termenul limită pentru a trimite aplicaţiile este 15 aprilie, 2010.

Mai multe detalii găsiţi la http://dill.hio.no/

Daca sunteţi interesati, puteţi să o contactaţi direct pe  doamna profesoară Anna Maria Tammaro. Este o persoana foarte deschisă şi sunt convinsă că vă va răspunde.

Aurel Vlaicu zburând

„…nu putem spera decât în existenţa, prin minune, a unor filme cu Vlaicu în arhivele străine.”
Pe mine mă dor cuvintele astea… Mă alină însă faptul că cineva a avut ideea de a face acest film.

Europa Liberă aici!

La iniţitiva Institutului Român de Istorie Recentă, s-a pornit „în căutarea a 100.000 de români care nu acceptă ca o parte din ei să fie în altă parte…. 100.000 de români care ştiu că arhivele Europa Liberă reprezintă arhivele trecutului acestui popor.”

Trimiţând un SMS la 8820 donezi 2 euro pentru ca arhivele Europa Libera să fie accesibile şi în România! Merită!

Biblioteca culturii aromâne

În speranţa unui an bun pentru noi toti: bibliotecari şi cititori, m-am gândit să vă propun ca prim subiect de discuţie pe blog în 2010, un proiect de suflet,  necesar şi bine făcut.

Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne www.proiectavdhela.ro este realizat de asociaţia Predania în conformitate cu toate principiile libertăţii de acces la informaţie.  Lansarea proiectului a avut loc la sfârşitul lui noiembrie. El este realizat prin voluntariat.

[Sursa www.proiectavdhela.ro/foto/a15.jpg]

Biblioteca cuprinde materiale digitalizate  care fac parte din tezaurul public naţional după cum se exprimă cei de la Avdhela.  Găsim aici publicate texte, biografii, interviuri care vorbesc despre această cultură  din domenii ca etnologie, istorie, spiritualitate, lingvistica, literatură.  Pagina de media cuprinde deocamdată doar câteva imagini realizate de fraţi Manakia.

După cum spuneam acest proiect este necesar deoarece cultura aromână ar foarte puţine şi răsfirate dovezi ale existenţei ei.  Şi, după cum spune şi Irina Nicolau în lucrările din această bibliotecă, „cine omite să vorbească despre sine rămâne în istorie prin ceea ce găsesc alţii de cuviinţă să consemneze.”

Noutati Biblioteca Digitala Nationala

Data fiind perioada propice invitatiilor si lansarilor importante pentru dezvoltarea profesiei de bibliotecar, Biblioteca Nationala a Romaniei supune atentiei profesionistilor domeniului si nu numai, ”Ghidul de digitizare – pilonul tematic ”Biblioteci”, versiunea 01/30.10.2009 . Acest ghid a fost realizat in cadrul Comisiei de Specialitate pentru Digitizare, prin contributia bibliotecilor din tara,detinatoare de colectii digitale si/sau patrimoniu cultural scris: B.C.U ”Eugen Todoran” Timisoara, B.C.U. ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca, BCU ”Mihai Eminescu” Iasi, BCU ”Carol I” Bucuresti, Asociatia Nationala a Bibliotecilor Publice din Romania, Biblioteca Academiei Romane si Biblioteca Nationala a Romaniei. Documentul disponibil pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României la sectiunea dedicata Activitatii Comisiei de Digitizare constituie un punct de plecare si o invitatie la colaborare catre toate bibliotecile implicate în activitati de digitizare a colectiilor detinute.

De asemenea, Biblioteca Nationala ofera spre consultare Lista Inventar actualizata,  cu rugămintea expresă către toate bibliotecile care detin colectii digitizate, si care datorita politicii proprii nu fac disponibile aceste obiecte pe pagina web, sa contribuie cu informatii pentru va pune la dispozitie un document de actualitate.